60,324 matches
-
de o inconștiență sănătoasă și consecventă, atunci când atacă o sumă de clișee ridicate la rangul de adevăruri de circulație în limbajul politic postcomunist. Cartea lor de la Editura Compania, aparent prefațată de intenții cuminți, extrem de ambițioasă în fond, pune inspirat accentele grave în ceea ce privește evoluția politică și intelectuală a României ultimilor 13 ani - decupând o problematică largă, generoasă, cât pentru alte zeci de studii conexe. Temele vizate cu prioritate sunt cele capabile să ofere o privire în perspectivă a acestei lumi tulburi a
Democrația de dicționar by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15064_a_16389]
-
oricărei existențe culturale: Muzeul și Biblioteca. Altfel spus, memoria figurativă și memoria narativă. Dacă Muzeul a fost recuperat, Biblioteca a murit asemenea străbunicii sale din Alexandria. Și în acest context, expozițiile consacrate în ultimii ani obiectualității Cărții au oferit imaginea gravă a ceremonialurilor comemorative. În discursul artistic s-au insinuat infoliul cernit, obiectul bituminos, fila rătăcită și textul masacrat. Jubilația, jocul, comentariul liber sau subtilele glose borgesiene, prezențe invariabile în orice acțiune pe marginea Cărții-obiect, au devenit, pentru o clipă, denunț
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
indecentă a rămas ca o cumplită inerție în gesturile și atitudinile de astăzi. Un alt fel de maltratare, o ședere cu brațele încrucișate față de kitsch-ul nou și agresiv, față de comportamentul de la "margini"adus pînă în buricul orașului, față de problema gravă a caselor și blocurilor care se vor prăbuși la primul cutremur serios. Se vorbește angoasant despre asta dar, dincolo de marcarea penibilă cu buline roșii a teritoriului ce va fi vătămat, dincolo de această hartă a dezastrului și a lamentațiilor sterile, nu
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
european și mult comentata integrare. Declarații ca cele ale lui Dîncu, "terorismul s-a născut în presă", apoi legea lui Pașcu, legea audio-vizualului, care nu și-a dus schimbările pînă la capăt (închisoarea rămîne ca pedeapsă în cazul calomniei), ieșirile grave ale unui secretar de stat de la Ministerul Justiției, Dorin Trifoi, discriminarea inadmisibilă între om (cetățean) și funcționarul public sînt fapte care ne discreditează în fața Europei. Comentariile defavorabile apărute în Le Monde, Financial Times și altele nu-i alarmează pe oficialii
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
anticritică o alcătuiește echivalarea criticii neconvenabile (mai ales a celei consacrate aspectelor etice) cu delațiunea. Funcționează o politică a "înăbușirii în fașă"a insatisfacțiilor, a "spălării rufelor murdare în familie", ca și cum analiza unor comportări neonorabile ar constitui o culpă mai gravă decît cea a comportărilor respective. Mafiile literare pun mare preț, ca și cele propriu-zise, pe consemnul tăcerii: "Inși ce se delectează cu bîrfa în cercuri restrînse, care ulterior se multiplică și se lărgesc, te întreabă, după ce ai publicat un articol
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
moral al intelectualității maghiare imediat după Revoluția din 1956; despre "modelul" maghiar al acestui selectiv la dosare; despre păstrarea în structuri a foștilor angajați ai Securității (ÁVH); despre mila și toleranța postcomuniste față de turnători; etc. Desigur, situația autohtonă este mai gravă, intelectualii mai compromiși, legea lustrației mai precară. Ne putem întreba însă, chiar - sau mai ales - în acest context, dacă nu cumva tocmai idealizarea performanței celorlalți nu acționează autocenzurator, la blocarea și descurajarea unor inițiative menite să schimbe datele esențiale ale
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
în conflict doar cu sistemul, ci cu întreaga lume a maturilor. Pasajele în care Mircea descoperă "cuvintele vulgare" sînt de un haz nebun: "Pulă, pizdă, fut erau cuvinte ce nu trebuiau spuse niciodată în prezența oamenilor mari. Ceva mai puțin grave erau căcat (și chiar rahat, deși pînă și ai lui mai ziceau așa) și dracul, în locul căruiatrebuia să spui mereu naiba." Rețeta e așadar aceeași ca în Aripa stîngă. Viziunile, visul, poveștile cu Badislavi pe de o parte, memorii alterate
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
O știre falsă cu final neașteptat? Cel mai teribil hap înghițit de presa cotidiană în acest an a apărut la începutul săptămânii trecute. N-a fost ziar care să nu publice știrea că Sorin Ovidiu Vîntu ar fi suferit un grav accident, în Deltă. Televiziunile au povestit și ele, amănunțit, accidentul. Ce e mai interesant în această stranie poveste - inițial reprezentanți ai autorităților locale din Tulcea au afirmat că sînt la curent cu acest accident. S-a spus că Sorin Ovidiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
