307 matches
-
Bordeaux. Ionel tăcea, dar, după câteva vorbe la telefon, se sculă și zise: „Plecăm. Guvernul țării nu poate fi prizonierul inamicului, locul nostru este în Moldova. Acolo va fi țara pe cât timp vor fi ei aici“. Și porniră în automobilele grămădite în curte. Credeam că pentru multă vreme. Eram atât de agitați, des părțirea se făcu în așa grabă, îmbrățișările așa de repezi, încât ne-am pomenit singure, înainte de a ne reculege, pe drum spre casă pentru a preveni pe ceilalți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care poliția germană o iartă de închisoare și de o amendă de 3 000 lei datorați pentru insulta unui funcționar german. Se duse pe jos foarte greu, căci trăsura îi fusese luată, ca toate trăsurile din București, care au fost grămădite în strada I.C. Brătianu pe un loc viran. Caroseriile elegante Lohner, Marius, Bevallete, după trei zile de ploaie și ninsoare, au fost expediate în Germania.]( Ediția I, 1937, p. 92.) Obrăznicia germanilor creștea în fiecare zi, acum se succedau întruna
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Clavel? Acest nume l-a făcut să în gălbenească și să tacă. Miss Belbin a fost închisă și în urmă expe diată din țară, pentru că s-a descoperit corespondența ei cu regina Maria, de la Iași. La dânsul acasă, la București, grămădise toate lucrurile furate dintr-alte case. La plecare, a pornit tot în Germania, dar în zorul fugii cele unsprezece lăzi ale lui au fost părăsite într o gară. Lucrurile au fost expuse în hall-ul Independenței Române, unde publicul a defilat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și cunoștințele. alegerea stariței, maica filofteia După trista ceremonie, Maica Evlampia Peregrina și sora lor Jana au părăsit stariția și s-au mutat în casa lor, adică într-a mea. Am golit odaia unde îmi țineam tot bagajul, l-am grămădit în așa-zisa sufragerie a Liei și a mea. Ele însă s-au mulțumit cu cea mică din fund, în salon nefiind sobă. Dar să fi și fost, nu s ar fi instalat acolo, era salonul intangibil și destinat numai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
plecară era minunat și împodobit cu ramuri de brad. Mă mirase această atențiune, dar am aflat în urmă că cu aceleași vagoane veneau din Moldova infirmii lor. De aceea aveau paturi, ghirlande și fuseseră despăducheați ai noștri. În vagonul-bucătărie erau grămădite pentru ai lor fel de fel de merinde: slănină, șuncă, cafea, ouă etc.; ce cu minte fusesem de gândisem să aprovizionăm și pe ai noștri. Atunci am constatat câți bani strânseseră infirmii noștri cu lucrările ce făcuseră în Azil, unii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care foarte rău îl povățui, dar pe care îl asculta totdeauna, chiar împotriva avizului lui Ionel, și sub a mătușii nevestei, Olga Sturdza. Se instalară la Iași în casa din str. Coroiu nr. 1, cu grădină frumoasă și unde erau grămădite toate amintirile lui Cuza Vodă. Întreaga stare a primului bărbat, luat tuberculos și mort după scurtă căsnicie, rămăsese văduvei prin testament. Dăduse însă moșia Ruginoasa unei instituții de binefacere, dar nu se despărțise de obiectele din casă: argintăria masivă pentru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să creadă că apărarea națională era asigurată și că puteam înfrunta orice atac. De la prima mobilizare în toamna lui 1939 însă, se văzu ce zăpăceală era peste tot; în circulația trenurilor, în găzduirea recruților, în aprovizionarea lor, în echipament; soldații, grămădiți în ploaie prin curțile cazărmilor, petrecură nopți de-a rândul fără adăpost, fără altă hrană decât cea luată de acasă și, când fură expediați la destinație, scările și învelișurile vagoanelor erau tot atât de înțesate ca și interiorul, de unde atâtea accidente. La
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zice Brăduț, s-a supărat, în loc să fie fericit și să facă el cafeaua, că i-a mai apărut un articol în revistă. Pe care nu-l citește nici dracu', mormăie Graur. Ești pesimist azi, tovarășu', zice Brăduț. Cîți s-au grămădit să ceară relații asupra articolului publicat luna trecută? se miră Graur. Lasă-ne, Graure, iar ne ciripești?! face spre el un semn a lehamite domnul Luchian. Să ne spună dom' Mihai ce mai face. Eram în trecere, zic eu. Și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de pe maluri se zugrăveau în fundul râului, cât părea că din una și aceeași rădăcină un rai se înalță în lumina zorilor, altul s-adîncește în fundul apei. Șiruri de cireși scutură grei omătul trandafiriu a înflorirei lor bogate, pe care vântul îl grămădește în troiene; flori cântau în aer cu frunze îngreuiete de gândaci ca pietre scumpe, și murmurul lor împlea lumea de un cutremur voluptos. Greieri răgușiți cântau ca orlogii aruncate în iarbă, iar painjeni de smarald au țesut de pe-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Ce întunecoase bucurii simțea inima ei în acea privire,... cum ar fi dorit,... ce ar fi dorit...? Ah! cine o spune, cine-o poate spune, și care limbă e-ndestul de bogată ca să poată esprima acea nemărginire de simțiri cari se grămădesc nu în amor însuși, ci în setea de amor. Ea visează-n fereastră... să viseze numai... n-ar fi un păcat analiza simțirilor ei?... III Onufrei și Ieronim, trecând pe strade, nu vedeau că erau urmăriți de-un om. Era
