1,670 matches
-
News. Momentul, de la atac până când maimuța este înghițită cu totul, durează 38 de minute. Potrivit oamenilor de știință, șarpelui i-au trebuit apoi 76 de minute pentru o ingera primata. Júlio César Bicca-Marques, cercetător la Universitatea Catolică Pontificală din Rio Grande do Sul, spune că femela de maimuță urlătoare roșie Purus nu a văzut șarpele care o aștepta în copac. În studiul său, Dr. Bicca-Marques sugerează că șerpii se hrănesc cu maimuțe mai des decât se credea până acum. Din păcate
Vezi momentul în care un boa înghite o maimuţă - VIDEO by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63467_a_64792]
-
La 30 de ani, în 1818, filosoful se vede în fine publicat și ia drumul Veneției, în mână cu o scrisoare de recomandare semnată de Goethe pentru lord Byron. Acesta, în culmea gloriei, locuia în celebrul palat Mocenigo de pe Canal Grande, servit de paisprezece persoane și posesor al unei herghelii la fel de numeroase. Lipsit de curaj, junele Arthur nu îndrăznește să-l abordeze imediat pe Byron și rătăcește prin Veneția pe urmele unui câine al străzii care nu-l duce însă la
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4774_a_6099]
-
prin amănunțimea portretelor încondeiate: o lume cu alură de bestiar uman, promiscuă și deopotrivă fascinantă, amestec de gusturi elevate și de apucături abjecte. Un univers întors pe dos în care frica, marea frică din anii ‘50, soră geamănă cu la grande peur din 1789, schimbă caractere și induce metamorfoze morale. Și peste toate harul acestui avocat care știe să-și convertească limbuția în grafomanie rafinată, scriind zilnic, potrivit îndemnului horațian nulla die sine linea, și oferind cititorului o cascadă de notițe
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
Elenă Badea Concert de colecție joi, 10 iulie, orele 20:30, la Serendipity Art, Coffee&Tea. EL GRINGO GRANDE alias AG WEINBERGER, te invită joi 10 iulie, orele 20:30, la Serendipity Art, Coffee&Tea, la un concert de colecție, o selecție unică de bijuterii muzicale pe care în România doar AG Weinberger ți le cântă! AG Weinberger reinventează
AG WEINBERGER, concert de colecție la Serendipity Art by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/45683_a_47008]
-
Grammy în 2006, fiind supranumit THE TRANSYLVANIAN GUITAR MÂN. Recitalul de joi, 10 iulie, orele 20 :30, este un concert-spectacol în care compozițiile originale își fac loc printre temele muzicale ce aparțin anii '20, '30 și până astăzi. El Gringo Grande ne ofera cu generozitate, șansa de a asculta câteva dintre cele mai subtil alese muzici de la Atlantic până la Pacific. Serendipity Art, Coffee&Tea, str. Dumbrava Roșie nr. 12 Rezervări la events@serendipity-tea.ro și la telefon 0743 283 342 Portret
AG WEINBERGER, concert de colecție la Serendipity Art by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/45683_a_47008]
-
Doi polițiști au fost răniți, în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, cu focuri de armă de vânătoare, în apropiere de Paris, potrivit unei surse din cadrul poliției, scrie Mediafax. Incidentul s-a produs în cursul unor confruntări în cartierul Grande Borne, la Grigny, în apropierea capitalei franceze. Cei doi polițiști au fost răniți la nivelul mâinilor și feței, fiind vizați de tiruri cu mortar, armă de vânătoare și cocteiluri Molotov. Forțele de ordine au fost solicitate vineri seară să intervină
Franța: Polițiști împușcați, în urma unei încăierări () [Corola-journal/Journalistic/57683_a_59008]
-
au deschis o breșă, a declarat presei directorul Serviciului de Protecție civilă al statului Oaxaca, Manuel Maza. Patru persoane au decedat după ce au fost "intoxicate cu amoniac". "Aproximativ 1.500 de locuitori din Chivaniza, Campo Nuevo, El Sardinero și Rio Grande, între alte localități, au fost evacuați", a afirmat Maza, adăugând că "alte 15 persoane au fost transferate" la un spital public. Gazoductul transportă amoniac din orașul Cosoleacaque (statul Veracruz) spre Salina Cruz (statul Oaxaca), iar accidentul s-a produs în
Patru morți și 15 persoane intoxicate, după o scurgere de amoniac by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/55537_a_56862]
-
care-l discut, Urmuz face operă de anticipație. Inventează un personaj pe care, mai apoi, nu mai știe unde să-l ducă și-l ține din șut în șut, până i se termină suflul și recade într-o convenție di grande. Nu altceva, la scara secvențelor literare, face avangarda. Fuchsiada nu e aventura unui personaj ci, într-un modernism comprimat, cum a fost interbelicul, aventura unei literaturi. Scriu asta când, de la moartea lui Urmuz se împlinește, fără zece ani, secolul. Așa
Hopa-Mitică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3699_a_5024]
-
