2,466 matches
-
Draperiile imense de crengi adiate uneori ușor de un vânt domol, dădeau binețea unui aer răcoros, nestăpânit de nici o lege. Apa Buzăului cu pădurea din împrejurime, cu toate păsările ei compozitoare a zeci de melodii, gâștele și rațele din ogrăzile gospodarilor care singure știau drumul până la apa Buzăului, au fost lumea mea de vis pe care nu știu să o uit vreodată. Pe malul Buzăului căutam un prund uscat și încins de soare. Acolo îmi făceam un culcuș ca și când aș fi
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
separeu. --Păi, ce faceți aici? Haideți, bă fraților, să vă arăt eu cum se bea gospodărește, ce mama dracului, numai apă, numai apă!? Firfirică și ai lui chiuiră de bucurie: --Am spus eu că domnu’ Trache este de-al nostru? Gospodar de petrecere, da’...d-ăla țapăn. Zamfirescu se opuse: --Domnu’ Trache, plecăm! Gata! Plătește ce-ai comandat și...hai! Trache se uită lung la el: --Păi, se poate, domnu’...( era să zică Vasilescu, dar se opri la timp). Adică...eu
TRANDAGIRUL SIRENEI-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1447763726.html [Corola-blog/BlogPost/374899_a_376228]
-
care, cine știe cum, i-a ocolit, iar femeile cele batjocorite de calmucii stepelor și-au potolit spaimele, ascunzându-și mai bine tainele. Doar câte una din aceste nefericite nu-și putea găsi liniștea. La poarta ogrăzii lui Ghiță Pâslă, Safta, nevasata gospodarului, tocmai povestea Frăsânei lui Pălălaie ce pacoste a trebuit să înfrunte biata Anica lu'Donose: - Frăsână, am sî-ți spun una care trebuie să rămână între noi. O știi pe Anica lu'Donose? - Cum să nu, țață Saftă? Că doar trăim
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
lui Ion era Ruxandra lui Ghiță Pâslă. O copilă zveltă, cu căpșor tare frumos cioplit de Meșterul Cel de Sus. Și-avea o blândețe în purtare, parcă anume potrivită chipului ei desăvârșit. Cei doi se cunoșteau numai de la hore, căci gospodariile lor erau rânduite la două margini opuse ale satului. Desigur, horele obștei nu despărțeau perechile care se plăceau la marginea tăpșanului unde-și zdrăngăneau lăutarii cei tuciurii cobzele lor burduhoase, sau își umflau bojogii suflătorii în alămuri. Petrecerile acestea tinerești
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
destinul, dar este împăcată cu tot ce i-a menit Dumnezeu. La nevoie, are sprijinul fratelui Vasile. Cu patru ani mai tânăr, și Vasile a trecut printr-o cumpănă cu sănătatea. Dar e încă plin de vigoare, se ține printre gospodarii de frunte din Tereblecea, bucurându-se de dragostea soției Domnica, a fiicei Elena și nepoatei Maria-Cornelia. Nu putem încheia această tristă istorie de viață fără să ne oprim asupra unei surprize extraordinare: acum câteva luni, sora și fratele i-au
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR by http://uzp.org.ro/martirajul-romanesc-copii-ai-deportarilor/ [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
de pământ, erau lipsiți de perspecti-vă. Sărăcia lor de ieri trecea prin timp la fel de‑ntunecată precum erau și fețele lor dezgustate de gândul cu grija zilei de mâine. Îl priveau chiorâș pe Vasile, până mai ieri „om de treabă, vrednic, gospodar priceput la toate și cu minte sănătoasă”, îl înjurau în gând, plini de invidie și ură. S‑au răzbunat pe el și pe alții ca el defrișând, pe ascuns ori chiar la lumina zilei, tot ce le‑a căzut în
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
ei auriu-ruginie, cu nopțile mai lungi decât zilele, și cu ploi. Toamna este la fel de frumoasă ca și primele două anotimpuri. Cel care anunța venirea ei era „Răpciune” sau Septembrie. I se spunea astfel, pentru că avea vremea schimbătoare. În această lună, gospodarii strângeau rodul viilor și al livezilor, umplând cămările. Tot acum se adunau „bobocii” la școli. Nici nu apucau gospodarii să termine de arat și semănat că la ușă le bătea, nimeni altul, decât „Brumărel” sau Octombrie. Era atât de capricios
TIMPUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Editura Timpul_floarea_carbune_1350028440.html [Corola-blog/BlogPost/359417_a_360746]
-
anotimpuri. Cel care anunța venirea ei era „Răpciune” sau Septembrie. I se spunea astfel, pentru că avea vremea schimbătoare. În această lună, gospodarii strângeau rodul viilor și al livezilor, umplând cămările. Tot acum se adunau „bobocii” la școli. Nici nu apucau gospodarii să termine de arat și semănat că la ușă le bătea, nimeni altul, decât „Brumărel” sau Octombrie. Era atât de capricios, încât oamenii nu știau la ce să se aștepte de la el. Uneori zilele erau călduroase, iar crizantemele, daliile și
TIMPUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Editura Timpul_floarea_carbune_1350028440.html [Corola-blog/BlogPost/359417_a_360746]
-
Transilvania în anul 1988, apoi a revenit la Sinaia, fiind preot în perioada anilor ’90-’91 la biserica “Sf. Ilie Tesviteanul” și suplinitor la biserica din cartierul câmpinean Slobozia, tot din anul 1991, când devine preot cu drepturi depline. Bun gospodar, cu o minte ascuțită și o cultură bogată, dar și cu drag de istoria locului, a transformat lăcașul care poartă hramul Pogorârea Sf. Duh și Nașterea Domnului, în unul nu doar de cult, ci și de cultură, prin activitatea bogată
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450175693.html [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
că se întoarce el din nou acasă și nu m-am alarmat dar, de multe ori se întorcea cu câte o pasăre din care nu mai lăsa decât fulgii. - Ce-ai făcut măi? Asta nu e pasărea noastră. Te prinde gospodarul și-ți dă cu parul în cap. Înțelege după ton că-l cert, se întinde și își lipește capul de pământ, semnul capitulării totale și necondiționate, de parcă s-ar afla pe eșafod, înaintea execuției. - Acum poți să îmi faci ce
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 532 din 15 iunie 2012 Toate Articolele Autorului 36 REGINA NINSORILOR După cum se știe, primăvara se și vedea pe ea însăși întronată regina ninsorilor, pentru că bătea vîntul și usca brazda arată din toamnă, gospodarii se jurau că de a doua zi vor căra bălegarul la cîmp, da' era prea plăcut să stai la soare, se gîndea Thomas, zîmbindu-mi de pe scara de lemn, pe care se așezase oftînd ușor de mulțumire. Licurișca spăla paharele, o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
cetății munților Făgăraș. Am căutat o casă mai arătoasă drept culcuș. Nu zic, îmi era și foame, aerul tare se simte la stomac. Un binevoitor întâlnit pe lângă parcarea mare a satului mi-a indicat casa lui Moș Toader, un vrednic gospodar care a fost și primar al satului cu ani în urmă. Moș Toader m-a primit cu pune-te masă, pune-te casă. Cina frugală, dar îmbelșugată, a fost stropită din belșug cu un aspru vin de munte care te
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
cu baloturi și alte bagaje neobișnuite la turiștii care vor să străbată căile bătute ale muntelui. Locuitorii satului și catârii lor au fost solicitați să ajute la transport. Între aceștia se afla și Nea Toader, cel mai bun și aprig gospodar al satului. Catârii lui erau, ca și el. De fapt, cei mai puternici. Deci Nea Toader, după o tocmeală cu ochelaristul șef, a încropit echipa de săteni care va ajuta expediția. Și au plecat în munte. Nu pe căile marcate
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
