5,653 matches
-
judecător, critic și călău, chiar și fără a avea cunoștințe elementare. Îți recomandăm 44 de filme românești „must see” după 1990 Adică de ce ar fi ăsta mai bun decât mine? Eu pot să scriu mai mișto, că doar am făcut gramatică la școală și am citit Baltagul. Validăm maculaturi și imagini mișcătoare cu un sentiment submisiv de extaz. Iar fiecare vot pozitiv pe care îl dăm reprezintă o lovitură dată artei autentice pe care o urâm profund deoarece este incomodă și
După ce s-a terminat cel mai prost film românesc pe care l-am văzut vreodată, l-am căutat pe regizor by https://republica.ro/dupa-ce-s-a-terminat-cel-mai-prost-film-romanesc-pe-care-l-am-vazut-vreodata-l-am-cautat-pe-regizor [Corola-blog/BlogPost/337980_a_339309]
-
specializare contravine ego-ului fantastic, uriaș, care ne este cultivat din copilărie și pe care ajungem să îl fertilizăm conștiincios la maturitate. Adică de ce ar fi ăsta mai bun decât mine? Eu pot să scriu mai mișto, că doar am făcut gramatică la școală și am citit Baltagul. Arta nu te mângâie ușor pe cap și îți spune că ești special, ea are rolul de a-ți provoca seisme interioare, de a te revolta sau de a te face să pui la
După ce s-a terminat cel mai prost film românesc pe care l-am văzut vreodată, l-am căutat pe regizor by https://republica.ro/dupa-ce-s-a-terminat-cel-mai-prost-film-romanesc-pe-care-l-am-vazut-vreodata-l-am-cautat-pe-regizor [Corola-blog/BlogPost/337980_a_339309]
-
doar cu ochiul sufletului, meditații etc, toate exprimate în „cuvinte pe verticală”. Adevărat, de regulă, poezia este scrisă pe verticală, în versuri orânduite, după anumite criterii, în strofe, cu respectarea regulilor de scriere ale Limbii Române, cu respectarea, deci, a Gramaticii Limbii Române, ceea ce autorul în cauză respectă de la sine de când a învățat să citească și să scrie, adică încă de acum aproape 80 de ani... De data aceasta, așa mucalit, cum îl recunosc unii dintre prietenii săi, dar întotdeauna bine
ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1461284829.html [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]
-
semne de punctuație și, firește fără un stil anume. Da, adevărat, s-au dat denumiri unor asemenea tipuri de poezie, dar..., fraților, dacă nimic a spune nu are autorul, dacă reguli ale limbii naționale (limbă oficială de stat) și ale gramaticii sale, dar nici semnele de punctuație nu sunt respectate, se mai poate numi poem, precum, pompos, dorește acel autor? El poate fi numit poet? Cred că domnul INO, răspunde hotărât: NU, iar eu sunt în deplin acord cu domnia sa! Da
ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1461284829.html [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]
-
despre explozia internet în 1992, despre o răscruce în 2002, despre era comunicării online, despre marile firme ce s-au impus pe piața mondială; dna prof. R.Z. despre marile progrese și facilități create prin accesul direct la Dicționare, Enciclopedii, gramatici etc etc, inclusiv la acea realizare de excepție a Bibliotecii metropolitane: DacoRomanica www.dacoromanica.ro/, cea mai mare bibliotecă online din țară, care înseamnă scanarea unui număr de 3 milioane și jumătate de pagini de tipăritură românească, făcând accesibile colecțiile
UN COMENTARIU LA SIMPOZIONUL DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ PE INTERNET de ION LAZU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 by http://confluente.ro/Ion_lazu_un_comentariu_la_simpozionul_ion_lazu_1335869403.html [Corola-blog/BlogPost/358569_a_359898]
-
cu plăcere sonetele și fragmente din piese. ( La Capșa, Ion Barbu îl ruga să-i recite Ulalume de Edgar Poe pentru că el graseia și strica pronunția englezei.) Pătrunde cu pasiune în cultură, studiază greaca și-și face tabele mari cu gramatica limbii, pe care le prinde pe pereți. Abia mai târziu s-a adâncit în studierea literaturii române: cronicarii moldoveni, Ion Creangă: „un unicat, căci literatura mondială nu cunoaște un alt țăran cu o asemenea operă” , E. Lovinescu - „marele artist al