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fulger strălumina pe un moment chilia, astfel încît, sub această repede strălucire, toată casa și obiectele păreau a tresări, a avea viață, ceea ce constituie fantasticitatea luminei de fulger. Ea s-apropie de fereastă. Era o vreme cumplită afară. Nouri se grămădeau negri pe cer, rupți de fulger, marea făcea o larmă adâncă, asemenea mugirei depărtate a unor tauri, dar deodată ea văzu un foc aprins. "D-zeule, gândi ea spăimântată, Ieronim a aprins focul și în această noapte... Poate că pe un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ar fi și plăcut. Ce întunecoase bucurii simțea inima ei în acea privire... cum ar fi dorit... ce ar fi dorit..? Ah! cine o spune, și care limbă e-ndestul de bogată ca să poată esprima acea nemărginire de simțiri cari se grămădesc nu în amor însuși, ei în setea de amor. Ea visează în fereastă... și viseze numai... III Euthanasius cătră Ieronim Este o frumusețe de zi acum când îți scriu și sunt atât de plin de mirosul câmpiilor, de gurele înmiite
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Ce întunecoase bucurii simțea inima ei în acea privire... cum ar fi dorit... ce ar fi dorit...? Ah! cine o spune, cine-o poate spune, și care limbă e-ndestul de bogată ca să poată esprima acea nemărginire de simțiri cari se grămădesc nu în amor însuși, ci în setea de amor. Ea visează-n fereastră... să viseze numai... n-ar fi un păcat analiza simțirilor ei?... III Onufrei și Ieronim trecând pe strade nu vedeau că erau urmăriți de-un om. Era
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
maimuță râdeau râsul cel amar al desfrânaților sceptici, într-un convoi care numai râsul nu era apt de a-l escita. Rătăcit, în neputință de - a-mi da cont de ceea ce cugetam și simțeam, urmării convoiul până la biserică. Mulțimea se grămădea la ușă și-năuntru. Eu pătrunsei izbind cu coatele fără cruțare în toți ce-mi sta în cale; în ochii mei rătăciți, în împregiurarea că nu-mi ridicasem pălăria intrând în biserică, în pumnii mei strânși în dinții mei rânjiți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ar vrea să rămâie el însuși... persoana sa. Am cunoscut oameni ce doreau a fi mai frumoși (cîte femei! ), mai cuminți (cîți oameni de stat! ), mai geniali (cîți scriitori! ), am cunoscut unii cari aveau dorințe de Cezar, în cari se grămădeau visurile de glorie a lumii întregi... {EminescuOpVII 283} dar ei vroiau să fie tot ei. Cine și ce este acel el sau eu care-n toate schimbările din lume ar dori să rămâie tot el? Acesta este poate tot misterul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o reprezinte - toți acești oameni tineri erau atât de deșarți, atât de lipsiți de cunoștințe, încît i-ar fi fost lesne să-i rușineze prin întrebările sale, de natură mireană chiar. El era un polihistor considerabil, dar miile de cunoștințe grămădite în capul [său] se cristalizează împrejurul unui singur sâmbure, mai presus de orce îndoială: biblia. El avea destule cunoștințe astronomice spre a ști că stelele nu sânt scântei semanate pe bolta cerului numai spre plăcerea oamenilor, dar locul din biblie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
câtelea locuitor al țării ești, al câtelea înscris pe cartea de imobil, ai cumva ipotetic înscris pe spate un număr și când mergi pe stradă, în autobuz, în tramvai și de ce nu, chiar în inima femeii iubite. Deasupra fiecăruia se grămădesc un noian de cifre dar poate cele mai implacabile cifre sunt cele care mărginesc o liniuță, o simplă liniuță care se află între anul de naștere și cel al morții unui om. Toate visele lui, toate iubirile și deznădejdile lui
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
