7,948 matches
-
realitatea propriu-zisă. Ca și în cazul lui Ulise, important pentru el este drumul, imaginarea idealizată a proximei întîlniri, nu finalitatea, revederea propriu-zisă. De altfel, el recurge la o adevărată strategie a amînării pentru a prelungi cît mai mult starea de grație care precede revederea din ce în ce mai prozaică și mai stînjenitoare cu femeia iubită. "Vineri, la începutul după-amiezei, în aceeași cabină de la Palatul Telefoanelor, Stere nu sună decît o singură dată. Adriana e acasă, dar pare grăbită, nu vorbește mult, are vocea prinsă
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
constatat ce conține jurnalul lui E. Barbu, ca să citim revista pînă la capăt. Dl. Stănescu are dreptate: am ratat o "coincidență" de tot hazul. îi mulțumim că ne-a revelat-o. Care va să zică, într-o noapte de august, din anul de grație etc. etc. l Dl. Stănescu ne-a și ambiționat. Am citit integral Saeculum pe octombrie. Din păcate, n-am găsit mare lucru. Jurnalul din 1982 al lui E. Barbu e plictisitor de-a binelea. Ce crede maestrul C. Ciopraga despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
dura o viață Întreagă. Yoga se oprește atunci când practicantul, după stări prelungite de transă (samadhy), reușește să se desprindă de corp și să Încheie procesul de autocunoaștere prin starea de eliberat În viață (jivanmukta). Starea finală (kaivalya) este una de grație absolută (turya) și nimic nu-l mai poate impresiona pe practicant În viața curentă după ce o experimentează. Măcar și prin lipsa dependențelor, acesta se poate considera un eliberat. Stările de samadhy se caracterizează printr-o ușurință a corpului, practicantul experimentează
Yoga - de la suferință la libertate. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_301]
-
simțuri artificial create, bine definite și controlate prin practică. Cele opt segmente al practicii yoga sunt: yama și nyama (comandamente interne și externe), asana (poziții hieratice), pranayama (controlul respirației), pratyahara (introversiunea simțurilor), dharana (concentrarea), dhyana (meditația) și samdhy (starea de grație). Yoga include o parte fizică (ha-tha), o parte activă (raja) și o parte intelectuală (jnana). Adusă În vest pe la Începutul secolului XX, yoga a fost privită cu reticență. Acum Însă o Întâlnim peste tot, În colegii, universități, practici private, subsoluri
Yoga - de la suferință la libertate. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_301]
-
constituiau într-un ritual dominat de traiectele mișcării ideilor muzicale. De la acest nivel, de la nivelul planurilor mari ale ideilor, de la nivelul structurilor mari ale muzicii, se ajungea ulterior la fasonarea detaliilor care se așezau firesc în construcția edificiului. Iar aceasta grație demersului individual și conștient al fiecărui muzician. Grație unei comuniuni spirituale și muzicale pe care Maestrul știa a o determina, știa a o întreține. Din pragul adolescenței, din primii ani ai studenției, am avut prilejul să asist la repetițiile, la
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
concertul: într-un teatru de vară, construit în livada proprie de măslini, pe malul mării, de către tânărul pianist Iorgos Konstantinou. Pe un podium de piatră, Filarmonica "Banatul". Erwin Aczel, parcă albit (sau era de vină prea puternica lumină?) dirijând cu grație dansurile simple și profunde ale celui care știuse prea bine cum se cucerește publicul. Constantin Silvestri, după mulții ani de dirijorat în Anglia, Japonia, Australia și America de Sud, aflase exact ce trebuie să fie "specificul românesc". Am reușit să ne găsim
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
1987. Curățind textul de elementele conjuncturale datorate atmosferei politice predecembriste, Radu Enescu și-a revăzut referințele și conexiunile ce nu mai erau actuale, realizând un nou text, Dincolo de paternalism și feminolatrie (p. 68-90), publicat în ianuarie-februarie 1991, având acum o grație a interpretărilor liberă de orice balast sau conformism. În varianta din 1966 a eseului despre iubire și cunoaștere, unde ne va purta prin romantismul german, freudism, Stendhal, Martin Buber, Sartre și rigorismul moral al lui Kant, Radu Enescu începea printr-
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
1996-2000 au fost mai degrabă protagoniștii scandalurilor televizate decât ai administrării responsabile a țării. Ba chiar am impresia că unii au pierdut atuurile care în legislatura anterioară ni-i înfățișau drept politicieni responsabili. Cum poate, de pildă, în anul de grație 2004, dl. Paul Păcuraru să voteze, alături de banda pesedistă, o hotărâre nu doar ilegală, ci și revoltătoare din punct de vedere moral? E vorba de ridicarea acreditării la lucrărirle Parlamentului a tuturor ziariștilor de la "România liberă", publicație în care au
Să nu ne iluzionăm by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12367_a_13692]
-