centrul de pornire În Dacia (Dacia preistorică și istorică). Misteriosul poet, actor și vizionar Jean Parvulesco (1929-2010) scria: „Je pense que l’heure est vraiment venue pour reconnaître qu’en réalité toutes les littératures européennes ne constituent qu’une seule grande littérature, expression d’une même civilisation et d’un même destin, d’une même prédestination Cred că a sosit cu adevărat momentul de a recunoaște că În realitate toate literaturile europene nu constituie decât o singură mare literatură, expresie a
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
de acest gânditor plurivalent, pentru care etnopsihologia românilor era mai degrabă obiect de reflecție istorico- culturală decât vreun fel de "pat procustian", cu pretenții de știință exactă. Lucrările lui apărute în Franța - Le probleme du déterminisme social (Paris, Editions de la Grande France, 1903), Du rôle de l'individu dans le déterminisme social (1904, la Editura F.Alcan, în colecția "Bibliotheque de philosophie contemporaine"), Le probleme de la conscience. Etude psycho-sociologique (1907, la aceeași editură), L'idéal créateur. Essai psycho-sociologique sur l'évolution
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
săptămânal destinat nemților care locuiesc, permanent sau temporar, în orașele și satele presărate de-alungul coastei. O gazetă informativă din care poți afla, printre altele, în ce biserici și la ce date poți asista la slujbele unor preoți germani. La Soto Grande, într-un super-mercado, mă surprinde un sector cu fel de fel de produse numite cu litere chirilice. Din vechi amintiri ale cursului de limba rusă, descopăr „kefir”, „ikra”, „borsh”, „stalicinaia votka”... E un sector de „Produtos Rusos”, pentru noii proprietari
M o n d i a l i z a r e... by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/3400_a_4725]
-
d’Or-ul la Cannes sau te miri ce alte premii, fie ele chiar literare, dacă e vorba de romane. Cazul celui premiat anul acesta de juriul Goncourt, cu un subiect, e drept, mai puțin corect politic, și anume La Grande Guerre, cum a fost numit în Franța Primul Război Mondial. Anul trecut, când nu se împlineau încă 95 de ani de la încheierea acelui război, romanul cu pricina nu ar fi avut, probabil, nici o șansă. Poate de aceea, scriitorul și editorul
Perspectiva furnicii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2960_a_4285]
-
din lumea homosexualilor, poate nu chiar atât de lung, pentru că, în două ore, cineastul Abdelatif Keschiche ar fi putut produce un film ceva mai aproape de această denumire și în orice caz de mai bun gust decât acesta, sau despre La Grande Guerre, Doamne ferește! Dar cum so nimerești tocmai la țanc, în anul aniversării sau al votării legii? Ceea ce demonstrează că, dacă realismul socialist n-ar fi murit de moarte bună (asta chiar bună!), el ar mai fi putut continua, alte generații
Perspectiva furnicii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2960_a_4285]
-
cei doi făcând împreună un pelerinaj intelectual la catedralele din Chartres, Tours, Bourges, Rouen etc. Aici, spune Proust, „universul a recăpătat dintrodată în ochii mei un preț infinit” 7. În liniștea catedralelor gotice a întâlnit el o „mare democrație tăcută” (grande démocratie silencieuse)8, cu trimitere aproape explicită la masoneria lucrativă și la simbolismul ei ocult. Acest periplu inițiatic se va încheia în Mélanges (1919) cu o concluzie care transgresează esteticul pentru a atinge încărcătura de simbol al pietrei fasonate din
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
di immigrati, ossia residenti în un Paese diverso da quello di nascita (circa 10% della popolazione europea); l'Europa è diventata anche îl primo continente per incidenza della popolazione emigrata sul totale della stessa popolazione europea.6 Nel 2013, la grande maggioranza di stranieri residenti (UE e non UE) și distribuisce în cinque paesi, tre con una consolidată tradizione come destinazione dei flussi migratori - Germania (7,7 milioni); Regno Unito (4,9 milioni) e Francia (4,1 milioni) - e due paesi
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
London, 1932, p. 76. 11 J. Mincer, "Family migration decisions", Journal of Political Economy, n. 87 (1978): 749-773, p.758. 12 F.Macola, L'Europa alla conquista dell'America Latină, Venezia, Ongania, 1894, p. 93. 13 L. Incisa di Camerana, Îl grande esodo, Milano, Corbaccio, 2003. 14 Ministero degli Affari Esteri, Aspetti e problemi dell'emigrazione italiană all'estero nel 1981, Romă, 1982. 15 G. Marotta, Immigrati: devianza e controllo sociale, Padova, Cedam, 1995. 16 L. Di Liegro, L'immigrazione come questione
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
A., L'Europa nell'età globale, Bari, Laterza, 2007. Idem, Potente e turbolenta. Milano, îl Saggiatore, 2014. GOODHART D., "Too Diverse?", Prospect Magazine, 20 febbraio, 2014. Hick, J. R., The theory of wages, London, 1932. Incisa di Camerana L., Îl grande esodo, Milano, Corbaccio, 2003. KYMLICKA W., "Immigration, Citizenship, Multiculturalism", The political Quarterly, n. 74, 2003, pp. 195-208. LABORDE C., " From Constituțional to Civic Patriotism", British Journal of Political Science, n. 32, 2002, pp. 591-612. LIPSKY, M., "Protest aș a political