tocmai aceasta dovedește și mai bine identitatea cea originală [sic] între morfologie și sintaxa pe de o parte, între semasiologie și noematologie pe de alta. Închegarea cea parțială fiind o dată realisată pe o scară mai mult sau mai putin vastă, grămădindu-se adecă vocabularul unui grâi, mai rămâne o porțiune ne'nchegată: sintaxa și noematologia, câri conserva o continuă acțiune din afara asupra elementelor celor cristalizate, rolul sintaxei consistând în a lega în proposițiune puncturile α-β-γ din figură de mai sus, rolul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
aceasta dovedește și mai bine identitatea cea originală [= originară; n.ed.] între morfologia și sintaxa pe de o parte, între semasiologia și noematologia pe de alta. Închegarea cea parțială fiind odată realisată pe o scară mai mult sau mai putin vastă, grămădindu-se adecă vocabularul unui grâi, mai rămâne o porțiune ne-nchegată: sintaxa și noematologia, câri conserva o continuă acțiune din afara asupra elementelor celor cristalisate, rolul sintaxei consistând în a lega în proposițiune puncturile α-β-γ din figură de mai sus, rolul noematologiei
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a cuvintelor, de punctuație și de așezare în pagină. TESTUL NR. 9 Toate subiectele sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: “Vicu se trezise de dimineață. Zăpada se grămădise în pervaze ca o fascinantă pisică de Angora și parcă nimic altceva decât albeața, abundența și calmul ei îl invita la mari excursii sufletești. Și, poate, aburul cozonacilor ce-și astâmpărau fierbințeala în cămară. Și, desigur, multe altele: netezimea cearșafului
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
răzbat dintr-un șir de „zicători” ce și-au aflat, în timp, semnificații mai largi: „Ceri (cere de) de la vădană și vădana-i duce dorul” („Când ceri tocmai de la cel ce nu are”418); „Ca vădana la pat” („Când se grămădește la vreo treabă”419); „Plâng văduvele, plâng ș-măritatele” („Nemulțumire peste tot”420). Este mai prudent să te ferești de văduve: „Joc fără descântec și văduvă fără plâns nu este” („Nu e bucurie fără supărare”421); „La cal alb și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cireși; claustrofob; colecții; colțunii; compulsie; condensează; culegător; cuprins; curăța; cureaua; de bani; dor; dorință; dur; duritate; econom; economic; economii; economist; efort; el; explodează; face curat; faimă; fixa; flori; foame; foc; foi; foile; frînghia; fructe; frunza; funia; furt; gol; gospodărie; grămadă; grămădește; grămădit; greu; grijă; grijuliu; grîu; grîul; grupa; gunoaie; hainele; hapsîn; hrană; inima; iubi; îmbrățișeală; împreună; în mînă; înapoia; încîntare; încredere; îndura; înghesuie; joc; jucării; lan; lanț; lărgește; lărgime; lega; legătură; locuire; lucruri; lupte; mama; masă; masturbare; mă ia în brațe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
claustrofob; colecții; colțunii; compulsie; condensează; culegător; cuprins; curăța; cureaua; de bani; dor; dorință; dur; duritate; econom; economic; economii; economist; efort; el; explodează; face curat; faimă; fixa; flori; foame; foc; foi; foile; frînghia; fructe; frunza; funia; furt; gol; gospodărie; grămadă; grămădește; grămădit; greu; grijă; grijuliu; grîu; grîul; grupa; gunoaie; hainele; hapsîn; hrană; inima; iubi; îmbrățișeală; împreună; în mînă; înapoia; încîntare; încredere; îndura; înghesuie; joc; jucării; lan; lanț; lărgește; lărgime; lega; legătură; locuire; lucruri; lupte; mama; masă; masturbare; mă ia în brațe; mătură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
citată sursa polemicii, anume secvența din articolul jurnalistului francez care naște controverse: „Dacă fiul împăratului Alexandru ar putea ridica vălul cei acoperă viitorul și-i ascunde pericolul ce amenință siguranța și mărirea Împăratului țarilor poate c-ar vedea cum se grămădesc nourii ca s-aducă furtuna nu pe marginile Senei, ci pe țărmurile Dunării. Vulturul cu două capete va închide armatelor ruse drumul spre Conspantinopole”. Această citare funcționează ca model, ca punct de plecare a discuțiilor ulterioare, a controverselor pe tema
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
Grădișteanu care, la critica necruțătoare a lui Titu Maiorescu, Beția de cuvinte în Revista contimporană, Studiu de patologie literară, răspunde cu articolul Convorbirile literare și Revista contimporană. Grădișteanu își începe articolul astfel: ,D. T. L. Maiorescu se crede autorizat a grămădi împreună pe toți 20, 30 sau 40 de colaboratori-redactori ai Revistei contimporane și a-i condamna ca descendenți ai maimuțelor... pentru că s-ar ameți de beția... de cuvinte, beție care, ca oricare alta, le slăbește funcțiunile intelectuale". Criticul bucureștean este
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]