după mine un individ care nu m-a scăpat din ochi pînă acasă. A doua zi, același individ legăna pe umăr o geantă, mutîndu-se de pe un picior pe altul, exact în fața intrării blocului meu. Avea o voce frumoasă judecînd după grația muzicală cu care fluiera. Am înțeles abia după cîteva zile că-și anunța pe această cale un tovarăș proptit de ușa din spate a blocului că "obiectivul" și-a făcut apariția. Povestea celor optsprezece zile de umărire, am mai spus
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
nodurilor și verigilor ce alipesc discret, enigmatic un fapt de altul în ordinea unor temeiuri ale dezinteresului față de arta sunetelor. O artă care în copilăria ei nu zeflemisea și nu se sulimenea niciodată; în schimb, se emoționa în fața gingășiei și grației necăutate, simțindu-se atrasă de frumusețea frustă, pentru că ea însăși, asemenea copiilor, era gingașă, grațioasă, chiar frumoasă, iar între făpturile care se aseamănă se stabilesc legături tainice. Și tot în copilărie muzica, de data aceasta în întruchiparea ei generică, originară
... și termodinamică by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12385_a_13710]
-
din Germania, ales pentru rolul Cymbelin după prelungi audiții, acționează ca un alt Prospero, rege-vagabond, semnele lui izvorâte dintr-o stare de inspirație declanșează mișcarea unui grup inițial amorf, căruia îi insuflă viață și stare dramatică. Actorul are forță și grație și prezența lui scenică este de natură să asigure liantul de imagine pentru aceste povești incredibile și greu de legat într-o intrigă coerentă. Ca în multe alte spectacole ale lui Hausvater, cuvântul e pregătit și determinat de starea de
Un rege vagabond by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12384_a_13709]
-
cu Eugen Barbu: "La Sinaia, l-am cunoscut pe Eugen Barbu, autorul Gropii. Nu e prea interesant ca individ, cam crispat, inabil în societate, cam deplasat, cu unele grosolănii, totuși aparent "băiat bun", ceea ce accentuează uneori latura deplorabilă, de inegală grație sufletească" (p. 43). Despre Nicolae Breban scrie în 1962: "Ce mă nemulțumește la N(icolae) B(reban) e brutalitatea lui (care nu e semn de forță), caracterul peremptoriu al afirmațiilor pe care le face, megalomania furibundă" (p. 100). Despre același
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
îl conduce pe acei directori de scenă de primă linie, care lasă urme solide, dincolo de spectacolul propriu-zis, în conștiința artiștilor cu care au lucrat. Apropo! N-aș trece atît de ușor peste un spectacol, peste care s-a pășit cu grație. Sau fără. Ceea ce am văzut acum s-a născut tot atunci. Este vorba despre Frații de Sebastian Barry, făcut în urmă cu zece ani. Regia, Alexandru Dabija, scenografia, Irina Solomon și Dragoș Buhagiar, protagoniști, Costache Babii și Mircea Andreescu. Această
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
încercat (și, sporadic, încă mai încearcă) să substituie adevărata lână a argonauților, supunându-se la probe succesive, în principal la răscroieli și, în secundar, la retușuri delicate ce au schimbat din rărunchi liniile calapodurilor aflate veacuri de-a rândul în grațiile publicului, precum și în fasonul unei mode supusă caruselului schimbărilor din ce în ce mai accelerate și mai urgente. 9. Inextricabilitatea nevoii de schimbare, împreună cu inamovibilitatea gustului pentru nou, au făcut ca toate aceste stofe și pânzeturi să fie, nu o dată, întoarse pe dos, cusute
Muzică și vestimentație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12478_a_13803]
-
împărtășește din acest punct de vedere soarta de "personaj balzacian". Reușise să obțină, totuși, pe calea diligențelor și a petițiilor fără număr (o altă "odisee birocratică", cum o numește Elvira Sorohan în Introducerea� sa) titlul de "înnobilare transilvană" cu rîvnita "grație a scutirii de taxe", dar și apelativul "Budai de Cigmău" cu care, în virtutea aceluiași gust al ironiei față de numele proprii, poate fi alăturat în manieră tragi-comică personajelor sale Becicherec Iștoc din Uramhaza sau Născocor ot Cîrlibaba. O disproporție oarecum frustrantă
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
zâmbet, în stânga o dulce bezea,/ Privirea când ți-am întâlnit-o spunea că vrei să fii a mea.// Văzusem lacrima din suflet și masca ce-o purtai pe față,/ A tinereții tale suferință ce-ți măcina plăpânda viață./ Cu multă grație ai acceptat, la acel dans să te invit/ În pașii valsului celebru, în șoaptă te-ai destăinuit." (Ilie Marinescu) * , Forma endoclastică împreună cu murmurul/ două sau trei mântuiri irezistibilul și metacoronarii care-și adună/ pietre eratice// un acostat cinci până la zece
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