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
produzione economică, sia - conseguentemente - în rapporto alla composizione di classe della società. Gramsci și interessa al fenomeno, allora nuovo, delle obbligazioni statali, che fanno dello Stato un potente polmone finanziario al servizio del capitale. Siamo negli anni immediatamente seguenti al grande "crollo di Wall Street". La fiducia nel sistema capitalistico è profondamente scossa, mă îl pubblico "non rifiuta la fiducia allo Stato; vuole partecipare all'attività economică, mă attraverso lo Stato" (Q 9, 8, 1100-1). E se lo Stato raccoglie îl
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
questi sviluppi necessari è îl pericolo maggiore dell'iniziativa privată e qui sarà maggiore l'intervento statale". Nel corrispondente testo di seconda stesura (Q 22, 14, 2176), Gramsci precisă che lo Stato è spinto a intervenire per "i salvataggi delle grandi imprese în via di fallimento o pericolanti; cioè, come è stato detto, la "nazionalizzazione delle perdite e dei deficit industriali"". Gramsci non solo è critico nei confronti della versione fascista del nuovo rapporto tra politică ed economia che și realizza
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
di fallimento o pericolanti; cioè, come è stato detto, la "nazionalizzazione delle perdite e dei deficit industriali"". Gramsci non solo è critico nei confronti della versione fascista del nuovo rapporto tra politică ed economia che și realizza a fronte della "grande crisi" mondiale iniziata nel '29 - infatti, dello Stato fascista egli non esita a cogliere la "struttura plutocratica" e i "legami col capitale finanziario" (Q 9, 8, 1101). Gramsci critică anche îl "capitalismo di Stato" tout court, lo consideră "un modo
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
struttura economică. Torniamo oră allo schemă che abbiamo visto espresso nella notă 49 del Quaderno 4. Vi è la "struttura", mentre società civile e Stato fanno parte della "sovrastruttura"; come dice Gramsci nel corrispondente di seconda stesura, vi sono "...due grandi "piani" superstrutturali, quello che și può chiamare della società civile, cioè dell'insieme di organismi volgarmente detti "privați" e quello della "società politică o Stato""7. Gramsci - possiamo dire - è îl più grande studioso marxista delle sovrastrutture, di cui indaga
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
corrispondente di seconda stesura, vi sono "...due grandi "piani" superstrutturali, quello che și può chiamare della società civile, cioè dell'insieme di organismi volgarmente detti "privați" e quello della "società politică o Stato""7. Gramsci - possiamo dire - è îl più grande studioso marxista delle sovrastrutture, di cui indaga importanza, complessità, articolazioni interne. Non per questo perde di vista îl ruolo determinante della struttura, sia pure all'interno di una concezione dialettica del loro rapporto. Secondo "allargamento": società politică e società civile
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
l'egemonia. În questo senso lo Stato è "educatore" (Q 8, 2, 937 e Q 8, 62, 978), în questo senso è "etico": "...ogni Stato è etico în quanto una delle sue funzioni più importanți è quella di elevare la grande massa della popolazione a un determinato livello culturale e morale, livello (o tipo) che corrisponde alle necessità di sviluppo delle forze produttive e quindi agli interessi delle classi dominanți"15. Lo Stato che agisce per creare "conformismo" non lascia alla
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
essendo per lui, îl marxismo, în buona sostanza, uno strumento metodologico storiografico: mă în Gentile sembra chiara fin dall'inizio la volontà di disinnescare un pericolo sociale che invece Croce, a quell'epoca, aveva preso molto sul serio. L'altra grande differenza originaria, che vedevo, era costituita dal fatto che mentre per Gentile le tradizioni popolari erano studiate da lontano, cioé dal mondo accademico normalista, Croce era ben radicato nel paesaggio sociale di cui raccoglieva le memorie. Anche per questo îl
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Stato rimase sempre strumento rispetto a cui la società civile conservava un primato assiologico. Le prime divergenze politiche, anche se non esplicitate, non avvengono del resto con l'avvento del fascismo mă, parallelamente all'inizio dell'incrinatura filosofica, con la Grande Guerra. Gentile - che era sempre stato anti-nazionalista - aveva mostrato, nella fâse giovanile, qualche vicinanza all'irredentismo 5, quando invece Croce non ebbe mai alcun cedimento în quel senso. Per Croce l'irredentismo era impregnato di volontarismo politico. Gentile, all'opposto
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]