208 matches
-
pânza albastră a cerului și de la ea venea scârțâit aspru și chinuit. Cealaltă moară sta neclintită, cu aripile despoiate: aceea era locuința vătafului. Pe pragul întors spre vale, spre mine, ședea femeia lui Dragoș. Dezghioca încet un păpușoi și zvârlea grăunțele la câteva paseri care se repezeau sfioase până la picioarele ei, apoi se împrăștiau în toate părțile, cârcâind. Întorsei calul spre moară și începui a urca potica. Cum mă văzu, nevasta vătafului se sculă în picioare, își pături grăbit șorțul roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Ce te-abați din drum mereu? Ori ți-e greu trupșoru’ meu? Nu mi-e greu trupșorul tău Ci mi-e greu năravul tău, Că pe la câte cârciumi treci, Pe la toate îți petreci Și-mi dai fân doar pietrele Și grăunță stelele, Stăpânaș, stăpânul meu...” Frumos glas! Dacă posesorul său ar fi putut face mai multă școală... Lumea, care a înțeles ce comoară are în gât nea Fănică, îl roagă pe la petrecerile satului, să cânte melodiile vechi, dar atât de frumoase
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
rafală de grindină, vapori Înghețați dislocați de pe aripile unui avion american aflat la vreo șase kilometri deasupra rîului Yangtze. Luminate de soare, cristalele cădeau pe terenul de fotbal, ca o ploaie de decorațiuni de Crăciun. Jim se ridică și atinse grăunțele de gheață, bucățele de aur alb răspîndite În iarbă. LÎngă el, trupul domnului Maxted era Înveșmîntat În lumină, fața lui cenușie fiind brăzdată de curcubee În miniatură. Dar, În cîteva secunde, grindina se topi pe pămînt. Jim așteptă să audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
z” („s”) (3, p. 48 ; 18, pp. 157-171 ; 39, p. 29 ; 65, p. 135 ; 95, p. 329 ; 104, p. 162). Cuvântul zgrăbunțaș este compus din substantivul zgrăbunță + sufixul profesional -aș (cf. căruțaș = căruță + aș), unde zgrăbunță este un regionalism pentru grăunță de unt, brânză, gheață sau pen- tru bubă mică, coș pe piele, spuzeală. Doar înțelesul zgrăbunțe = grăunțe de gheață, de grindină (178) ar da un sens coerent termenului zgrăbunțaș = grindinar, cel care conduce/poartă grindina (cf. căruțaș = cel care conduce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tipuri de miere „stupefiantă”, în funcție de florile psihotrope din care se hrănesc albinele : „îmbătătoare”, „deprimante”, afrodiziace, care provoacă veselie ș.a. (237, pp. 55-59). Fenomene de intoxicare involuntară a produs în Europa și ciuperca fitoparazită cornul-secarei. Este un fungus psihotrop care parazitează grăunțele spicului de secară. Pe spic se dezvoltă un sclerot tare, violet-închis, numit ergot sau Claviceps purpurea. În cadrul medicinei populare, cornul-secarei era folosit în scopuri hemostatice și analgezice, datorită conținutului de principii active : alcaloizi (ergotoxină, ergotamină etc.) și acizi lisergici. De
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lotus... Dădea naștere unor meniuri atât de complicate, că erau gătite uneori și cu o sută de ingrediente, precar echilibrate cu un amestec complicat și delicat de mirodenii - triumfuri minunate ale artei celei complexe și delicate a asezonării. O singură grăunță din ceva, un mugure de altceva, un vârf umed de deget muiat ușor într-un flacon și apoi în ceaunul bolborosind, un degetar ras, o cutie de chibrituri rasă, o coajă de nucă de cocos plină, colorată în roșu închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
lui neveste. Acum își îngădui să se gândească mai stăruitor la el și la multe lucruri asemănătoare. Își aminti de tânărul acela, așa cum îl zărise doar cu câteva zile în urmă, aplecându-se peste fată când îngenunchease că să piseze grăunțele, și râzând cu ea; își aminti apoi cum îl priviseră amândoi tresărind, chipurile lor golindu-se de orice expresie când îl văzuseră apropiindu-se de ei. Mușchii îi zvâcniră sub apăsarea puștii când îi reveni în minte această scenă, încât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
ei la necaz și la ananghie... Numai dacă vrei să muncești, mă Verde... Că doar pentru asta am venit, bădie Nicolai! Să mă sfătuiești ce treburi mai sunt de făcut și cum ai putea să mă ajuți până la plată. Că grăunțele de pe lot s-au terminat, iar barabulele dacă îmi mai ajung pentru o săptămână-două. Că stau sub pat, la îndemâna celor trei și, una-două, hai la scrijele. Până de sărbători au avut și ceva oloi de soreancă, dar de-amu văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
i s-a comunicat că va fi eliberat a doua zi. Între timp, marinarii umpluseră cutia cu mărunțiș și acum râdeau cu hohote asurzitoare, lovind dușumeaua cu bocancii lor grei cu blacheuri, fericiți că găina nu mai apuca să ciugulească grăunțele, amețită de a se fi tot învârtit până la extenuare ca un mecanism dereglat, pe acordurile triste și mereu aceleași ale valsului. Opriți-vă, că-și dă duhul! îi rugă timid cârciumarul. Las' că ne faci un șnițel vienez din ea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