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1495675428.html [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
sale, familia și genealogia sa... - Descendent după tată din boierimea moldavă înrudită cu cea transilvană prin Dumitrie Stoika de Also-Venitze (Veneția de Jos), stabilit la Iași. Profesor de greacă și latină la Academia Mihăileană, D. Stoika a publicat în 1852 Gramatica latină pentru clasele gimnasiale din Principatul Moldaviei, Jassi, în Tipografia româno-francese. Cu totul neașteptat, în 1965 Sorin Ullea primea în dar un exemplar din această istorică gramatică, impecabil păstrată în frumoasa-i legătură originară. Dar la fel de important este și cui
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1495675428.html [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
de greacă și latină la Academia Mihăileană, D. Stoika a publicat în 1852 Gramatica latină pentru clasele gimnasiale din Principatul Moldaviei, Jassi, în Tipografia româno-francese. Cu totul neașteptat, în 1965 Sorin Ullea primea în dar un exemplar din această istorică gramatică, impecabil păstrată în frumoasa-i legătură originară. Dar la fel de important este și cui a aparținut acest volum. Discret, într-o scriere foarte măruntă și frumoasă, la extremitatea de sus a paginei albe de început din stânga, stă scris: „Ex libris meis
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1495675428.html [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
același ceas, unul din voi să plece la Brașov și să dea de știre brașovenilor pentru vestea ce mi-a venit de la lucrul turcilor, ca să știe și ei ... "Limba oficială a cancelariei domnești era slavona, o limbă străină cu o gramatică complicată și greu de însușit. Slujbașii vămii rucărene trebuiau să o cunoască bine spre a înțelege exact poruncile domnești din hrisoave. Dar, mai ales, o limbă străină nu se putea însuși decât printr-o școală, fie ea și cu ucenici
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
limbă străină, nu se putea desfășura decât prin intermediul limbii materne (limba română), printr-o continuă raportare a slavonei la română. Mărturie în acest sens este metoda folosită de dascăli în activitatea de învățare a limbii slavone, alcătuind, în acest sens, gramatici și lexicoane slavo-române. În prefața gramaticii sale românești, dascălul Staicu de la Târgoviște scrie că pentru a putea învăța pe ucenicii săi limba slavonă, a fost nevoit, mai întâi, să traducă gramatica slavonă în limba română și apoi, pe baza acesteia
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
decât prin intermediul limbii materne (limba română), printr-o continuă raportare a slavonei la română. Mărturie în acest sens este metoda folosită de dascăli în activitatea de învățare a limbii slavone, alcătuind, în acest sens, gramatici și lexicoane slavo-române. În prefața gramaticii sale românești, dascălul Staicu de la Târgoviște scrie că pentru a putea învăța pe ucenicii săi limba slavonă, a fost nevoit, mai întâi, să traducă gramatica slavonă în limba română și apoi, pe baza acesteia, să treacă la însușirea celei slavone
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
de învățare a limbii slavone, alcătuind, în acest sens, gramatici și lexicoane slavo-române. În prefața gramaticii sale românești, dascălul Staicu de la Târgoviște scrie că pentru a putea învăța pe ucenicii săi limba slavonă, a fost nevoit, mai întâi, să traducă gramatica slavonă în limba română și apoi, pe baza acesteia, să treacă la însușirea celei slavone, care fără tâlcuire, zice el, iaste neînțeleasă . Având în vedere că învățătura de carte, mai ales în aceste condiții, nu se poate însuși decât printr-
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
