543 matches
-
și să mi-l dea să-l înghit. Cum n-am putut niciodată să mănânc ouă crude, cu toate că ni se spunea că face vocea subțire, voit sau obligat, a trebuit să înghit acel lichid care mi se părea atât de grețos, încât l-am vomat imediat ce l-am înghițit. Singura scăpare a fost fuga la dispensarul comunal aflat spre norocul meu la vreo patru - cinci sute de metri de noi. Nu mai îmi amintesc ce mi-a dat doctorul atunci, însă
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
și îi șopti pe jumătate adormită: - Giorgi, vezi că ai greșit sacul! Al tău e puțin mai în dreapta! Privea prin crăpăturile ochilor silueta tăcută, ce se mișca ciudat, haotic în timp ce continua să bâjbâie și deodată a izbit-o un miros grețos de alcool care a făcut-o să se trezească de-a binelea și străpungând întunecimea cu simțurile în alertă, a dat un țipăt teribil văzând că intrusul era de fapt un bărbat și pe deasupra beat criță. Insul nesigur pe picioare
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
cu cele mai meschine acte de politici așa zis culturale, de la ploconirea în fața comercialului de import și până la gratuitatea interesată a televiziunilor care dezbat în aceste zile problemele legii presei, dar cultivă ele însele aceleași nulități degradante a căror fotogenie grețoasă sfidează nu numai elementarul culturii, ci orice urmă de bun simț. Astfel, fenomenul de becalizare se multiplică mereu și-n diferite sfere, pesemne prin regăsirea cărturărească pe care și-o află cei care-l mediatizează. Și-l mediatizează căutându-i
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE [Corola-blog/BlogPost/92978_a_94270]
-
nu trebuia să ne convoace nimeni să ne facem treaba. Trimiteau toți către noi tot ce aflau nou, inclusiv fotografii și secvențe video filmate cu telefonul mobil. Lucrăm cu toții, într-un regim oribil de conexiune din cauza unor directive interne tehnice grețoase și inutile. Nimeni nu a așteptat să fie convocat într-o redacție ca să își facă treaba. Așteptăm, da, un semn că se va sparge și emisia. Între timp, informația curgea! Și pe site, si pe Facebook! Semnul ăla însă nu
Şefa Ştirilor TVR şi-a dat demisia după ce televiziunea publică nu a reflectat vineri noaptea tragedia din Colectiv. Postul le-a cerut scuze telespectatorilor [Corola-blog/BlogPost/93306_a_94598]
-
o mască nouă. O față de om cu dinți de fiară, nimic extraordinar, dacă nu ar fi avut ochii fosforescenți; în jurul înțepăturilor prin care purtătorul vedea pe unde pășește, cartonul părea că arde. Personajul lăsa în urmă un miros greu, sufocant. Grețos. De parfum dulce. Ori de cadavru de o zi. De două. O glumă proastă. Firile mai slabe - sau mai fricoase - s-au dus cu gândul la Astrolog și, mai ales, la prorocirea lui. Nu era acesta; fusese, deja, ciopârțit de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
abstinenței pe care, periodic, ți-o impui. Ai unsprezece ani, ții mâna pe umărul unei fetițe. Sunteți frumoși. Curați. La propriu, în abstract, în pofida mizeriei din jur. Sute de maturi osteniți, cu haine prăfuite, mirosind a tutun și a parfum grețos. A sudoare și a picioare nespălate. A sex. Mai târziu ți-ai dat seama ce iz răspândesc femeile la ciclu, în sală erau destule. Toate miasmele. Dominate de cea de petrol. Pentru igienă. Săptămânal, podeaua de scândură era frecată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
facă să-i recunosc superioritatea nu a Înțeles niciodată că nu pot trăi fără să fiu Îndrăgostită mă Încăpățînez cred utopic că Îmbătrînirea și moartea Încep cînd privirile celorlalți nu ne mai caută mîinile lor nu ne mai ating viața grețoasele ei obligații trăim Într-o fundătură În devălmășie cu trei patru prieteni ne cunoaștem și pe față și pe dos pînă la exasperare cum să mai aprinzi curiozitatea tentația am nevoie de neprevăzut ca de aer o petrecere o călătorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cîteva secunde Înainte fața altcuiva, te scufunzi Într-un cîmp de particule electrice, Într-un soi de magnetism insesizabil, parcă te-ai afla În sfera de gravitație a unor organe străine cu care intri fără voia ta Într-o conexiune grețos de intimă. Între ficatul domnului cu ochelari și vezica doamnei blonde se Înfiripă dialoguri timide. De sub cearșafurile ștampilate cu numărul de inventar și inițialele spitalului, sfincterele pacienților icnesc și se cheamă. Dincolo, de după draperia de doc, În atmosfera de cafea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