A îndeplinit toate formele de obținere a candidaturii. De semnături nu ducea lipsă. Candida ca independent, ceea ce i-au cam luat în nume de rău partidele. Partidele au încercat să-l momească drept membru. Era lăudat pe față ca bun gospodar, ca bun organizator, ca exemplu bun de urmat, doar, doar va cădea în plasă și va accepta carnetul de membru. Dar, la seminar, a fost prevenit asupra consecințelor. Fiind membru toate realizările nu mai sunt ale lui ci ale partidului
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
supărările și necazurile. În Mânastiri nu se știe ce-i aia criză! Nu, acolo nu se simte stresul de zi cu zi, măicuțele fac ce făceau și înainte, muncesc la fel, iar roadele sunt la fel! Reporter: Și oamenii sunt gospodari în acea zonă, ca de altfel în tot județul Vâlcea! Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: Da, așa este! Dar, noi, Biserica, nu știm ce-i aia, criză! Noi, cum am lucrat în ele, în biserici și mânăstiri, lucrăm și acuma. Criza
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_interviu_cu_inalt_pr_ligya_diaconescu_1331118722.html [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
și rezultate pozitive... Pentru că nu vrea nimeni să se împiedice, sau să ducă în cârcă un bolnav, care timp de șapte ani a bolit și a zăcut fără leac, așa că ar trebui să ne vedem de treabă, să devenim buni gospodari, și când fructele vor da în pârg, culesul o să vină de la sine în avantajul culegătorului adică al poporului român. Și până la urmă, să ne gândim atent și să ne dăm seama că ăstora cărora le facem noi curte asiduă, nu
DESPRE TÂMPENII ABERANTE, NEADEVĂRATE ŞI TENDENŢIOASE de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1424397631.html [Corola-blog/BlogPost/365981_a_367310]
-
slujitorii Bisericii Ortodoxe Române. Când se intra în administrația Bisericii Ortodoxe Române, asupra slujitorilor ei se abăteau constrângerile forțelor de represiune ale securității statului socialist „democratic” din România. Valuri-valuri, profesori, medici, preoți, ingineri, scriitori, artiști, poeți, portari, moașe comunale, țărani, gospodari, văduvi și alte categorii sociale au căzut sub neagra și temuta amenințare a constrângerii dictaturii ateo-comuniste”, că tot ne aflăm, acum, în „Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” În altă ordine de idei, în pofida situațiilor, realităților
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAŢĂ PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1496741610.html [Corola-blog/BlogPost/363102_a_364431]
-
vecin cu satul nostru Petia. Tot la Hârtop s-a căsătorit și mătușa Marița, sora cea mai mică a tatei, căsătorită cu Ilie MITREA. Paraschiva, adică mătușa Chița, cum i se zicea, a fost căsătorită cu Moș Neculai TĂNASĂ, un gospodar deosebit, cu multe hectare de pământ și multe oi. Tata lui moș Neculai, era moș Lixandru unul dintre cei mai vestiți ciobani ai locului. Fratele tatei Dumitru a murit cam timpuriu, și nu prea am amintiri despre dumnealui. Cel mai
GENEALOGIA LUI MIHAI LEONTE, COMPLETĂRI LA BIOGRAFIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 by http://confluente.ro/Genealogia_lui_mihai_leonte_c_mihai_leonte_1369156230.html [Corola-blog/BlogPost/354907_a_356236]
-
că treceau trotuarul că și se aflau în peisajul cu viorele, ghiocei, lalele, crizanteme. Gospodinele îmbrăcate în ținută sărbătorească, se așezau la „o vorbă" pe băncile alcătuite din șipci late, bine jeluite și cu picioare din fier forjat. Unii dintre gospodari preferau să ia loc la câte o mescioară a „Cazionului" - o crâșmă mai de soi -, cu mesele rotunde, sau dreptunghiulare, acoperite cu pânze albe. În jur se învârteau chelnerii îmbrăcați - după moda vremii - pantaloni negrii, cămăși albe și pe deasupra veste
