396 matches
-
în calea întunecatei morți! Avea numai tablă, nu și conștiința! Ce e sub timpul devreme, pentru viața Laurei Stoica? E mult, mult prea devreme! Și ce-i deasupra izbăvirii? E jertfă! Trei suflete au zburat într-o secundă, dintr-o grămăjoara de fiare, în eternitate și infinit.Nedrept și dureros! Ce plata putea să aibă fiecare dintre ele de dat, ca să-i cheme instanță fără timp și apărare, atât de curând și atât de chinuitor?! Niciuna! Toți trei au fost strigați
LAURA STOICA. TRIST ŞI NUMAI TRIST...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347938_a_349267]
-
în acel moment asaltată de cumpărători. Pare că nu o interesează ce se întâmplă în jur, așteaptă liniștită, probabil știe că în curând lumea ce se agită în altă parte va veni și la ea. În fața ei a rânduit în grămăjoare mici ghimbir, nelipsit în bucătăria singaleză și recunoscut pentru calitățile lui terapeutice. (Nu lipsește nici din ceaiul nostru, pentru că zice Jara ”face bine la stomac”.) Mi-a atras atenția niște frunzele mari pe care le-am mai zărit în câteva
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
draga mea!”... ”Îndrăznește! Sparge clepsidra cu silabe, să curgă timpul și să se închege versul... Cântă, fato!” Se dezmetici cântând și adunând cioburile clepsidrei sfărâmate. Le dibui chiar și pe cele din cel mai ascuns cotlon. Toate, strânse într-o grămăjoară, au încăput într-un căuș de numai ”21 de grame”: bucăți de hârtie mototolită, fotografii rupte, mesaje ciunte, amintiri frânte, întâmplări. Una câte una, le-a cercetat: unele mătăsoase - altele aspre, unele viu colorate - altele incolore, unele dulci - altele amare
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
de leu, de iepure, ba chiar și de cămilă, dar nici unul nu mi-a plăcut. Eu aș vrea unul mai hazliu. Și copilul iar începu să plângă. Dumnezeu se întoarse spre Sfântul Petru și zâmbi: - Petre, haide să adunăm o grămăjoară de lut din malul de lângă drum! După ce munciră ei o bucată bună de vreme și terminară de adunat lutul, Sfântul Petru cără apă de la fântâna din apropiere și-l înmuie bine, apoi Dumnezeu se apucă să modeleze un pui de
LEGENDA MĂGĂRUȘULUI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376772_a_378101]
-
tainic glas, Ca inima să fiarbă Prin lacrimi pe obraz... Artiști cu dor de casă, Copii, un pic cărunți, La Parcova duioasă, Ne-mbățișăm tăcuți... Aici, la scumpa vatră A Casei Părintești, Trăim povestea sacră A vieții românești... Mai blânzi, mai grămăjoară, În jurul pâinii dulci, Reîntregim o Țară, Cu forța unei Rugi. Culorile nasc forme, Iar formele - culori, Adulmecăm și-aroma Campestrelor comori. Atâtea pânze cântă Iubirea pentru sat, Pentru credința sfântă Din sufletul curat Al oamenilor gliei, Izvorâtori de rod, Prin
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
repede în aerul mat de moină. Nu s-a simțit în stare să mai strige o dată. A împins ușa cu umărul. În antreul întunecos și rece, a văzut o întreagă provizie de lemne - scânduri de lăzi, parchet și, într-o grămăjoară alb-negru, chiar clapele unui pian. Charlotte și-a amintit că ceea ce provoca mânia poporului erau îndeosebi pianele din apartamentele bogătașilor. Văzuse unul, spart cu lovituri de secure, înțepenit în mijlocul sloiurilor de gheață dintr-un râu... Intrând în încăpere, primul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Se mai fac fumuri cu foi de mătrăgună și laur (datura) [= ciumăfaie] uscate, pisate și amestecate cu silitră. Aceste afumări sunt alină- toare în accesele de astm (înec) cu tuse înecăcioasă. Se pun prafurile pe o farfurioară, clădite ca o grămăjoară, și li se dă foc. Ele ard și, deasupra lor, cu gura deschisă stă bolnavul, sorbind în piept fumul. Cu fum de măselariță se afumă cei ce au dureri de măsele (254, p. 99). în zona Munților Apuseni și în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inițial mai deschis sau mai închis. Alăturarea, a cât mai multor pete de tonuri diferite ale aceleiași culori crează într-o compoziție efectul de monocromie. Acest efect elevii îl observă procedând astfel: se așează pe plăcuță din tub, în mici grămăjoare, roșu sau culoarea preferată, alb și negru;â cu o pensulă mică înmuiată în apa curată se transportă pe mijlocul paletei jumătate din grămăjoara de culoare; peste ea cu aceeași pensulă, clătită, se aduce puțin alb și, răsucită cu latul
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
