5,312 matches
-
să presupun intrarea produsului pe piață în anii de dupa al doilea război mondial, în perioada economiei "lagărului" estic și a denumirilor propagandiste de tipul "Înfrățirea între popoare". Transformarea în nume comun e semnalată, cum se știe, de articulare, de mărcile gramaticale - și este deplin confirmată de lărgirea semantica. În atestările actuale, nu mai e vorba de ferăstrăul cu marca Drujba, ci pur și simplu de orice ferăstrău cu motor. Lucrul se observă cu ușurință în prezent, în anunțurile de mică publicitate
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
ușor de aplicat a ingambamentului ("scindarea unui lanț lexico-sintactic prin plasarea elementelor sale componente în versuri diferite", p. 98); în același timp, propunea o interesantă metodă de ierarhizare a tipurilor fenomenului, în funcție de solidaritatea lingvistică a textului scindat ("gradul de atracție gramaticala") și de gradul de incongruenta dintre limitele propoziției și cele ale versului. Îndrăzneala inovației e mai mare și efectul mai spectaculos cînd sînt dezmembrate secvențe neseparabile în limbajul obișnuit: cînd finalul de vers segmentează forme verbale (lăsînd auxiliarul într-un
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
pot deveni un subiect de investigație de-a dreptul fascinant. Studiul Domniței Tomescu nu e o carte de popularizare: are o miză lingvistică foarte serioasă, oferind prima descriere completă și sistematică a comportamentului morfologic al numelor proprii românești. Prezentarea strict gramaticala, clară și riguroasă, fixează punctele de reper indispensabile pentru a vorbi despre statutul special pe care il au în limba numele proprii. Autoarea a ales drept categorii onomastice reprezentative - care ilustrează de fapt și complexitatea domeniului, în interiorul căruia diferențele de
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
precum și prezentarea concluziilor după fiecare categorie discutată asigura completitudinea demersului științific. Dincolo de acestea, descrierea formală oferă baza pentru observații foarte interesante, si care ar trebui în primul rînd relevate pentru a dovedi interesul mai larg al cercetării în cauză. Investigația gramaticala e un prilej pentru a inventaria principalele caracteristici ale sistemului antroponimic românesc, bazat pe diferența dintre subsistemul onomastic popular și cel oficial (administrativ sau savant) și puternic determinat de particularitățile flexiunii nominale românești (aceasta se reflectă, de exemplu, în refacerea
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
exemplu, în refacerea prin analogie a unor forme "nearticulate" ale numelor feminine: Ana, Mărie). Aspectele cele mai variate și mai complexe privesc numele proprii de persoane. Date statistice utile ilustrează raportul de frecvență dintre diversele terminații ale prenumelor, în raport cu genul gramatical (de remarcat frecvență, creată mai ales de hipocoristice, cu care terminația -a, specifică substantivelor comune feminine, marchează nume masculine: Costică, Mitică). Specifică e și existența "perechilor onomastice de gen", fenomen extins în română prin sufixare, cînd se pornește de la prenume
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
în mai multe feluri caracterul general al unei acțiuni cu subiect nedeterminat; mijloacele principale sînt: folosirea persoanei a II-a singular sau a persoanei I plural, ambele cu sens generic, - și construcția cu reflexivul impersonal sau pasiv-impersonal. Interesul acestor resurse gramaticale apare evident mai ales în perspectiva contrastiva: față de celelalte limbi romanice, română trebuie să recurgă mult mai des la construcțiile "cu subiect nedeterminat", pentru că utilizează mult mai des conjunctivul (care marchează gramatical persoană) în locul infinitivului (mijloc ideal pentru sensul generic
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
cu reflexivul impersonal sau pasiv-impersonal. Interesul acestor resurse gramaticale apare evident mai ales în perspectiva contrastiva: față de celelalte limbi romanice, română trebuie să recurgă mult mai des la construcțiile "cu subiect nedeterminat", pentru că utilizează mult mai des conjunctivul (care marchează gramatical persoană) în locul infinitivului (mijloc ideal pentru sensul generic). De fapt, construcțiile cu sens generic nu privesc doar subiectul, ci apar într-o mare varietate de poziții gramaticale ("dacă te doare capul, trebuie să te vadă un medic"; "nu te supără
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
la construcțiile "cu subiect nedeterminat", pentru că utilizează mult mai des conjunctivul (care marchează gramatical persoană) în locul infinitivului (mijloc ideal pentru sensul generic). De fapt, construcțiile cu sens generic nu privesc doar subiectul, ci apar într-o mare varietate de poziții gramaticale ("dacă te doare capul, trebuie să te vadă un medic"; "nu te supără cînd se vorbește despre tine" etc.), ceea ce ar impune o reorganizare a modului lor de prezentare. În plus, existînd mai multe posibilități, e importantă explicarea eventualelor diferențe