eroul lui Perec alege automatismul subzistenței, se transformă într-un Oblomov modern care refuză totul, inclusiv asumarea revoltei. Renunțare, detașare, indiferență și, în sfîrșit, libertate. Peregrinările infinite prin oraș sînt un exercițiu de platitudine existențială, somnul devine o stare de grație letargică, iar camera un centrum mundi personal. Este perceptibilă aici o critică a logocentrismului, dar eșecul sublimării în indiferența absolută vine din imposibilitatea transcenderii timpului. Revelația tragică a eroului este destul de expresivă și de puternică pentru a mai scrie (sau
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
bine cu scrisul lapidar, economicos, de-a dreptul zgîrcit pe alocuri. În plus, nu e nimic patetic sau incandescent în scrisul lui Yourcenar, și chiar și acolo unde se poate vorbi de o tresărire afectivă, ea este împinsă pînă la grația pudică și neostentativă a unor mărturisiri evazive. Cu Yourcenar, pudoarea aluzivă, ca formă ocolită de a insinua nuanțe neîngăduite, devine procedeu curent de exprimare, iar arta de a sugera fără a descrie devine metoda ei de predilecție. Yourcenar filtrează viața
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
prin minte, cînd vine vorba de o anume perioadă. Sînt, însă, acolo, indiciile unei povești. Trecuți prin inovații fără număr, pățiți cu ficțiunea în toate felurile, deprinși să ne chivernisim bine încrederea dată mărturisirilor, și tot cedăm, vezi bine, la grațiile, fie și de modă veche, ale unui roman în lege. Așa că citim mai departe. Despre planuri de război și despre cît de puțin le pasă că vine frontul peste ei oamenilor de toată mîna. Pagini ,tehnice", de tratat tactic, se
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
rude subconștiente plecate de mult dintre cei vii;)/ Rochiile ereditare (: în privința cărora e mult mai bine să se păstreze tăcerea, o tăcere nici măcar cochetă;)". Cînd nu este laconic prescriptiv, jocular taxinomic sau hieroglific (la propriu), Iulian Tănase are momente de grație fantezistă, precum acesta din Burcep: ,Burcep este o amprentă, Feen. Mai exact, Burcep este amprenta unei amprente. Altfel spus, Burcep este amprenta care își este sieși amprentă. Este singura amprentă din lume, Feen, care are și linii verticale. Imaginează-ți
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
reprezentând noțiunea de putere și protecție în călătoria sufletului, portretizată de vulturul care se află în planul superior. Tabloul vulturului în zbor poate reprezenta asimilarea concepției platonice a împuternicirii sufletului prin contemplarea frumuseții, a împuternicirii sufletului prin contemplarea iubirii și grației divine care conduc la înțelegerea creștină a „Fugii din fața Lumii”28. Sfântul Macarie percepe acest zbor ca depinzând de harul lui Dumnezeu, pe fondul unei vieți disciplinate, și, mai presus de toate, ca parte a călătoriei sufletului care trebuie experimentată
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
focoasă a cărei perpetuă seducție are loc în dormitor & în bucătărie, trupul ei fiind cîntat cu metaforele fine ale textilelor sau cu cele aromate ale verdețurilor. Iată una dintre capodoperele volumului, unde elogiul fetișist al trupului femeii are eleganța și grația unui poem scris de un trubadur al plăcerii nu doar al dorinței, acest delirant și patetic discurs al amantului neavînd nimic vulgar tocmai pentru că intimității erotice (singura absolută) îi este permis orice: ,}i-s bucile frumoase ca două fenomene/ Cerești
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
speriați de umbra lor? Nu vreau să cred că nu noi creăm cuvintele, ci ele ne creează pe noi. Fii liniștită. Cuvintele sînt infinite". Erotizată la maximum, ființa poetei se supune unei autoscopii adolescentine, unei psihanalize spontane care uneori dobîndește grația unui poem al fiziologiei: Știu că o să am emoții, știu că o să-mi tremure mîna. Emoțiile sînt însoțite de plăcere ca și frica. Parcă ar fi secretate de glandele sexuale. Există un palpit interior care vine din zona pubiană". Ori
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
adevărat personaj. Se iluzionează autorul dacă își închipuie că eu-l diaristic mai prezintă, după atîtea volume, vreun interes biografic. Livius Ciocârlie s-a transformat pe sine într-un personaj blazat dar vioi spiritual, un cîrcotaș superior care bombăne cu grație despre sine printre citate, glose, adnotări și teorii cît se poate de serioase, de care te atașezi precum în foiletoanele de pe vremuri așteptînd un nou fascicol să vezi ce-a mai gîndit, ce (n-a) mai pus la cale... Ne
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
un costum, o umbră, o prelungire a unui element de decor, pentru vibrațiile stranii ale oglinzilor, strecurată ici, colo, cu o imaginație debordantă, cu voluptatea intrusului-martor-însoțitor, trăitor cu iluzia unicității a ceea ce vede doar el, atunci, în acea secundă de grație. Cîte seri poziționată bizar pentru prinderea unei anume priviri, aceea, a unei expresii, aceea, a unei ipostaze care tulbură. Pur și simplu. Așa cum tulbură acest album. El nu este o perspectivă exhaustivă sau neapărat cronologică, o ilustrare școlărească asupra montării
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]