la Câmpulung ca dascăl pe starețul Hariton de la Sf. Munte, căruia Vladislav Voievod îi zice:"părintele nostru sufletesc și catigumentul nostru". Expresiile acestea ne indică și profesia (misiunea) de educator, de profesor. Știutorii de carte, scriitorii de documente, dieci și gramatici, slujbași la vămi și la cancelariile orășenești au existat în întreaga țară. Cercetarea documentelor din Țara Românească din secolele XIV-XVI arată numărul lor atât de însemnat (aproape 600 de dieci și gramatici dintre care un însemnat număr în mediul rural
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Știutorii de carte, scriitorii de documente, dieci și gramatici, slujbași la vămi și la cancelariile orășenești au existat în întreaga țară. Cercetarea documentelor din Țara Românească din secolele XIV-XVI arată numărul lor atât de însemnat (aproape 600 de dieci și gramatici dintre care un însemnat număr în mediul rural). Analiza documentelor din secolul al XVII-lea ne arată că în această perioadă învățătura de carte s-a răspândit în mai mare măsură. Semnificativ și destul de important este faptul că acum numărul
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
oprirea inspirației și a punerii în pagină: „Nu mai scriu. Nici nu mai vreau să scriu” („Har”). Dincolo de harul său, separat sau ca parte a acestui har, eul liric se vede pe sine și se comportă ca un „chirurg de gramatici” („Râia”). Estetica distructivă produce otrăvuri formulate într-un limbaj operat, supus unei intervenții chirurgicale, dator unei gramatici transplantate: o gramatică rănită, o gramatică tulbure și tulburată. Materia toxică scoasă din adâncuri și gramatica nenaturală fac uneori acest lirism concentrat și
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
Dincolo de harul său, separat sau ca parte a acestui har, eul liric se vede pe sine și se comportă ca un „chirurg de gramatici” („Râia”). Estetica distructivă produce otrăvuri formulate într-un limbaj operat, supus unei intervenții chirurgicale, dator unei gramatici transplantate: o gramatică rănită, o gramatică tulbure și tulburată. Materia toxică scoasă din adâncuri și gramatica nenaturală fac uneori acest lirism concentrat și profund să fie „greu de comunicat” (cum spune profesorul Marin Beșteliu). Găsim ca admirabilă estetica toxicității și
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
separat sau ca parte a acestui har, eul liric se vede pe sine și se comportă ca un „chirurg de gramatici” („Râia”). Estetica distructivă produce otrăvuri formulate într-un limbaj operat, supus unei intervenții chirurgicale, dator unei gramatici transplantate: o gramatică rănită, o gramatică tulbure și tulburată. Materia toxică scoasă din adâncuri și gramatica nenaturală fac uneori acest lirism concentrat și profund să fie „greu de comunicat” (cum spune profesorul Marin Beșteliu). Găsim ca admirabilă estetica toxicității și drept memorabile 9
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
parte a acestui har, eul liric se vede pe sine și se comportă ca un „chirurg de gramatici” („Râia”). Estetica distructivă produce otrăvuri formulate într-un limbaj operat, supus unei intervenții chirurgicale, dator unei gramatici transplantate: o gramatică rănită, o gramatică tulbure și tulburată. Materia toxică scoasă din adâncuri și gramatica nenaturală fac uneori acest lirism concentrat și profund să fie „greu de comunicat” (cum spune profesorul Marin Beșteliu). Găsim ca admirabilă estetica toxicității și drept memorabile 9 sonete: ”Ascultă frumusețea
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
și se comportă ca un „chirurg de gramatici” („Râia”). Estetica distructivă produce otrăvuri formulate într-un limbaj operat, supus unei intervenții chirurgicale, dator unei gramatici transplantate: o gramatică rănită, o gramatică tulbure și tulburată. Materia toxică scoasă din adâncuri și gramatica nenaturală fac uneori acest lirism concentrat și profund să fie „greu de comunicat” (cum spune profesorul Marin Beșteliu). Găsim ca admirabilă estetica toxicității și drept memorabile 9 sonete: ”Ascultă frumusețea cum ucide”, „Luceafăr întors”, „Lumina”, „Hârtia”, „Tranzit”, „Vânzare”, „Pe ziduri
