234 matches
-
regimentul Devonshire se referea la un terț drept un „snooker”, cuvânt de argou care într-o românească neaoșă ar însemna „fraier”. Apoi, văzând că unul din adversarii săi de la masa de biliarde greșise lovirea unei bile colorate, Chamberlain l-a gratulat cu „ești chiar un «snooker»! Denumirea s-a încetățenit repede și noua variantă a biliardului a devenit cunoscută și a continuat să se dezvolte până când Joe Davis a câștigat 6 (șase!) lire sterline pentru primul său titlu mondial cucerit în
Agenda2005-10-05-d () [Corola-journal/Journalistic/283452_a_284781]
-
fost megafonul acestui cult, legitimatorul său necondiționat. Pe criticii săi de după 1989, îndeosebi pe cei din rândurile intelectualității critice, îi disprețuiește și îi acuză de „necrofagie”. Cine îi reamintește că a fost arhitectul unei construcții simbolice perverse și pervertitoare este gratulat cu asemenea complimente: „E galeria imundă de la meciurile vîndute, asmuțită să justifice, prin vacarmul ei trivial, deciziile arbitrilor necinstiți. Sunt puși să deruteze publicul deja dezorientat, să trezească instincte bestiale, să pregătească terenul pentru linșaj”. (Reducția celulară, Memorii, Curtea Veche
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
cum toate aceste neajunsuri pot fi înlăturate repede, tînărul se recuplează la internet, elixirul electronic revărsîndu-se din nou: e liber, apt a-și alege identitatea pe care vrea s-o ofere altora și deplin stăpîn pe sentimentele cu care își gratulează publicul alcătuit din cele cîteva sute de „prieteni“ cu care se află în contact. De aici încolo, evoluția e previzibilă: tînărul preferă voluptățile virtuale evitînd cît mai mult realitatea, iar ceea ce înainte era pas intermediar în mijlocirea unei relații umane
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
să le conteste pe cele consacrate. Pus mereu pe gâlceavă, în orice împrejurare, mărturisit sau nu, simte nevoia de a avea ultimul cuvânt. Asta nu înseamnă că totdeauna e și scutit de erori. Că în timp ce face dreptate unora, nu-i gratulează cu nedreptăți pe alții. Între „victime” se întâlnesc curent poeții A. E. Baconsky, Nichita Stănescu și Marin Sorescu, criticul Eugen Simion, dar și prozatori ca Fănuș Neagu, D.R. Popescu sau Augustin Buzura. De regulă, scriitori dintre cei cu care a
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
exprimat în această pagină părerea defavorabilă despre ea. Acum, într-o scrisoare deschisă adresată președintelui U.S.R., Nicolae Danciu Petniceanu îl numește pe Cronicar "un troglodit, ușier sau om de serviciu", "lipsit de onestitate", "poate și fără carte", care, în loc să-l gratuleze la împlinirea a 70 de ani și 22 de volume, face gestul "imoral și inuman" de a-l lua peste picior. Lucru deloc întîmplător, de vreme ce nici comisia de validare de la Uniune n-a fost impresionată de "ceea ce am prestat eu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
către o fundamentare și formulare eseistică a judecății de valoare." (pag. 5) Afirmația are entuziasmul unui coup de foudre metodologic. Chioaru nu doar adoptă această artă, ci și ține sincer la ea. Îi remarcă toate calitățile și nici un neajuns, o gratulează fără a băga de seamă invidia celorlalte, de pe urma cărora va avea destule de pătimit. Oricum, intenția e nobilă. Pasiunea se vede cu ochiul liber. Cele câteva subiecte asupra cărora revine în cele trei secțiuni ale cărții sunt știute în amănunt
Bulina roșie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6820_a_8145]
-
cinste", ca ilustrul interpret, atunci măcar un pic, văzîndu-l pe Hopkins apărînd la negocieri îmbrăcat într-un ridicol palton cu guler de blană, de latifundiar din secolul trecut, pentru care pînă și un bandit din film simte nevoia să-l gratuleze! E, poate, momentul să ne amintim că regizorul, Joel Schumacher (Batman Forever, și - de curînd redifuzat la noi, pe un post de televiziune -, Falling Down, Cădere liberă, cu Michael Douglas), a început prin a fi designer de costume la cîteva
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
a lui Set să fie un banal exercițiu de prozelitism. Într-un rând, chiar găsește în biblioteca prezbiterului un manual de evanghelizare în care recunoaște, sub formă de stereotipuri recomandabile, o bună parte din gesturile fraterne cu care acesta îl gratula zi de zi. Izbucnirea e memorabilă, iar calmul cu care i se răspunde nu-i, nici el, cu nimic mai prejos. Volumul cu pricina a servit, cu ani în urmă, tânărului predicator pentru a găsi, printre conflictele confesionale, calea cea
Rrromanul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7516_a_8841]