oficialităților au dat înapoi pe toată linia, declarînd că au fost greșit înțeleși de presă. Nu s-a putut afla nici măcar cine este autorul știrii și cum s-a ajuns de la o pană de motor a șalupei lui Vîntu, la gravul accident pe care l-ar fi suferit. Dar poate că la fel de interesant e că "victima" nu s-a grăbit să dezmintă știrea, ci a lăsat mass-media să fabuleze pe seama lui pînă tîrziu în noapte. * Acest fals accident s-a produs
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
cercetările ulterioare. Nu ne rămîne decît să presupunem că o sursă, nu știm care, a pus pe jar Bucureștiul cu informația primară și că reporterii din județ au fost trimiși pe urmele celor indicate de sursă. Accident! Vîntu în stare gravă sau chiar în comă! Elicopter al SIE care l-ar fi preluat de la locul accidentului pentru a-l transporta la un spital! Ce ziarist și-ar fi permis să mintă în felul ăsta, fără să știe că a doua zi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
sistem de meditații fără de care nici viața profesorilor, nici cea a elevilor nu mai pot fi concepute); neaplicarea completă a măsurilor de reformă, ba chiar blocarea lor de către noua conducere a MEC. În continuare va fi vorba de cel mai grav lucru pe care îl constatăm în felul în care legea și o mentalitate eronată transformă liceul dintr-o școală de cultură generală în contrariul ei. Legea e nesigură la acest capitol. Admițînd un număr de licee de specialitate chiar mai
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
stalinismului manifestările de independență erau pedepsite cu închisoarea; după aceia, prin mijloace mai rafinate, dar implacabile, a fost înlăturată posibilitatea răspândirii unor idei contrare dogmei. Asta nu înseamnă că n-au existat cazuri remarcabile când, cu riscuri și consecințe personale grave, au fost clamate public adevăruri supărătoare pentru oficialitățile comuniste. Dar, acestea erau atitudini individuale, acte de curaj, cazuri izolate: ele nu puteau pune în pericol sistemul. Până în decembrie 1989 discuțiile se purtau pe ascuns, numai cu prieteni siguri (din nefericire
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
mediocritatea. Prea adesea triumfă ceea ce Vladimir Streinu numea "mediocrația". De aceea, am scris în mai multe rânduri că presa ar trebui să se preocupe nu numai de domeniul politic, ci de toate domeniile, căci boala este din păcate adâncă și gravă și a cuprins întreaga societate. De curând a izbucnit un scandal care ar fi trebuit să rețină atenția presei mult mai mult decât a făcut-o. Academia Română a publicat primele patru volume ale unui tratat de istorie a românilor. Sistemul
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
Ne amintim câtă cerneală a curs la apariția manualului alternativ de istorie publicat de Editura Sigma, la câtă revărsare de indignare am asistat cu acea ocazie. Nu este cazul să rupem tăcerea atunci când Academia Română publică un tratat asupra căruia planează grave suspiciuni? La începutul elogiului funebru pe care istoricul latin Tacitus l-a scris în memoria socrului său Agricola găsim următoarea caracterizare a domniei împăratului Domițian, în fapt o stigmatizaare definitivă a oricărui regim tiranic: Timp de cincisprezece ani, un răstimp
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
Cronicar Un scandal de mari proporții a izbucnit la filiala din Bihor a PSD. Un deputat al acestui partid, Mihai Bar, furios că a pierdut alegerile pentru șefia filialei, și-a dat drumul la gură aducînd grave acuzații atît actualului cît și fostului prefect de Bihor. Acuzațiile deputatului Mihai Bar aduc o nouă lumină asupra cazului Tărău. Sau, cum titrează ZIUA: "Prețul Tărău". Mai pe șleau, deputatul Mihai Bar povestește, reluat de Ziua, că actualul prefect i-
Voluptăți ca la "Săptămîna" by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15122_a_16447]
-
raționalizării "neutre" (și, evident, sancționării de rigoare) aplicate stărilor tulburi (de regulă nu și tulburătoare, întrucît aducerea lor la nivelul explicației le reduce tensiunea originară, demonia din care presupunem că purced): "Autorul de jurnal nu poate să comită greșeală mai gravă decît aceea de a se arăta așa cum ar vrea să fie văzut. Greșeala nu e ușor de evitat, fiindcă dacă își dezvăluie slăbiciunile autorul de jurnal este crezut pe cuvînt". Sau: Ce spun, în parte nu este adevărat. Adevărul poate
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
gol, se naște pictura lui Boca pe care o găzduiește acum Galeria Sabina&Jean Negulescu. Deși, la o privire fugară, această pictură poate părea consecința exclusivă a unui spirit ludic dus pînă la limită, în fond ea este un exercițiu grav și un experiment cu un amplu orizont metafizic. Din aproape în aproape, prin tonuri stinse, cu o sonoritate grea și profundă sau, dimpotrivă, prin explozii și prin dezlănțuiri expresioniste, Ilie Boca urmărește marile trasee pe care lumea însăși s-a
