KorAP: Find »[drukola/base=grădiște & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...42 >

1,047 matches

Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824

ocazia manifestările comemorative dedicate mitropolitului Nestor Vornicescu, a fost lansat volumul omagial "Vlădica Nestor-păstorul oltenilor", tipărit la Editura Mitropoliei Olteniei, volum în care, părintele Dumitru Bălașa, sau cum i se mai spunea „Patriarhul“ de la Drăgășani, povestește ce a pățit la Grădiștea de Vâlcea: "Am trecut în partea de apus, pe o coastă unde arhiereul Nestor se urcase pe un gard să facă o fotografie. Auzim: "Stai, că trag!". Eu, care făcusem ani mulți de închisoare, m-am executat. Vlădica Nestor sta

NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1484224354.html [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
miliție ca pe niște prizonieri: "Actele dumneavoastră!". Eu le-am scos și le-am prezentat. Vlădica Nestor a spus că nu are nici un act, este vicarul de la Mitropolie. "Am fost la Paris și-am dat-o-n bară aici, la Grădiște". Când au auzit milițienii că a fost la Paris s-au bucurat, crezând că au pus mâna pe o pradă bună. După două-trei ore de teroare, i s-a spus lui Nestor: "Ești liber, să nu mai pleci fără acte

NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1484224354.html [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
pradă bună. După două-trei ore de teroare, i s-a spus lui Nestor: "Ești liber, să nu mai pleci fără acte... Așa se făcea cercetarea istorică sub comuniști". Ilie Fîrtat, bibliotecar Referință Bibliografică: Nestor Vornicescu Severineanu și Dumitru Bălașa în Grădiștea vâlcii / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2204, Anul VII, 12 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la

NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1484224354.html [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817

Acasa > Impact > Istorie > CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlcea În apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul

CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
Acasa > Impact > Istorie > CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlcea În apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată

CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
Acasa > Impact > Istorie > CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlcea În apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă

CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă de relief de dimensiunea unei movile sau a unui deal rămasă în lunca unui râu, în urma eroziunii. 2. Locul sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România

CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă de relief de dimensiunea unei movile sau a unui deal rămasă în lunca unui râu, în urma eroziunii. 2. Locul sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora

CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
sau a unui deal rămasă în lunca unui râu, în urma eroziunii. 2. Locul sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”. Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de la Grădiștea. Ca urmare face o vizită de documentare la Grădiștea unde rămâne plăcut

CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”. Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de la Grădiștea. Ca urmare face o vizită de documentare la Grădiștea unde rămâne plăcut surprins că cetatea era foarte cunoscută și în rândul copiilor ( a fost condus la cetate de către un grup de copii ce pășteau vacile în apropierea cetății), dovadă a

CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”. Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de la Grădiștea. Ca urmare face o vizită de documentare la Grădiștea unde rămâne plăcut surprins că cetatea era foarte cunoscută și în rândul copiilor ( a fost condus la cetate de către un grup de copii ce pășteau vacile în apropierea cetății), dovadă a transmiterii acestei informații din generație în generație. Despre cetatea

CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
rămâne plăcut surprins că cetatea era foarte cunoscută și în rândul copiilor ( a fost condus la cetate de către un grup de copii ce pășteau vacile în apropierea cetății), dovadă a transmiterii acestei informații din generație în generație. Despre cetatea de la Grădiștea, Dumitru Berciu (Arheologia preistorică a Olteniei , în Arhivele Olteniei, an XVIII nr.104-105 iulie-decembrie, 1989, pag.354 ) spunea că datează din perioada de trecere de la cultura Hallstatt la cultura La Tėne. Tot D. Berciu reliefează faptul că sub cetate sunt

CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
deal numit “ Straja’’ în care se afla un punct de observare. După cucerirea romană, este consemnată o așezare de tip rural în aceste locuri (vezi D. Tudor - ”Oltenia Romană”, București, 1978, Editura Academiei R.S.R., pag. 233 ). Cetatea hallstattiană timpurie de la Grădiștea este menționată și în Cronica cercetărilor arheologice din România (campania 1999), CIMEC, 2000, pag. 68-69, (în colaborare cu Alexandru Vulpe, Radu Băjenaru, Cristinel Fântâneanu). În iulie 1999, Muzeul Militar Național a reluat cercetările pe acest șantier. Obiectivele vizate au fost

CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
a fost deschisă o singură secțiune, perpendiculară pe latura sudică a fortificației. Zidul are o lățime de peste 5 m, cu paramenți din blocuri de piatră prinse cu lut. Materialul arheologic descoperit nu a fost numeros datorită faptului că fortificația de la Grădiștea a fost una de refugiu. Lipsa acestora nu a permis o încadrare cronologică a fortificației alta decât cea stabilită în urma vechilor cercetări (în urma săpăturilor din anul 1983, Floricel Marinescu a surprins două niveluri arheologice corespunzătoare secolelor XIII - XI și, respectiv

CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
Lipsa acestora nu a permis o încadrare cronologică a fortificației alta decât cea stabilită în urma vechilor cercetări (în urma săpăturilor din anul 1983, Floricel Marinescu a surprins două niveluri arheologice corespunzătoare secolelor XIII - XI și, respectiv, XI - VIII a.Chr.). În ” Grădiștea de pe Olteț” - lucrare manuscris a învățătorului Dumitru Cumpănașu (1900-1986) - Cetatea grădișteană este identificată a fi Phrateria. ”... Făcând o apropiere între poziția lor pe harta după Ptolomeu și localitățile cu urmele de locuri întărite, ... am constatat că Phrateria se suprapune pe

CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
de pe Olteț” - lucrare manuscris a învățătorului Dumitru Cumpănașu (1900-1986) - Cetatea grădișteană este identificată a fi Phrateria. ”... Făcând o apropiere între poziția lor pe harta după Ptolomeu și localitățile cu urmele de locuri întărite, ... am constatat că Phrateria se suprapune pe Grădiștea - Vâlcea ...”. Succesiunea scenelor de pe Columnă, ar indica faptul ca o parte din legiunile romane, spre Sarmisegetuza, ar fii trecut pe acest drum, drum păstrat în memoria localnicilor ca Drumul Dacilor - o prelungire al Drumului Muierii - și că cetatea a fost

CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
drum, drum păstrat în memoria localnicilor ca Drumul Dacilor - o prelungire al Drumului Muierii - și că cetatea a fost cucerită și arsă de aceștia. Acest lucru este ilustrat de scenele 94 - 98 de pe Columna Traiană. Din păcate, Cetatea dacică de la Grădiștea, nu a reușit să atragă interesul specialiștilor, dovadă slaba preocupare a acestora în a face o cercetare profundă a sitului. Timpul și mai ales oamenii au distrus și distrug iremediabil și ultimele urme ale unui trecut glorios dacic pe aceste

CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
preocupare a acestora în a face o cercetare profundă a sitului. Timpul și mai ales oamenii au distrus și distrug iremediabil și ultimele urme ale unui trecut glorios dacic pe aceste meleaguri. Fîrtat Ilie, bibliotecar Referință Bibliografică: Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlcea / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1746, Anul V, 12 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare

CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797

acestea barau accesul dinspre văile Cucuișului și Șibișelului. Dinspre vest capitală era apărată de cetatea Piatra Roșie și de fortificația de la Cioclovina-Ponorici. La aceasta mai trebuie adăugat cetățile de la Căpâlna, Banița și Tilișca. Cetatea Sarmizegetusa a fost construită pe Dealul Grădiștea. Zidurile cetății înconjurau vârful dealului și erau construite în stilul clasic, miriș dacic. Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră, pe o suprafață de aproximativ 30.000 metri pătrați. În această regiune a capitalei regatului, vestigiile locuirii dacice

REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1471048576.html [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
au fost șapte sau opt. Cert este că sanctuarele circulare au fost două. Apoi se mai remarcă pavajul de andezid sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Câteva obiecte de dimensiuni mici au fost găsite la Grădiștea Muncelului. Printre care menționez, un vas cu o inscripție cu litere ale alfabetului latin, „Decebalus Per Scorilo ", apoi câteva blocuri de calcar cu litere grecești și monedele de aur cu înscrisul, koson". Drumul antic, spre Sarmizegetusa, se observă că a

REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1471048576.html [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
Corola-website/Journalistic/102216_a_103508

un popor numeros. În ceea ce privește fortificațiile, ele erau de două feluri, după natura locului. La șes apărarea se făcea prin valuri de pământ, palisade din lemn și șanțuri. În regiunea muntoasă, fortificațiile erau din piatră și aveau proporții impunătoare. Ruinele de la Grădiștea Muncelului, Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Ocnița, Bâtca etc. stau mărturie. Ziduri puternice, din blocuri mari de piatră- blocuri asamblate și întărite cu bârne de lemn într-un sistem propiu de construcție, denumit de specialiști murus dacicus (zid dacic) sau opus

Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie (2015) [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]
Corola-blog/BlogPost/352700_a_354029

fărâmă din Dumnezeu. Înainte de „drumul cel lung” cei doi trebuie să fie la vedere, altfel, toate sunt vorbe goale, iar timpul le este pierdut, fărâmițat. -------------------------- Adina DUMITRESCU Râmnicu-Vâlcea 12 decembrie 2016 ---------------------------- DUMITRESCU Adina, născută la 1 decembrie 1944 în comuna Grădiștea din județul Vâlcea. Absolventă a Liceului „Mircea cel Bătrân” Între anii 1963-1966 a urmat cursurile Facultății de Agronomie Craiova, iar între 1967-1972, cursurile Facultății de Biologie ale Universității din București. Romane publicate (în ediții restrânse); „Caruselul intențiilor” editura INTOL PRESS

CĂRAREA DINTRE SECOLE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1481539588.html [Corola-blog/BlogPost/352700_a_354029]
Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688

banditul ăla?... Aha! Doru. Doru Manolache, uite-l aici notat. Hai să-i fac o surpriză!” - Alo! Domnu’ Doru? Salut! Ca să nu lungim discuția, sunt Mișu, prietenul tău, potaie!... Mișu Diaconescu, băi, figură... Da, da, da! Hai, te rog! ... La „Grădiște”, la berăria noastră, ce ai uitat? ... Da, băi, nu glumesc.... O.K! Te salut, pa! Frecându-și mâinile a satisfacție, s-a învârtit cu scaunul și a privit-o șăgalnic pe doamna Ramona Vlădescu. Putea să jure că a fost

de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_2_marian_malciu_1327078692.html [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
care să se consume prea mult în situații dificile. Se înfierbânta repede, se mânia, suferea intens câteva minute, cel mult o jumătate de oră, după care se liniștea înjurând, scuipând și amenințând. Seara, s-a întâlnit cu Doru Manolache. Berăria „Grădiște” era aglomerată. În înghesuiala de acolo, în care o lume pestriță vorbea de-a valma și fumul de țigară amestecat cu cel de la grătar și aburii alcoolului te-nvăluiau în orice colțișor din interior și de pe terasă, nu se putea

de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_2_marian_malciu_1327078692.html [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
Corola-blog/BlogPost/379422_a_380751

DESPRE AUTOR SI LUCRAREA SA - DE ION NĂLBITORU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017 Toate Articolele Autorului Domnul Ilie Fîrtat, bibliotecar, monograf și prozator este născut la data de 02. 01. 1959 în comuna Grădiștea, jud. Vâlcea; a absolvit Liceul Agroindustrial Bălcești, promoția 1978. În anul 1982 s-a căsătorit cu Ioana ( Părăușanu), învățătoare, în urma acestei căsătorii rezultând două fete: Diana - Alexandra, medic ORL-ist și Georgiana-Elena, profesor de Limba și Literatura română. Din 1997

DE ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1493889297.html [Corola-blog/BlogPost/379422_a_380751]