-
de tradițional-transilvană a profesorului nu doar spre cărturărie adîncită, ci și spre cele duhovnicești: „Un om cultivat, bun cunoscător al vieții literare, al bibliotecii și al prelaților”. Ușor mucalit, în consonanță de altminteri cu partenerul de corespondență, Al. Andrițoiu îl gratulează astfel: „Să-ți răspund, așa zăpăcit și lăbărțat cum scriu eu; tu, în schimb, ai o artă epistolară demnă de invidiat, o spun foarte serios; nevastă-mea zice că pînă și scrisul ți-e rafinat, abia atins de vîrful stiloului
„Un risipitor fericit” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5334_a_6659]
-
de a favoriza incertitudinea pentru a instaura fantasticul. Cartea Milionarului își conține principiul de creație, deopotrivă cu un ghid de lectură. Milionarul este un substitut al autorului, numit astfel nu pentru averile pe care nu le are, ci, după cum îl gratulează Generalul Marosin, ,pentru bogăția și risipa de minte și fantezie pe care le cheltuiește în folosul înțelegerii oamenilor și lucrurilor". Generalul Marosin supraveghează scriitura și semnificațiile, face observații critice în timp ce povestește, îl atenționează pe Milionar cum trebuie interpretate întâmplările și
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
Mircea Mihăieș Parcurgând o parte din articolele scrise pentru această rubrică, simt nevoia să fac o rectificare. Ocupându-mă, îndeobște, de viața politică din România, constat că între epitetele cu care i-am gratulat constant pe actorii scenei publice se numără deloc politicoasele "nesimțire", "lăcomie", "nemernicie", "incompetență", "odioșenie". Nu retrag nimic din ce-am spus - cu toate riscurile de rigoare -, dar constat în ultima vreme că accentul s-a mutat în altă parte: pe
Şnururile şubrede by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9862_a_11187]
-
seamă rigiditatea aceasta trebuie să ne pună pe gânduri. Căci ea îi aparține întru totul naratorului. E o intruziune rară și tocmai de aceea semnificativă. Nici unul din incubii aceștia descinși din Baltă nu poartă vina limbajului perifrastic cu care e gratulat. Unul poartă nu știu ce pălărie de paie de orez model Los Paraguayos în turneul din vara lui 1963 la Urlați, altuia îi atârnă de gât un craniu vorbitor care-i permite răsfățuri de ventriloc, altuia i se ițește permanent de sub cămașă
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
ce înseamnă tradiție catolică. Cei care îl vor lăuda îl vor folosi ca argument pentru degenerarea fibrei austriece, Bernhard fiind un exemplu perfect de intelectual renegîndu-și rasa. Dar, deși aflat în curentul epocii și bucurîndu-se de premii menite a-i gratula flerul cu care a știut să fie pe linie obsecvioasă, Bernhard ar fi dispărut din peisaj dacă nu ar fi întîlnit o femeie ale cărei calități aveau s-o preschimbe într-un factotum: amantă, amfitrioană, impresar și terapeut psihologic. Cînd
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
învățămînt, se dezvoltase portul, unul din cele mai mari din țară, apăruseră bănci, societăți culturale, teatre etc. Se spune că Șaliapin nu prea vroia să cânte la Brăila. în cele din urmă a venit, a cântat, iar brăilenii l-au gratulat nu doar cu aplauze, i-au aruncat pe scenă bani de aur. În anul 1929 Brăila își serba eliberarea de sub jugul otoman, dar epopeea sîngeroasă a istoriei orașului nu putea fi uitată. Căci în timpul ocupației germane (din 1917) orașul a
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
supraviețuit unor devastatoare cutremure, războaie, mașinii de tocat a comunismului doresc să transmită urmașilor repulsia față de chipul și măștile violenței. Deunăzi, reclama pe o jumătate de pagină a unui ziar pentru bucureșteni pentru acel post privat de televiziune ce ne gratulează cu cele mai spumoase pete de sânge, ne concilia, spre a ne fi "mereu mai aproape": Află adevărul până la cel mai mic detaliu. Implică-te cu toată ființa ta. Râzi cu poftă. Folosește fiecare moment pentru a te bucura..." Râzi
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
asta-i o armă cu care vrei să mă ții la distanță? Ascultă! E-o figură bătrânul! Nu mai e profesor, dar n-are nici o importanță. A semnat împreună cu niște scriitori și universitari o scrisoare împotriva războiului și l-a gratulat Antonescu c-un picior în fund. Scos de la catedră, pus la index, ras, ce mai, pe toată linia, rechiziționat. N-are importanță. Bătrânul, însă, așa cum e, boem și mic-burghez, a dovedit că e încă cineva! Că are cap zdravăn pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ceea ce au înțeles și au acceptat, mai ușor sau mai greu, cei de la ProTV, Evenimentul, Pro FM ș.a. nu a binevoit să înțeleagă Gabriela Lupu de la România liberă, într-o manieră mârșavă, cu care numai Alexandru Vărzaru m-a mai „gratulat“, acum vreo doi ani, la Academia Cațavencu. A strecurat, adică, în ziarul de luni 8 noiembrie câteva afirmații din mulțimea de explicații pe care eu - în locul sfintei formule „nu comentez“ - m-am precipitat telefonic să i le furnizez (ca boul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