gîlgîie În toate glandele Îmi simt scrotul umflat și pofticios pînă la durere aș chiui aș urla ca javra aia flămîndă gîtuită În lanț doamne mai lasă-mă să trăiesc mai lasă-mă să mă Înec În boarea asta lîncedă grețoasă a teilor parcă elevele miros așa subțiorilor lor puful lor mărunt blond Încărcat de polenuri numai bune de fecundat Încă zece ard Încă cincisprezece măcar cît speranța de viață la naștere șaizeci și cinci bărbații șaptezeci femeile tot ele mai mult sex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
O, frumoaselor, desfrînatelor, nici cea mai mică tresărire În lumina de aur, nici o fisură În oglinda oarbă, prin care chiotul sîngelui vostru să mai răzbată pînă la mine. Și toate iluziile astea care-mi dau tîrcoale cu fețele lor scofîlcite, grețoase, cum le-aș suci gîtul În aceste dimineți de august În care scurm Într-un mal de nisip... totul se surpă, se Împrăștie În fața mea de parcă vînturi mari de scorțișoară mi-ar răvăși presimțirile amăgindu-mă, un desfrîu de confuzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ani numai pe această plajă ocolită de timp și de vîrstă; pe unde vor rătăci acum scheletele lor? Unde se vor mai Întîlni ei În clandestinitatea cuplului lor? Înaintăm, ne apropiem de al doilea golf; mirosul e penetrant dulceag și grețos, de carne În descompunere... un delfin mort, asaltat de muște necrofile și viermi Într-un desfrîu orgiastic Își arată impudic din loc În loc oasele albe ca un rînjet al eternității. Uite-l pe Dumnezeu, Îmi zic, cuprinsă deodată de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mine și cineva de la etaj îl ruga să facă bine să ducă tigaia aceea de tablă la cotețul găinilor. Când ieșea la soare, își mijea ochii, adulmeca grinzile proaspete de brad, de la el am învățat asta. Cu toate că era un boșorog grețos, nu un înger. Cam atât s-a întâmplat înainte de pisici. Mai bine zis, am mai găsit un glob de Crăciun în pod, unul argintiu, iar când m-am întors cu el în gang și am văzut pe cineva în oglinda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Dumnezeu în suflet. Amândoi. Sexul meu îi chircește cu grijă, insistent. Nu fiți atât de modest. Când aveam nouă ani, o casieriță de la calea ferată mi-a explicat că sperma dumneavoastră, amestecată cu petale de orhidee, e de-a dreptul grețoasă. Una pe nume Magdika. Se schimbă la față. Chipul i se estompează. Da, o să meargă. Numai de mi-aș putea bea coniacul, îmi spun eu. Să vorbesc cât mai puțin și să mă uit cât mai mult în ochii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
m-am eliberat de ea, adică m-am vindecat de ea complet în două reprize. Când m-am întors acasă de la liceu, intrând în hol și mergând spre camera mea pe coridorul îngust al apartamentului nostru sărac în care mirosea grețos a bucătărie, am simțit că mila aceasta, deși trecuse, mai păstra încă memoria tăriei dinainte. Apoi, când m-am așezat la masa din sufragerie și când în fața mea s-a așezat mama care a început să-mi pună supa în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
eu am tras iar pe nas. Prinzând curaj, de data aceasta am prizat mult mai tare. Dar se vede că am exagerat, căci am simțit cum praful se lovește de cerul gurii. Înghițind din reflex, am realizat că o amărală grețoasă și intensă îmi umple gura de salivă. Observând că Nelly mă privește plină de interes, m-am străduit să nu mă strâmb. Ochii ei de un albastru murdar erau acum negri, doar o bandă îngustă albastră înconjura pupila lor neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
de foame pe câmp, mâncau buruiene și se umflau picioarele din cauza unui lichid galben-verzui. Cantinele colare șiau prelungit activitatea, salvând multe vieți de copii de la moarte prin înfometare. Copiii primeau o bucată de pâine, niște margarină și untură de pește, grețoasă, dar foarte hrănitoare. Atunci sau primit niște ajutoare alimentare din partea SUA care erau alimentele armatei americane. Era ceva ce nu se mai văzuse (conserve de carne de 1 kg), cafea, țigări „Camel”, ciocolată și alte „bunătăți” nevăzute și nemâncate. Marea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să-i spun. Se duse până la casă, urcă cele câteva trepte care duceau la verandă și intră. Dr. Coutras o urmă, dar așteptă afara gata să se supună gestului ei. Când ea deschise ușa doctorul simți mirosul acela dulce și grețos care face atât de neplăcută atmosfera din preajma leproșilor. O auzi vorbind și auzi și răspunsul lui Strickland, dar nu-i recunoscu glasul, era răgușit și nedeslușit. Dr. Coutras ridică din sprâncene. Simți că boala i-a atacat deja coardele vocale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