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
obicei înregistrate în dicționare că "a-și lua jucăriile și a pleca"; "a sta în bancă să", pe cînd o explicare informală ar folosi formele "a-ți lua jucăriile și a pleca", "a sta în bancă ta". Dincolo de unele restricții gramaticale (v. M. Avram, loc. cît.), alegerea depinde de valoarea stilistica, dar poate chiar și de simplă nevoie de eufonie: pare mai normal "poți să faci asta" decît "se poate să se facă asta". Cred totuși că există și alte diferențe
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
poate chiar și de simplă nevoie de eufonie: pare mai normal "poți să faci asta" decît "se poate să se facă asta". Cred totuși că există și alte diferențe, poate chiar mai importante, care derivă din valorile principale ale formelor gramaticale în discuție. Se pare - dar și în acest caz, lucrul se cere atent verificat, în contexte cît mai numeroase și mai diferite - că persoana a III-a a reflexivului se asociază mai curînd cu acțiunile pe care vorbitorul nu le
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
de iubire. Multe se pot face cu această idee. Arta de a seduce a Tatianei Lebedeva e tradusă catastrofal de Ludmila Nadolschi. Am renunțat să mă revolt la greșelile de stil sau frazare atunci cînd m-au copleșit cele strict gramaticale. Acordul la genitiv în limba română pare a-i fi cu desăvîrșire străin traducătoarei, precum și eventualului redactor al volumului. Nu am observații de făcut privitoare la conținutul cărții, căci bariera lingvistică o plasează pe Lebedeva dincolo de un ecran aproape mat
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
românești a anilor '20, cînd sînt puse să vorbească - imprudenta de care cartea este saturata -, personajele lui A. Calafeteanu execută, impasibile și patetice, partiturile unor conversații cu fraze lungi, ceremonios-didactice, care se străduiesc (deseori în van) să fie și corecte gramatical, si dezbat, cu un aer important și responsabil, situația politică a țarii sau rezumă confuz o cantitate impresionantă de clișee. Un exemplu elocvent, dintr-o "conversație" despre generația '80: "- Ce viziune au poeții? - Generația '60-'70 de poeți era reprezentată
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
un limbaj accesibil și nespecialistilor și oferind o bibliografie fundamentală minimala, articolele enciclopediei par să-și fi propus să se adreseze unui public destul de larg; nu furnizează, deci, o descriere specializată a structurii limbilor (cu particularitățile lor propriu-zis lingvistice - tipologice, gramaticale), chiar nivelul lexical fiind evocat doar pentru a ilustra fenomenele de contact cu alte limbi. De mai mult interes se bucură istoria socială a limbilor: procesul de standardizare, primele atestări, numărul de vorbitori, răspîndirea lor geografică, inclusiv ca urmare a
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
a însoțit și a citit, alături de noi, peste tot. Un pasionat vorbitor, aducând multe amănunte de istorie literară (despre Vasile Vasilache, de pildă) a fost poetul Emilian Galaicu-Păun. Un experimentat cunoscător al modului cum pot fi evitate de către basarabeni construcțiile gramaticale incorecte, în limba română, un priceput ghid lingvistic, s-a dovedit Valentin Guțu, redactor, la fel ca poetul postmodern amintit anterior, la Editura Cartier. Poetul Ion Hadârcă, parlamentar, care și-a recitat poeziile împreună cu noi, cei de dincoace de Prut
Chișinău, primăvara unui alt început by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2495_a_3820]
-
cazul prezentat de , al Anei Iorga Mihail. ”UPDATE: Încă o jurnalistă Digi 24 concediată pentru opiniile de pe Facebook - Ana Iorga Mihail a relatat astăzi pentru DCNews că a fost concediată luna trecută după ce a publicat un mesaj despre o greșeală gramaticala din emisiunea lui Radu Paraschivescu. Jurnalistă a declarat pentru ActiveWatch că redactorii șefi Mădălina Rădulescu și Cosmin Prelipceanu i-au cerut inclusiv să șteargă respectivul text publicat, dar că i-a refuzat. Contactați de ActiveWatch telefonic și prin mesaje, Cosmin
Cristi Citre: Nu Digi24 este problema, ci Prelipceanu. ActiveWatch condamnă postul pentru concedieri abuzive by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/24575_a_25900]
-
unei imaginații poetice care traversează lumea și abisurile, văzutele și nevăzutele, căpătând totodată corp și formă, organizându-se și disciplinându- se într-un sistem. Poezia este pusă în volume cu litere mici, ca și cum autorul ar vrea să ne semnalizeze, inclusiv gramatical, că lucrurile nu sunt fixate, predictibil, în categorii distincte: majore și minore, centrale și marginale, importante și periferice. Dacă insignifiantul Porcec e dat cu literă mare, a numelui propriu, atotputernicul Dumnezeu apare frecvent cu literă mică. Dincoace de ireverența metafizică
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