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1488068316.html [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
spun, decât că este un om cult, galant, fascinant și demn de Înălțimea sa eclesială și la propriu și la figurat. Șoseaua neaglomerată încălzită de un soare limpede de cristal șerpuiește în mireasma lui Octombrie printre casele arătoase ale bunilor gospodari din Oiești-Rotunda-Bucșenești-Corbeni-Poienari-Căpățîneni-Pămînteni, invitându-ne în cea mai mare comună ca întindere a țării-Arefu, întinsă la poalele munților Ghițu. AREFU se pare că a fost Scaunul voievodatului lui Seneslau/ Senestov (1247-1251) în Țara Transalpină/ Țara Românească. (Cristache Gheorghe/ Florian Tucă/ Cezar
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Mc. Oprea; Sf. Preoți Mărturisitori: Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, Sf. Apostol Iacov; Sf. M. Mc. Dimitrie-izvorâtorul de mir; Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou; Sf. Mc. Nestor; Sf. Ier. Iachint-mitropolitul Țării Românești, precum și celelalte sărbători dintre ele. Gospodarii de frunte doldora de roadele muncii lor, nu mai prididesc. Nu mai au timp de altceva, să privească în sus sau împrejur, ci doar să agonisească. Se spune că Mântuitorul Iisus Hristos alege o ceată de îngeri din Corola Sa
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
plecat, ți s-a șters urma Și de-atunci ploua întruna În pomii goi pe crenguțe Plâng întruna vrăbiuțe. Vremea-i ca să închid ușa Și să mă joc cu păpușă Până-n dalba primăvară Când iar voi fugi pe-afară. Micul gospodar Cu o cretă-mi fac ogor, Apoi îmi iau un tractor Du-du-du în lung și-n lat La arăt și la grăpat. Oh, cât am trudit săracul, E pământul că și macul Acum ce mai calea-valea Pregătesc semănătoarea . Pic-pic-pic cade
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
casa ta mă du... Foarie verde sămulastră, Vă poftim la nunta noastră. Hai, hai, vinul e dulce Cine-l bea nu se mai duce. Foaie verde baraboi, Așa-s toamnele la noi. Cu flăcăi și fete mari, Oameni buni și gospodari, Hore mari cu lăutari!.. Referință Bibliografică: Așa-s toamnele la noi / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2096, Anul VI, 26 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iacob Cazacu Istrati : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AŞA-S TOAMNELE LA NOI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1474877590.html [Corola-blog/BlogPost/380434_a_381763]
-
apăreau și sub formă de foi volante și unde era criticat Senatul local, sau unele hotărâri ale acestuia. Ei, dar frumoasele și rezistentele case cu arcade, din jurul Pieței Sfatului, unde locuiești azi și dumneata, au zidurile întărite și fățuite de gospodarii lor. Însă zidurile acestea au și multe povești în coaja lor. Eu le scrijelesc uneori învelișul, căci bibliotecile și internetul îmi stau la dispoziție și-mi dau sculele necesare... Câteodată, mai vorbesc și cu bătrânii ce știu de la bătrânii bătrânilor
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1472198821.html [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
Și la o sută de ani sau la o sută cincizeci dacă te-ai afla în fața morții, tot la fel ai zice: - Doamne, ce repede a trecut viața mea! În drum spre bârlogul meu, mă opresc lângă ograda lui Trifu, gospodar respectat și la locul lui. Are o casă care nu se deosebește cu nimic de a celorlalți consăteni. Dar mai are și o cameră mansardată, nu mai mare cred, de doi pe trei, cu balconaș. Sau chiar mai puțin. Parcă
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ce_e_de_facut_ion_untaru_1329990656.html [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]