611 matches
-
I-aduc omagii... doar poeții... Iubirea noastră cândreînvie... ...................................................... ắra! Interj. (reg.) ah! Ah!, vai de mine!, am pățit-o! Căuș, căușe, s. N. 1. Vas de lemn în formă de cupă sau de lingură mare, folosit pentru a lua apă, făină, grăunțe etc.; Referință Bibliografică: TAINA GÂNDULUI - versuri Gând nespus... Maria Ciumberică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 398, Anul II, 02 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Maria Ciumberică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
VERSURI GÂND NESPUS... de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347067_a_348396]
-
spre îmbrățișarea tandră a pământului, ca o pereche de balerini pe scena „Teatrului Mare” din Moscova (Большой Tеатр) într-un vals interpretat de balerini în „Lacul lebedelor”. Stolurile de porumbei se îngrămădesc la picioarele vizitatorilor ce-și deschid pungile cu grăunțe cumpărate de la chioșcurile specializate și foșnetul aripilor lor mereu în mișcare simbolizează viața plină de neprevăzut, de situații instantanee, când trebuie să te ridici mereu de la pământ, indiferent care ți-a fost motivul coborârii. Pașii mă duc ireversibil spre acel
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
ce intrai în atmosfera babilonică a limbilor păsărești, că și începui să pricep ce se gavarește pe la toate colțurile.Constatai, mintenaș, că și acolo, politica se mânca pe pâine.Adică, umana luptă pentru ciolan era, la orătănii, păsăriceasca luptă pentru grăunțe.Dacă la noi, oamenii, sunt destule „cu cântec”, la ele, toate erau cu cântec.Să nu mai vorbim de jumuleală! În plus, dacă, la noi, sporadic, acolo, permanent, totul se făcea pe ouă.La noi se latră, se chițăie și
ZBOR LA SOL de JANET NICĂ în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357204_a_358533]
-
ce intrai în atmosfera babilonică a limbilor păsărești, că și începui să pricep ce se gavarește pe la toate colțurile.Constatai, mintenaș, că și acolo, politica se mânca pe pâine.Adică, umana luptă pentru ciolan era, la orătănii, păsăriceasca luptă pentru grăunțe.Dacă la noi, oamenii, sunt destule „cu cântec”, la ele, toate erau cu cântec.Să ... Citește mai mult ZBOR LA SOLÎntr-una din zilele mele de vacanță, soția, plecând la serviciu,mă lăsă bulibașă-voievod-rege-împărat peste gospodărie.După un control de rutină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
povestea.Numai ce intrai în atmosfera babilonică a limbilor păsărești, că și începuisă pricep ce se gavarește pe la toate colțurile.Constatai, mintenaș,că și acolo, politica se mânca pe pâine.Adică, umana luptă pentru ciolanera, la orătănii, păsăriceasca luptă pentru grăunțe.Dacă la noi, oamenii,sunt destule „cu cântec”, la ele, toate erau cu cântec.Să ... X. REPORTAJ DIN URBEA NATALĂ, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 866 din 15 mai 2013. REPORTAJ DIN URBEA NATALĂ Urbea X rămâne arvunită
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
cine și-a umplut ulciorul din răcoarea ei fierbinte? Deși vecinul, într-o stare de iritare, își mângâie vecinul cu eticheta unui animal de tracțiune, s-a dus vreodată să-i pună hățurile și să-i dea o strachină de grăunțe?De multe ori lăsăm lucrurile BALTĂ. Am pescuit vreodată în ea?A pus cineva JUGUL otoman pe coarnele unei vite de povară? Dacă ați auzit că oarecine a pus pe CAPUL podului o pălărie,sau opinci în PICIOARELE mesei sau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
IZVORUL bunăstării, dar cine și-a umplut ulciorul dinrăcoarea ei fierbinte? Deși vecinul, într-o stare de iritare, își mângâie vecinulcu eticheta unui animal de tracțiune, s-a dus vreodată să-i pună hățurileși să-i dea o strachină de grăunțe?De multe ori lăsăm lucrurile BALTĂ.Am pescuit vreodată în ea?A pus cineva JUGUL otoman pe coarneleunei vite de povară? Dacă ați auzit că oarecine a pus pe CAPUL poduluio pălărie,sau opinci în PICIOARELE mesei sau ale scaunului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până la toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită prin grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus și ea să se pregătească de
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Eveniment > Comemorari > MAGIE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Magie Feerie, puf de păpădie - O ședință incitantă de magie: „Cloșca” și-a scos puii la plimbare - Albastră pășune presărată cu grăunțe stelare; „Magii” tot rătăcesc prin pustie, Iar „Steaua” lor e încă vie, Purtându-I către o minune De vremuri mai bune; În trecere „Robii” și-au însemnat „Cale”; Stelele au pornit-o la vale, Mânând vesele căruța; Undeva a început
MAGIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359523_a_360852]
-
arătat acolo măruntaiele smulse. Primul dintre ei s-a tăiat de la piept până la ombilic, și-a desfăcut viscerele și le-a spălat cu zăpadă. Urmând al doilea, și-a tăiat inima pe din două, a scos din mijlocul ei un grăunțe negru pe care l-a aruncat, zicând: asta e partea Diavolului. Al treilea a curățat locul și pe mine m-a refăcut, așa cum fusesem și cum sunt acum.” (Experiențe ale extazului de Ioan Petru Culianu) Oamenii de știință, elita intelectuală
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
a lor s-a schimbat: de exemplu, dacă în preceptele indiene (Avadana - Sutra, I), cel care primea “legumele impuse”, prescria ca singura hrană permisă chandalașilor să fie usturoiul și ceapă, la primii creștini Sfânta Scriptură interzicea să li se dea grăunțe de grâu și fructe cu semințe, apă sau foc. Azi nu mai sunt interzise, dar primim “legume și fructe impuse”, standard, cu ștampilă, prin noul Codex Alimentarius. (și nu mai e mult timp până când, dintr-o simplă “banană standard” să
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SENECTUTE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 388 din 23 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ai rămas copil, copile Într-o lume de balauri Cu nebuni care cresc grauri Însă n-au grăunțe. Și le Mai cultivă clandestin Printre semne pe hârtie Într-o secetă târzie Coborâtă pe destin Ai rămas copil, copile Ca un cer ascuns de rouă Și din părțile-amândouă Mișună-mprejur reptile Ai rămas copil și iată Cum cad vise
SENECTUTE de ION UNTARU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360542_a_361871]
-
nor... Iar gândul tău, ce îl credeai poet, Se-mpiedică de tot ce-i iese-n drum! Și teama-și face loc, încet, încet.. Și te-ai întoarce-n colivie-acum... Dar, colivia-i părăsită, spartă, Și renegată de întregul cârd...! Grăunțe nu-s ! Nici apă, nu e, iată..! Și-atunci, n-ai încotro ! Te-ndrepți spre târg... Te-așezi de bună voie-n colivia Cumpărătorului cu bani mai mulți Și-aștepți mâncare cu nimicnicia Atâtor papagali, flămânzi, desculți... Referință Bibliografică: Perușul
PERUŞUL de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360684_a_362013]
-
păsările. Pentru asta este nevoit să facă mai multe drumuri, în diverse zone ale gospodăriei. Merge mai întâi la magazia din spatele casei, de unde aduce grâu amestecat cu floarea-soarelui, pentru păsări. Apoi, tot de acolo, umple o cratiță mare, uzată, cu grăunțe de porumb, pe care le împarte, după niște reguli doar de el știute, între teica porcului și jgheabul de deasupra ieslei din grajdul vacii. Tot vacii îi aduce, din grămada de lângă poarta grădinii, pe care are grijă s-o împrospăteze
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
o mare satisfacție, pentru că iezii n-au mai făcut mofturi. Sugeau cu capul ridicat, cu ochii închiși, dând mărunt din codițe ca o mulțumire de masa primită. În fiecare zi, după ce dam hrană la porc, la capre și la câine; grăunțe la păsări, ne ocupam de Georgi și Cristinel. Am încercat să-i dăm la capre, să sugă. N-am reușit. Îi împungeau. După două-trei săptămâni le punem laptele într-un castron mare ca Bozan al lui Sahia. Mâncau singuri. Alături
PARTEA A II-A de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360009_a_361338]
-
o rusoaică, îmi mângâia fața cu mâna ei catifelată și repeta: bolnoi, bolnoi...voda ...voda... Moșul se opri din citit și-și pironi privirea în cer. Începu să plângă și mai tare și să cheme păsările cerului să le arunce grăunțe... Mintea lui trecu de la rațional la un fel de nebunie pașnică, se sculă și începu să joace, fugi repede la vaca mea care era legată în poiană, se urcă pe ea, confundând-o cu măgarul lui Brăican, și începu s-
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
tău, i-a luat Dumnezeu mințile din cauza celor doi fii pierduți în război și acum s-a mutat acolo în pădure, vin la el mereu două păsări, zice-se că sunt sufletele celor doi copii, pe care le hrănește cu grăunțe furate de-acasă...Acum pe foametea asta el cară grâul din hambar și-l răspândește-n pădure la păsările cerului...> M-am culcat pe prispă să adorm, închideam ochii, dar mi-apărea Nica Stancu sub pleoape , povestindu-mi viața lui
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