Salut, cu multă considerație și deosebită apreciere convenție publică, altele de schema mintal gramaticală a apariția acestei noi lucrări a domnului prof. Constantin celui care rostește. Voiculescu, scriere încărcată de vocația complementarității De aici, un examen lingvistic decent, uneori intuitiv, destinată curățeniei și cumințeniei în spațiul comunicării alteori rațional al dinamicii expresivității ce îndeamnă
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
special. Și aceasta pentru că corectitudine și frumusețe în comunicare. ne confruntăm nu cu puține dificultăți, cu erori sau greșeli, Domnul profesor Voiculescu publică o lucrare cu disfuncții sau deficiențe, cu inadvertențe sau „îndoieli exemplificatoare și modelatoare, bogată în conexiuni, în gramaticale . Cauzalitatea este una multiplă: unele sunt de explicații, în opțiuni motivate, toate în sprijinul respectării percepție sau de reprezentare, altele de gândire sau de normei specifice codului uzanței lingvistice. construcție a produselor ei, unele care țin de normă și În
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
percepție sau de reprezentare, altele de gândire sau de normei specifice codului uzanței lingvistice. construcție a produselor ei, unele care țin de normă și În concluzie, lucrarea constituie un proiect semantic Motto: Un cavaler al eleganței literare și al corectitudinii gramaticale (Ion C. Ștefan) D Lestine iterare Fie că din teama a nu folosi cacofonii: ca candidat, bunica care, Nicu cu Cristina, albastru ca cerul, explică cauzele nu le evită prin procedee corecte cum ar fi: în calitate de candidat (nu ca candidat
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
dar nicidecum disjunctivul sau ). Greșeli în scrierea unor nume de localități, unor nume românești de scriitori, muzicieni, pictori, greșeli în scrierea unor adverbe și a unor sintagme omofone (altădată / altă dată, altfel/ alt fel); decât/ de cât; greșeli de acord gramatical, în scrierea și pronunțarea unor neologisme. Fortuit înseamnă întâmplător, nu înseamnă forțat; prerie, proroc, a se reincarna, reziduuri (nu reziduri); sau greșeli frecvente în flexiunea unor verbe: a părea, apărea, cădea, plăcea, a tăcea, a zăcea sunt de conj. a
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
învățătură a limbii noastre cea română pe care o pot situa în azi. topul celor mai importante manuale de învățătură a unei Autorul se dovedește un adevărat specialist al limbi române corecte, scriere ce ar trebui să nu ne corectitudinii gramaticale, cunoscut și recunoscut și prin lipsească niciunui român care se respectă Articole, Eseuri, Recenzii materiale publicate în revista Editorul, scriitorul argeșean Ion Ștefan se poate Pietrele Doamnei , Argeș Expres și nu numai. mândri că a avut această onoare ca la
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
că a avut această onoare ca la Editura Arefeana să Cum vorbim, cum scriem este o carte ce nu trebuie să fie editată cartea Cavalerului eleganței literare și al lipsească de pe biroul, fie el intelectual, mai ales dascăl, fie corectitudinii gramaticale lucrare editată la un nivel el ce o fi, dar vorbitori de limbă română care comit erori în european. flexiunea unor părți de vorbire, fac dezacorduri, folosesc jargoane (anglicisme, cum spune autorul), numai din dorința de a epata, fac inovații
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
alt spațiu de Luxemburg, Belgia - Mircea Eliade a moartea lui, în ziarul parizian „Le latinitate. elogiat tradiția culturală română, care Monde”, se derulează o prezentare a Celălalt studiu - o veritabilă a înscris numele unor savanți ca subiectului - și logic și gramatical - în polemică pe un teritoriu minat de Dimitrie Cantemir, B. P. Hasdeu, întreaga Europă, cu actori, actanți politică și de afluenții ei în timp - se Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Mihai politici și culturali deja cunoscuți. arată o doctă demonstrație, nu
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
internaționale - litera k apare în loc de c: "okii", "kestii", "kiar". Chiar grafiile cele mai stranii nu deformează de fapt pronunția: "Asja cevfa", "zvgneste", "yinstalatii", "yieu". Jocul rebusist, păstrat în limite perfect suportabile, e ușor de descifrat, mai ales cînd transforma instrumentele gramaticale: "p" (= pe), "d" (= de) , "k" (= că); rebusul apare în mod aleatoriu și în alte cuvinte: "pregătesTT", "d c"; "prea rpd", "desfund QVta". Se recurge și la alte coduri ale scrisului - de pildă, la folosirea cifrelor - extinsă de la numeral la articol
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
Rodica Zafiu Una dintre diferențele evidente dintre aspectul scris și cel oral al romanei o constituie dispariția din vorbirea curentă a consoanei finale "-l", reprezentînd, la genurile masculin și neutru, articolul hotărît singular. Din punct de vedere gramatical, pierderea lui "-l" în registrul oral nu e foarte importantă; cum se știe, funcția de articol e preluată de vocală precedentă "-u", astfel încît distincția nearticulat/articulat (cap/capu') se păstrează foarte bine. Unii dintre lingviștii români au fost tentați
Articolu' by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18196_a_19521]