calea pierzaniei. „Da”, a spus apostolul Pavel, „așa este. Păsările nici nu seamnănă și nici nu adună nimic În grânare, dar dați-vă seama singuri cât de mult muncește pasărea cerului și cine știe cât de mult zboară ea până când găsește vreo grăunță. Dați-vă seama cît de mult muncesc crinii de câmp ca să-și Întindă rădăcinile...” „De unde știe Pavel ce simte pasărea cerului? A intrat el - fie măcar pentru o clipă - În pielea ei? Atunci de ce Își dă cu părerea? Cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
vechiului WC, aflat acum În partea de nord a edificiului, a fost amenajată Sala de așteptare Cl. I. Stând la birou, În fața ferestrei deschise, șeful de gară, un bărbat cu părul grizonat și obraji trandafirii, contemplă porumbeii călători ce ciugulesc grăunțele printre vagoane și se gândește, nici el nu știe de ce și cum, la pantofii săi proaspăt cumpărați din bazar, care posedă bizara proprietate de a ocoli de la distanță orice epolet. Numai glasul impiegatului de serviciu, care În locul său dă semnalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cu mine! Cum îi era obiceiul, odată cu ultimul cuvânt a și pornit către șopron. Eu, în urma lui. Când a ajuns la ușa șopronului, a deschis-o larg și s-a întors spre mine: Am să-ți arăt cum se macină grăunțele și grâul. Spunând acestea, a început să învârtă piatra unei râșnițe meșteșugit făcută și așezată într-un ungher al șopronului. Ia încearcă și tu! Eu am să slobod grăunțele din coș - câte puține - iar tu ai să învârți. Am încercat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a întors spre mine: Am să-ți arăt cum se macină grăunțele și grâul. Spunând acestea, a început să învârtă piatra unei râșnițe meșteșugit făcută și așezată într-un ungher al șopronului. Ia încearcă și tu! Eu am să slobod grăunțele din coș - câte puține - iar tu ai să învârți. Am încercat să învârt...Călugărul, însă, a pus piciorul pe un drug de lemn de alături și a apăsat pe el...Încet-încet, piatra râșniței a pornit să se învârtă singură, iar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și Îi dădea grăunțe pe o spatulă de bambus, Însă mai Întâi trebuia să i le Înmoaie În apă călduță. Încă nu-i crescuseră penele și pipota nu-i era acoperită decât cu o membrană semitransparentă, astfel Încât se puteau zări grăunțele pe care le Înghițea fără a le mesteca și care i se acumulau În pipota străvezie, brăzdată de vinișoare subțiri. Avea o pipotă cât vârful degetului mic și toate boabele Îngurgitate erau imediat eliminate fără a fi digerate, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
loc. Era suficient să repeți acest procedeu pentru ca puiul de canar să se obișnuiască cu prezența umană și să prindă obiceiul de a ți se așeza În palmă fără nici o teamă. — Stimulente? Ce-s alea? „Yaguchi, ia să-ți văd grăunțele rămase În adâncul pipotei!“ mi-am zis eu. — Miyashita! Dacă te-ar auzi fetele care umblă cu băieții de cartier, ar râde de tine. Stimulentele sunt niște substanțe care produc excitație nervoasă, precum cocaina sau amfetaminele, În Japonia. Pastilele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cele trei beri Îngurgitate. Pe scurt, am aflat că Yaguchi luase numai de două ori pilule de ecstasy, care se mai numeau și ecs. În ce circumstanțe le Încercase oare puiul ăsta de canar căruia Îi plăceau atât de mult grăunțele? Hotelul se afla la marginea cartierului Ginza. Nu avea ceea ce se numește o sală de recepție clasică, locul acesteia fiind luat de un birou mare, din spatele căruia te Întâmpinau două recepționere. Locul Îți lăsa cu atât mai mult impresia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
să stropească de purici. Tanti Didina, în șopron, se mișca din toată carnea, era greu să dai la coarbă, râșnița era strânsă la mic: crupe pentru puișori, pentru rățuște, pentru sarmale. Hai mă, am zis să aduci o căldare! curg grăunțele pe jos și mă pune tat-tu să mătur. Tata te pune în fân ca pe cloșcă, am văzut. Tata nu te bagă în casă, casa este a lu mama și patul este a lu mama. Mama vine peste 10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lotus... Dădea naștere unor meniuri atât de complicate, că erau gătite uneori și cu o sută de ingrediente, precar echilibrate cu un amestec complicat și delicat de mirodenii - triumfuri minunate ale artei celei complexe și delicate a asezonării. O singură grăunță din ceva, un mugure de altceva, un vârf umed de deget muiat ușor într-un flacon și apoi în ceaunul bolborosind, un degetar ras, o cutie de chibrituri rasă, o coajă de nucă de cocos plină, colorată în roșu închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
toate vicisitudinile istoriei prăvălite peste capul românului răbdător ca stânca, cu greu găurită de picătura de apă a vremurilor. - Și acum, la încheierea imaginarului meu interviu? - Viața ne-a fost dată să extragem din ea tot ce are bun iar grăunțele de adevăr și de manifestări nobile descoperite sub falia ontică să le punem la vedere. Poate folosesc cuiva... Publicată în: Ion N.Oprea, Carte... sub titlul „Dialog între prieteni” Editura PIM, Iași, 2009.