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
parodic ajunge a nu se mai diferenția net de obiectul vizat. Are loc o mixtură între ceea ce am putea numi afirmația modelului și negația parodierii lui. Fiecare verigă a lanțului de elemente ale conștiinței își relevă două aspecte solidare, cel grav și cel parodic, în funcție de context. Prin adîncirea experienței creatoare, s-ar putea zice că parodia se deparodizează. Cu atît mai mult cu cît ea are în vedere un set mai cuprinzător de teme, ajungînd pînă la a ținti totalitatea lumii
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
se ling și se mușcă/ spulberîndu-se peste jnepeni și pietre" (Vîntul și iarba sfîșiindu-se). Un rol semnificativ îl îndeplinește cromatica împrospătată, regeneratoare și energizantă, care preface sumbra imagistică expresionistă într-una stenică, impresionistă: "Daniel, azi îți voi vorbi despre culorile/ grave ale Nordului: negrul cleios al/ lutului, negrul - prelat al cortegiilor din sate/ purtat ca o onoare poetică a omului de-a/ se afla în calea neantului" (Lui Daniel șRăul de Nordț). Picturală, bizuită pe o retorică plastică, o asemenea poetică
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
Am citit cîteva recenzii și mi-am dat seama că, în bună măsură, autorii lor au fost luați pe nepregătite. Tocmai de aceea unele informații inexacte și mai ales abuzurile de interpretare din cartea la care mă refer sînt foarte grave. Din prima categorie, a informațiilor care nu corespund realității, fac parte cîteva, devenite, din nefericire, recurente în istoriografia românească postcomunistă, indiferent de autori, unii români alții străini. Autoarea cărții este și ea convinsă de precaritatea instituțiilor politice românești din interbelic
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
păcate, cartea Alexandrei Laignel-Lavastine nu este a unei specialiste în adevăr, ci a uneia în political corectness. Și ea caută mai degrabă să culpabilizeze decît să explice. E o justițiară, nu un om de știință. Dovezile, multe pe cît de grave, pe atît de incontestabile, pe care le aduce în sprijin privesc în mai mare măsură politica de azi decît istoria de ieri. Însă istoria este altceva decît un proces politic făcut trecutului.
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
intelectuali care se hlizeau citind murdăriile publicate despre alții, după rețeta flegmei aruncate pe reverul cui trece pe lîngă o șleahtă de golani. A mai apărut și în esență cinicul cotidian al găinilor violate, cu o funcție demoralizantă chiar mai gravă decît infecțiile publicate în România mare. Puțin cîte puțin, pornind de la tulbureala Revoluției, viziunea degradant securistică a celor care își considerau compatrioții scursuri și trădători, pentru a-și justifica și banii mulți și ticăloșiile comise pe vremea lui Ceaușescu, a
Oamenii de valoare și pilele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15206_a_16531]
-
Romian (roman de Diderot!), "călugării Macabrie, Azarie, Eftinie" ș.a.m.d. Chiar dacă într-unele dintre exemplele citate e vorba doar de erori de dactilografiere (de "tastare"), punerea lor în circulație prin texte care încurajează copierea și absența verificării e la fel de gravă. Merită amintite, oricum, și formulările cele mai comice, în care o întorsătură de frază stîngace sau prost înțeleasă devine o veritabilă parodie involuntară a dogmelor subiectului tratat: "De aici facem afirmația pertinentă ce aparține numai poporului nostru și anume: Noi
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
sunt, de fapt două, cea de-a doua, decupată în subsol, este exclusiv citat, intertext, arhitext, autoreferențialitate și ce mai vreți). Dan Cipariu se joacă de-a literatura în cel mai pur spirit levantin și se joacă frumos, pe jumătate grav, cu o voluptate și ușurință teribilă de a face rime cu poantă, cu umor, ironie și cadență de cimilitură cu substantive abstracte: " oh, pe piața de curcubeie/ sub tejghea,/ o jupâneasă/ îi ferecă într-o idee/ viețuirea cea aleasă/ scrie
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
precum la maniheiștii ce l-au inspirat și pe autorul Florilor Răului, ca o înfricoșătoare forță autonomă. Răul nu mai e aci accidental, ca, bunăoară, în doctrina tomistă, ci pus în balanță cu Binele, absolutizat în raport cu acesta. Rezultatul: o farsă gravă, metafizică. În intermundiile în care se complace, autoarea organizează mondene întîlniri între puritate și bestialitate. În calitatea sa de homo duplex, ea încearcă astfel a le neutraliza, a reduce impactul ce-l resimte atît din partea celor înalte cît și a
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]