grame de propolis. Alte indicații: - astm bronșic, rinita alergica, hepatită cronică, anemii, cancer (pentru creșterea rezistenței organismului), dezinfectarea mâinilor (soluție alcoolică sau pomada cu 10% propolis), ulcer varicos, eczeme cronice, arsuri, degerături (în aplicații externe) etc. Întrucât propolisul conține și grăunțe fine de polen, desigur, în cantități foarte mici, el va fi consumat cu mare grijă de persoanele sensibile, deoarece poate provoca reacții alergice. Propolisul poate fi folosit și sub alte forme: introdus în bomboane, în creme pentru ungerea pielii, în
10 MASTI NATURISTE CU PROPOLIS CARE ITI INTINERESC TENUL de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359663_a_360992]
-
pot. M-au scos la pensie și mi-au dat 25 lei pensie. Ce să fac cu acești bani? Dacă nu aș mai crește câteva orătănii prin curte nu am avea nici ce mânca, dar și la acestea le trebuiesc grăunțe. Cât o mai putea tatăl tău să meargă la brigadă, ne-om mai descurca, apoi Dumnezeu cu mila sa. - Lasă că vă mai ajut și eu cu bani, nu am să vă las de izbeliște. - Cât, mamă? Până te măriți
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
produse agricole spre vânzare. A deshămat caii, i-a frecat bine cu un șomoiog de fân, i-a acoperit cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus zăblăul cu grăunțe în capătul oiștii să mânânce până v-a reuși el să vândă ceva din sacii plini. Din vârful căruței unde eram eu cocoțat se vedeau tiribombe viu colorate așteptând clienții. Erau tot felul de corturi având pânza colorată în culori
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
întâlni undeva în timpul istoric al existenței. Păcatul este însă tocmai faptul că acestui lăcaș i s-a dat așteptarea ca interes de viață tumultuoasă: Așteptarea era echivalentul psihic al unui proces de eroziune a substanței nervoase. Moara sufletului lucra fără grăunțe, își măcina doar pietrele.[4] Gânditorul vieții rostuite a profanului îndestulat în grațiile nevolniciei huzurului, suspină pentru ideea neprețuită în cuvintele sărăcite de valoare, rostite în pauza râgâită și schimonosită a celui care toacă elementul luciferic de al schimbului și
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
1309 din 01 august 2014 Toate Articolele Autorului zilele mele sunt legate cu frunze de brusturi unse cu mierea albinelor sălbatice secate de pudibonderii atârnă perplexe la ferestre spălate temeinic alunecă plescăind ca-ntr-un iaz unde roata morii cerșește grăunțe iar pești saltimbanci rup diguri înoatând în seva copacilor trainici trupul meu evanescent exorcizează ore letargice drămuiește harpagonic lumina de vineri până sâmbetele trăind minimalist frust febril salba zilelor din bob de orez cu miros de scorțișoară Referință Bibliografică: Pagode
PAGODE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342281_a_343610]
-
aruncau pete de culoare încărcate de viață, semn că monotonia poate fi învinsă. Cred că ele mi-au sugerat răspunsul la întrebarea de ce nu ne simțim apăsați suflestește de atâta gri. Era interesant să constați cum undeva stă pitit un grăunțe, care nu se vede, dar curând va înflori. Grăuntele acela nevăzut, era promisiunea zilelor frumoase care vor urma. Primăvară își aruncase „buzduganul”, îl simțeai în preajma, îi auzeai parcă vâjâitul în aer, parcă ne privea de undeva, după un colț, gata
GÂNDURI ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342551_a_343880]
-
să Îl vedem pe Dumnezeu, să ajungem la El. Este impresionantă această metaforă prin care Victorita Duțu prezintă tarele fizice și spirituale ale omului nerenăscut. Ceea ce Mântuitorul ne spune că nu este un obstacol - “Dacă ați avea credință cât un grăunțe de muștar, ați spune muntelui acestuia arunca-te în mare și el s-ar aruncă” - noi transformăm într-un impediment. Ceea ce este de fapt, o invitație la cunoaștere și la a experimenta puterea Lui vindecătoare, noi prefacem într-o stavila
POEZIE DESPRE VESNICIE, DRAGOSTE SI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342595_a_343924]
-
Văzuseră focul satele de peste șapte dealuri, dinspre Musculești, Frasinul, Scioca, Țicleni, Bibești și Bâlteni, până la Aninoasa și Cărbunești. Pluta ardea. Degeaba veniseră oamenii cu gălețile. Stâlpul de foc răsucit de vânt se înfigea în inima cerului, trosnea și horcăia scuipând grăunțe de jăratic peste oamenii care se fereau în toate părțile de crengile în flăcări ce-și luau zborul ca niște berze roșii, uriașe și speriate . Este o descriere apoteotică. Aici doar, autorul își caracterizează personajul feminin cu măiestria unui romancier
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]