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
admirabilă estetica toxicității și drept memorabile 9 sonete: ”Ascultă frumusețea cum ucide”, „Luceafăr întors”, „Lumina”, „Hârtia”, „Tranzit”, „Vânzare”, „Pe ziduri” „Est” și „Har”. În timp ce toxicitatea de conținut ajunge să fie medicament estetic, limbajul poetic bulversează prin opacitatea indusă de o gramatică rănită: un volum remarcabil. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
în monadă, adâncesc misterul, dar nu prin a cădea pe gând/gânduri ci prin a cădea din gând/ gânduri ( a se elibera din îngândurare), în seninătatea absolută a contemplării. Astfel lucrurile trec în binecuvântare, întemeiate în ordinea Frumosului. La această gramatică onomaturgică poeta Luminița Cristina Petcu, mărturisindu-și tăcerea printr-un jertfelnic trandafir, ne îndeamnă la a asculta culegător înspre:"sufletul întors", (ca a treia voce), "albastra spirală" (fibonaccică, firește), "tăcerile tale"(ale alterității din noi), "fără de timp" (în acum și
A TREIA VOCE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/luminita_cristina_petcu_1427794186.html [Corola-blog/BlogPost/369168_a_370497]
-
statură medie, dar cu fruntea generoasă, cum declara el cu modestie, semn că prețuia gîndirea introvertită și studiul consacrat bestiarelor, sacrament ariilor, breviarelor și ceasloavelor - care erau destinate laicilor - dar în biblioteca lui se mai găseau texte și tratate despre gramatică, medicină, cronici și anale istorice, volume de poezie, de calcul, de coduri de legi, de canoane și tabele astronomice și toate acestea erau dominant religioase, cu ilustrații și ornate cu miniaturi savant executate de specialiștii antici și medievali, pentru că întreaga
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_19_ioan_lila_1331110350.html [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
zarea de ți-e inima română Cum e pîinea și cu sarea, să iubim limba străbună Din vechime ne-a fost dat să simțim tot românește Obicei din Daci lăsat, pe pămîntul ce ne crește Să cinstim limba română cu gramatica în parte Și s-o dăm din mînă-n mînă celor care nu știu carte 10 06 2014 Referință Bibliografică: Sunt român și românește... / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1258, Anul IV, 11 iunie 2014. Drepturi de Autor
SUNT ROMÂN ŞI ROMÂNEŞTE... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Georgeta_zecheru_1402472617.html [Corola-blog/BlogPost/371079_a_372408]
-
din epoca lui Carol ce Mare doar dintre oamenii bisericii. Pornind de la o tradiție veche, în secolul al V-lea Martianus Capella stabilește în lucrarea “Despre nunta lui Mercur și a Filologiei” domeniile de interes pentru un om liber: trivium (gramatica, retorica, dialectica) și quadrivium (aritmetica, geometria, astrologia, muzica). Prin aceste căi se dobândea acces către cea mai înaltă formă de cunoaștere: teologia. Cartea la rândul său nu se mai limitează la forma ruloului de papirus, ci trece la codexul de
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Antichitatea_versus_crestinismul_ion_ionescu_bucovu_1359122853.html [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
creștinismului, cultura primelor secole după prăbușuirea Imperiului Roman de Apus a rămas în expresie tot latină. Acum încep să se mijească zorii Prerenașterii patronată de Carol cel Mare. „Împăratul, scrie biograful său, a cultivat cu pasiune artele liberale, a stidiat gramatica, retorica, dialectica și astronomia. A voit ca copiii lui, băieți și fete, să fie inițiați mai întâi în artele liberale, la studiul cărora se aplica el însuși.” El prescrie înființarea unei școli cu învățământ latin pe lângă fiecare mănăstire. Se organizează
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Antichitatea_versus_crestinismul_ion_ionescu_bucovu_1359122853.html [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]