monocromie. Acest efect elevii îl observă procedând astfel: se așează pe plăcuță din tub, în mici grămăjoare, roșu sau culoarea preferată, alb și negru;â cu o pensulă mică înmuiată în apa curată se transportă pe mijlocul paletei jumătate din grămăjoara de culoare; peste ea cu aceeași pensulă, clătită, se aduce puțin alb și, răsucită cu latul pe loc se omogenizează bine amestecul respectiv; puțin din acest amestec de ton rupt se așterne undeva în jumătatea de sus a paginii; în
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
stratagemă doamna În cauză n-a fost cîștigată pentru penitență și cuvioșie. Dimpotrivă, fermecătoarea doamnă a găsit de cuviință să tragă o cu totul altă concluzie: s-a gîndit că dacă preafrumosul său chip va ajunge, vai, prea curînd, o grămăjoară de oase, atunci să se dăruiască vieții din plin cît mai are timp” (op. cit., p. 90/91). * „Nimeni nu este sărac, decît acela care crede că este!” (Johan Oxenstiern) „Sărăcia”, mai ales cea de ordin material, poate fi Învinsă de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
conducătorii noștri își continuă imperturbabili poliloghiile de neînțeles, în care plutesc acele flatus vocis ale promisiunilor stereotipe. În realitate, ei chiar sunt niște măști. Niște măști sub care, dacă le-am ridica, sunt sigur că n-am găsi nici măcar o grămăjoară de oase sau de cenușă; am găsi neantul, vidul. Explicația este simplă: astăzi, în Italia este un teribil vid de putere. Însă nu un vid de putere legislativă sau executivă, nu un vid de putere de conducere, nici un vid de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este frig și foame, unde nu sunt griji, unde totul e frumos și bine........erau la Dumnezeu. Când se lumina de ziuă, fetița zăcea jos, ghemuită, cu obrajii roșii, cu zâmbetul pe buze..........moartă, moartă de frig și cu o grămăjoara de chibrituri aprinse. Lumea s-a întristat când au vazut-o. A vrut să se încălzească! Spuse cineva Nimeni nu știa în ce lume minunată a plecat ea împreună cu scumpa ei bunică care o iubea nespus de mult și care
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
o zonă roși și inflamată de pe care poate cădea părul. Eczeme la cățelele sterilizate Frecați zona afectată cu ulei de pelin. Repetați de câte ori este necesar. Dați-le multă drojdie de bere în mâncare. Antidot împotriva păduchilor la pui Puneți o grămăjoară de cenușă de la lemn în curtea păsărilor. Puilor le place să o folosească ca baie de praf și astfel nu vor face păduchi. Alifie pentru întindere Aduceți la punctul de fierbere 4 căni de oțet de cidru. Adăugați 2 linguri
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
rădăcini. Limaxul este activ noaptea; mănâncă frunze, lăsând o dâră vâscoasă care devine strălucitoare când se usucă. Ce puteți face? Ca și în cazul altor dăunători, puteți rezolva problema eliminând posibilele adăposturi ale insectei: de exemplu, nu veți lăsa nici o grămăjoară de resturi de plante sau de buruieni să putrezească în grădină. Dacă aveți broaște în grădină, nu le stârpiți: ele sunt mari amatoare de limacși și, astfel, reprezintă un excelent insecticid natural! Dacă nu, puteți înlătura cu regularitate limacșii care
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
unei plante (cel mai adesea, o tijă) care va fi introdusă în sol sau într-un pahar cu apă pentru a prinde rădăcină. Brasicacee (familia) Varză, nap, ridiche, lăptucă, muștar. A mușuroi Mușuroirea constă în adunarea pământului, formând o mică grămăjoară la rădăcina plantei pentru a favoriza dezvoltarea noilor rădăcini. Acest lucru permite protejarea plantei împotriva vântului și împiedică înverzirea tuberculilor la lumină (ca în cazul cartofilor). Caduc(ă) O plantă caducă își pierde complet frunzele toamna și iarna. Cățel Bulb
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
desfăcute, la o răspântie, ochii aceia decolorați care te străpungeau fără să te vadă, buzele alea fericite, care spuneau că „o să înfigă trei săbii sub fiecare fereastră de la fiecare izbă“, mâinile acelea care amestecau întruna, într-o cută a rochiei, grămăjoara de cioburi de sticlă, de pietricele, de monede uzate... Se scutură, nelăsându-se atras spre acea nebunie zâmbitoare. Și văzu gestul Annei. Îi întindea un pliculeț cenușiu. Îl luă, ghici că nu trebuia să-l deschidă înainte de vreme și, auzind