printr-un vârf din bronz, pe jumătate ascuns În noroiul albiei. Un bâzâit stăruitor răsuna În aer. Insectele, care Îi chinuiseră de-a lungul Întregului marș, păreau acum Încă și mai numeroase și mai agresive. Se roteau asemenea unui nor grețos În jurul capului acestei sculpturi de la prora. - Belzebut, Împăratul muștelor, șopti Dante, alungându-le Îngrețoșat. O adiere de vânt mătură văzduhul, aducând cu sine o duhoare cumplită de putrefacție. - Trebuie să urcăm la bord, hotărî priorul după o clipă de șovăială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cripte de fier, construită pe versantul unei coline, o criptă curățată de ploaie, năpădită de flori nou-crescute, plângătoare, de un albastru acvatic, flori de felul celor ce ar putea Încolți din ochii morților, lipicioase la atingere și cu o mireasmă grețoasă. Amory ar fi dorit să se simtă „William Dayfield, 1864“. Se mira că mormintele Îi făceau pe oameni să considere viața ceva trăit În van. Cumva, el nu găsea nimic deznădăjduit În faptul de a fi trăit. Toate coloanele frânte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
copiii ce este omenia, lucru care intră în atribuțiile unei mame. În curând însă mama trebuie să renunțe la asta, deoarece copiii vor să fie inumani și fac tot posibilul să arate ca atare. Orice ai face e zadarnic și grețos. Totul te scârbește, chiar fără să‑l dai la o parte, dimpotrivă, te scârbesc hârtiile mototolite, chiștocurile de țigară de pe podea, cojile de brânză și de salam, petele de cafea și mai ales cotoarele de măr și sâmburii de portocală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
care mirosea a mucegai. Teancuri înalte de cărți și reviste înconjurau biroul și dulapul cu dosare. Am luat o revistă și am început să o răsfoiesc. — Bună, Helmut, chicoti Becker luând o alta. Mormăi satisfăcut când dădu paginile: Asta e grețoasă, râse el. — Serviți-vă, domnilor, zise bărbatul numit Helmut. Dacă e ceva anume ce căutați doar cereți, nu vă sfiiți. Se lăsă pe spătarul scaunului și scoase din buzunarul de la piept al hainei gri și soioase o cutie de prizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
să-nsămânțez speranța vie într-un pământ de-acuma mort cu slabe fire-n nebunie e prinsă ea speranța vie că voi mai fi vreodată om în patru labe-alerg prin viață când mă ridic lovesc un stâlp de falsitate prea grețoasă să-mi fie zare-n zidul strâmt și mă-nconjor de veșnicie în fals port rima-n piept râzând am scris "ceva"-ul dimineață acum îl șterg și plec arzând mă doare-un vis mă doare luna asta în care
CINE CULEGE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363170_a_364499]
-
continentul nostru). Încrederea, optimismul robust, frumusețea și taina iubirii sunt armele neconvenționale care salvează umanitatea. Aerul lor însă (al liricii în discuție) cade în aceeași plasă întinsă de un destin implacabil, fatalmente predestinat: respiră parfumul devoalat și străveziu cețos și grețos al condiției noastre biologice și acțiunii vremelnice a omului, presupus de perisabilitatea speciei... Zicerea Ecleziastului „deșertăciunea deșertăciunilor, totul este deșertăciune!” dezarmează și anulează orice optimism dar, în același timp, cred că mobilizează creația într-o perpetuă nădăjduire spre a transcede
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367388_a_368717]
-
lor, / pentru că sunt otrăvitoare și / pentru că nu-mi fac bine. Mănânc libelulele pentru că nu le înțeleg, / le mănânc pentru că sunt contemporan cu ele / le mănânc pentru că am încercat să-mi mănânc / mai întâi propriile-mi mâini / și erau infinit mai grețoase, / le mănânc pentru că am încercat / să-mi mănânc limba, / propria limbă de carne / și înspăimântat am văzut / că ea-și lepădase cuvintele / verzui, cu ochi negri, / departe de mine, în foame. («Mâncătorul de libelule» - SOrd, I, 370). XI. Treapta „laserului
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
1118 din 22 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului CÂRMACII de Alexandru Vlahuță Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea Sus, spre sfetnici, și văzut-am a lor fețe luminoase, Ș-am văzut maimuțăria, strâmbăturile grețoase Astor molii, astor ciocli, dezmățați copii ai spumei, Care-n aur văd, smintiții, sufletul și cinstea lumei; Inimi dogorâte-n para poftei de-a se-navuți, Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuți. I-am
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]