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]
-
Da' nu-i ajunge atăta: mai înainte ar fi bucuros să mă vadă ajuns la sapă de lemn! Să-l mai țin, nu? Poate chiar să-l îndop, să crească, nu-i așa? Da' ce, mămăliga răsare pe copaci? Sau grăunțele plouă, la mine, din cer, de trei ori pe zi? Asta nu coastă? Și baltă pentru scăldătoarea dumnealui de unde să iau? Poate mă sfătuiești dumneata c-ar fi bine să-l leg c-o curelușă și să-l scot la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
alineat. Mirosul de gară e străbătut de o pală de mirosuri de la bufetul gării. Cineva privește prin geamurile opace, deschide ușa cu geamlâc a barului; totul e neclar, chiar și înăuntru, văzut cu ochi de miop, sau ochi iritați de grăunțele de cărbune. De fapt, paginile cărții sunt aburite, ca geamurile unui tren vechi; pe fraze se așterne norul de fum. E o seară ploioasă; bărbatul intră în bar; își desface pardesiul umed; un abur îl învăluie; un fluierat se pornește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mă urmărește, cineva caută în cartea de telefon toate numerele din Chestnut Lane și cheamă o casă după alta, să vadă dacă mă găsește.“ Uneori, toate casele sunt tăcute și pustii, pe trunchiurile copacilor aleargă veverițele, coțofenele coboară să ciugulească grăunțele puse pentru ele în vase de lemn. Alergând, simt o vagă senzație de alarmă, și, chiar înainte de a capta sunetul în ureche, mintea înregistrează posibilitatea țârâitului, aproape îl cheamă, îl aspiră din propria absență, iar în acea clipă, dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
consecințele, motiv pentru care Gore l-a sfătuit să cumpere și iaurt În drum. Ca să-ți dea doamna pe spate, Sandule, masaj erotic cu iaurt... Șpriț nu dă replica, dar Își continuă ideile referitoare la cinste. Parcă mi-au căzut grăunțele-n picioare, Gore, așa mă simt. Da’ tot zic că brânza este pe bani... Nu se poate, mă, să fie ceva gratis, nu știi că e criză? Și criza ne afectează la toți buzunarele, portofelele se află În pragul leșinului
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ele. Păreau incredibil de proaste. Trecură câteva momente, înainte ca Gerard să decidă că avea să mănânce acea mâncare, până la urmă. Zbură spre sol și scoase un țipăt puternic, ca să alunge acele păsări stupide, după care începu să le mănânce grăunțele. Erau dezgustătoare, dar trebuia să mănânce ceva. Atunci, puștiul se aruncă spre el, cu mâinile întinse. Gerard se înălță în aer și îl ciupi pe copil tare de nas. Puștiul țipă, iar Gerard ateriză din nou, la mică distanță, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
poată îmbrățișa. Și lăsați-l de dimineața până seara la soare, pentru ca îngerul luminii soarelui să poată coborâ asupra lui. Și binecuvântările celor trei îngeri vor face curând sămânța ascunsă a vieții să încolțească în grâul vostru. Apoi, zdrobiți-vă grăunțele și faceți un aluat subțire, așa cum au făcut strămoșii voștri atunci când au plecat din Egipt, țara sclaviei. Puneți-le, apoi, la lumina soarelui, încă de la răsărit, și când soarele se află la amiază întoarceți-le pe cealaltă parte, pentru ca și
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]