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Schmidt n-o să fie ales președinte. Șoseaua se terminase. Acum mergeam pe un drum cu pietriș și În curând lăsarăm câmpia În spate și Începurăm să urcăm printre două dealuri, pe serpentine. Pământul de pe dealuri era roșiatic, salvia creștea În grămăjoare gri și pe măsură ce drumul urca puteam să vedem munții, dincolo de câmpia care se deschidea. Acum erau și mai Îndepărtați și se mănau și mai mult cu cei din Spania. Serpentinele Începură din nou și urcarăm iar, și În față văzurăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
căldurii dogoritoare a soarelui, apa se prefăcuse, ca și mine, în vapori de apă. Acum locuiam împreună un număr foarte mare de vapori de apă și stăteam unul lângă altul. Vântul ne purta încoace si încolo. Știi cum se numesc grămăjoarele acestea de vapori care se văd pe cer? Nori. Cu timpul ne-am strâns mai mulți unul lângă altul și, împreună cu praful din aer, ne-am transformat din nou în picături de apă. Am pornit-o cu repeziciune spre pământ
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
se întâlneau mereu; se vedeau unul pe altul, fiind amândoi invizibili pentru ceilalți. Era un călugăr mărunt, în sutană neagră și acum se oprise la taraba unui vânzător de buruieni de leac. Pe un țol alb, vraciul întinsese în ordine grămăjoare de ierburi, rădăcini contorsionate, buruieni uscate sau abia culese, flacoane, sticluțe și gavanoase închise la gât cu bășică de porc, pline cu alifii, pomezi și licori. Povestea cu răbdare și meșteșug despre rostul fiecărui leac. Părinte Pimen coborî vraciul vorba
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
trebăluia de zor în grădina din fața casei. - Să trăiți dom' director! Ridicând privirea cu o mișcare bruscă a capului care părea să însemne nu atât surprindere, cât mai degrabă iritare, văzându-ne în fața porții, i se lumină fața. Lăsă deoparte grămăjoara de buruieni din mână și se îndreptă spre noi. - Ce mai faceți domnule director? Păreați cam supărat adineauri când am strigat. - Ei, supărat! Nu-s supărat deloc, da nu mă mai porecli și tu ... - Cum adică? Dar n-am zis
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
se întâlneau mereu; se vedeau unul pe altul, fiind amândoi invizibili pentru ceilalți. Era un călugăr mărunt, în sutană neagră și acum se oprise la taraba unui vânzător de buruieni de leac. Pe un țol alb, vraciul întinsese în ordine grămăjoare de ierburi, rădăcini contorsionate, buruieni uscate sau abia culese, flacoane, sticluțe și gavanoase închise la gât cu bășică de porc, pline cu alifii, pomezi și licori. Povestea cu răbdare și meșteșug despre rostul fiecărui leac. Părinte Pimen coborî vraciul vorba
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cușca ei și să se roage În gol. Simțindu-i neputința, ceilalți o duseră În afara orașului și agățară cușca de un stâlp de sare, lăsând-o pradă soarelui și vânturilor. Acum, probabil, n-a mai rămas din ea decât o grămăjoară de cenușă amestecată cu oase, bucăți de piele și nisip, din care totuși continuă să se Înalțe spre cerul gol aceeași umilă rugăciune, ce nu folosește la nimic... Din când În când, din grămăjoara de cenușă, apar niște mâini Împreunate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mai rămas din ea decât o grămăjoară de cenușă amestecată cu oase, bucăți de piele și nisip, din care totuși continuă să se Înalțe spre cerul gol aceeași umilă rugăciune, ce nu folosește la nimic... Din când În când, din grămăjoara de cenușă, apar niște mâini Împreunate, ce imploră Îndurare. Nu sunt două, ci mai multe, care tremură În lumina amurgului. Deodată se stârnește vântul și le acoperă cu nisip. - Niște mâini? murmură cu gândurile duse Mașa. - Exact, se precipită Extraterestrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mâini. Niște mâini Împreunate În gol. Detașate de tot ce-i trup și tot ce-i suflet. Niște mâini, nimic mai mult... Mâini neputincioase. Bolnave. Mâini care se roagă din reflex. După cum altele, aparținând probabil altor entități, răsar din alte grămăjoare și Încep să joace cărți. Poker și chiar șeptic... Or, la noi și jocul de cărți e interzis. Credința e și ea un fel de joc. Totu-i să știi când să plusezi la timp. Când să arunci asul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
a fost cândva sau ar fi trebuit să fie un om În plenitudinea forțelor sale!? Pentru prima oară Mașa mersese cu avionul, zburând mult deasupra norilor. Jos, sub ea, clădirile arătau ca niște cutii de chibrituri, iar munții, ca niște grămăjoare de nisip În care se scaldă găinile pe timpul arșiței de vară. Râurile nu erau mai late decât sârma pe care Mașa Își Întindea la uscat rufele În zilele de vară sau iarna, când dădea câte un ger năprasnic. Și parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]