fel de Cuza, venea îmbrăcat în fireturi, scotea pieptul înainte și râdea frumos, teatral, chiar arăta bine și-l credeai. Îmi făcea plăcere să-l salut și să-i spun maestre, știam că se bucură, se vedea asta și te gratula apoi cu tot felul de sfaturi și gânduri bune pentru tine și toată familia. Dar Bâtu, Costache Diamandi, ce om de treabă, ce mai boieri cu barbă juca el, ca nimeni altul. Începuse nebunia cu degetu-n fund și Bâtu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
dimineața, țară, spune el cu glas mândru. Liniște puternică. ― Trei culooooori cunosc pe luuuume, cântă Johnny mulțumit. ― Auzi, domnu’ Johnny, spune într-un târziu Horea, cu accentul lui ardelenesc care te băga în boale, ca român te fericesc și te gratulez, dar ca derector ce mă aflu, te bag în pizda lu’ mumă-ta, că n-am pus geană pe geană. Ai și strâmbat pereții dând-o cu capul de ei pe amărâta aia. ― Maestre, poporul german trebuie pedepsit pentru războaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
ușor, mă fac că ies din sală, plasatoarea slăbește vigilența, piruetez și intru hotărât pe rândul meu, spectatorii îmi fac loc, grăbindu-se și ei să scape de problema asta înainte de stingerea totală a luminii, mă așez pe scaun și gratulez cu un zâmbet fabulos plasatoarea, care se uită la mine și nu-i vine să creadă că m-a scăpat. De atunci mi-a rămas ideea că lumina trebuie să se stingă ușor, ca o adiere, ca o încercare șmecheroasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
mai desăvârșite nectarine din lume! Vorbește-i! Bună, fac eu cu blândețe și cu un aer ușor surprins, ca și cum ne-am mai fi cunoscut de undeva... — Ce vrei, băi? — Să dau de băut, am răspuns eu. — Curvaru’ naibii, m-a gratulat ea disprețuitoare. Disprețuitoare! În două clipe - două insulte! În obrazul adjunctului șefului Comisiei pentru Condiții Umane din această metropolă! — Să-ți pap păsărica, păpușă, ei, ce zici? Doamne, Dumnezeule! O să cheme un copoi! Iar ăsta o să mă dea pe mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
importante realizări ale sale. Se retrăsese în muncă, mai colinda pe forumuri și își dedica tot timpul fetelor, de care se ocupa, oricum, foarte mult din momentul când intraseră în viața ei. Mama, ai devenit pisăloagă, spunea Crăița, care o gratula pe bunica psihiatră cu acest epitet. Și ca o bună fiică de psihiatru ce era, Arm nu se putea abține să nu urmărească evoluția pe forum a documentatului „Dexter” ori a încăpățănatului „Dog”, a superinteligentului „Bătescu”, a glumețului „Paingu”, a
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
nu să destabilizeze fără milă sănătoasa viață politică a țării, căci din cauza lui nu puteau munci, vezi doamne, nici guvernul, nici parlamentul, nici tagma baronilor devotați partidului și guvernului. Cu Bart, ea stătea de vorbă și pe mess, de când îl gratulase cu acel Va să zică nu ești administrator de forum. Bravo!... Și m-ai lăsat să tot vorbesc, să bat câmpii... Mama ta de jurnalist! Și Bart, ca un bun jurnalist ce era, purta cu ea discuții foarte documentate, o făcea deseori
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ea. Ciudat. El, un tip care uneori se enerva repede și nu-i trebuia mult să se simtă vexat - călcat pe coadă în demnitatea lui de intelectual, nu găsise de cuviintă decât să zâmbească amuzat și vesel, când ea îl gratulase așa pe mess. Da, “mama lui de ziarist”, asta era, ce altceva? Îi putea fi deja recunoscător lui Arm, că-l scăpase de primejdia de-a deveni un tip mult prea sobru și serios pentru vârsta lui. Da, e simpatică
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
la Armanca, Mădălina deschise ochișorii. Mă doare capul rău, mami, rău... Arm așteptă să urce Crăița și i-o așeză pe Mădălina în brațe, în mașină. Drumul până la spital decurse fără incidente. Arm era șoferiță bună, nucă tare, cum o gratula fiica ei mai mare, de câte ori o vedea la volan. Mădălina adormise în brațele ei, după ce-i spusese de mai multe ori că o doare rău capul. Crăița încerca să o țină în așa fel încât să se zdruncine cât mai
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]