461 matches
-
un “sine qua non”, cum ați vârât (în istoria adevărată) opincile și pestelca, berta și gumarii, tălpile desculțe prin rouă și prin mărăcini, cântecul și bucuria de vreme bună când plouă și când viscolește...dar și sapa, și lopata, și grebla, și sarea din palmele voastre mângâietoare de mămăligă și pâine! Și o să vedeți pe mâinile cui au început deja să rămână minunile lăsate de voi pe țărnă și pe cer, minunățiile trecute pe linia vieții și pe linia iubirii, mila
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
trecuturile-n aer, Mânate către cer de gospodari. Miroase fumul desfăcut din caier A curățenie arsă-n ruguri mari. Și-l poartă vântul înspre zări, departe, Vestind poruncă noul început. Aduc obol frunzișurile moarte La patul primăverii renăscut. Rămâne numai grebla la odihnă, Făcându-i loc răsadului în straturi. Semănătorul nu-și găsește tihnă, Cât timp nu pleacă rodul spre înalturi. Răgazu-i doar un ceas, cât vin din ceruri Stropii grăbiți, să fie sevă vieții. Pământul cald, descătușat de geruri, Respiră
SE RISIPESC TRECUTURILE-N AER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340954_a_342283]
-
de la tăiere: vreo doi meri scorburoși ce produceau toamna pădurețe dulcege, un cireș aproape uscat și încă vreo trei pruni vechi și găunoși. Odată cu trecerea anilor, moșul se scufunda în necazuri. Înainte vreme mai caștiga câte un ban din făcutul greblelor de lemn și din meșteritul cofițelor cu doage de lemn, atât de trebuincioase pentru orice gospodărie de la munte. Trebuie să dăm în vileag că moșul avea obicei cât se poate de păgubos pentru sănătatea sa: ieșea pe prispă, la lumina
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
la coarne și frumoși. Cudalbi fuseseră și-apoi / Țintați în frunte cei doi boi. Deci erau buni de înjugat / Și puși la treabă de îndat’. Dar omul n-avea plug, nici grapă, / Teleagă, car, sanie, sapă, Tânjeală, hrepcă sau țăpoi / Greblă, cârceie, coasă-apoi Și multe altele pe care / Omul cel gospodar le are La casa lui, ca să muncească / Și traiul să-și agonisească. Dacă se întâmpla cumva / S-aibă nevoie de ceva, Săracul iute se ducea / La ceilalți oameni, de cerea
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
s-ar fi dezvăluit o mare eroare judiciară care l-ar fi vizat atât pe el cât și pe cei care au efectuat ancheta. Procurorul Diaconescu, arhitectul dosarelor controversate Macabra celebritate a sinistrului procuror Diaconescu, cel care potrivit senatorului Toni Greblă, „primește din bugetul statului român o pensie mai mare de o sută de milioane lei” este marcată și de alte cazuri instrumentate de el, în urma cărora statul român a fost acționat în judecată de către victime și a plătit despăgubiri colosale
MARCEL ŢUNDREA. PĂMÂNTUL GROPII I-A ÎNCHIS GURA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/343457_a_344786]
-
limpede ca ziua: ne paște boala nopții, cînd toți grăjdarii lumii scot melcii din copite și cară cu vagonul noi piramide copții, și-nmuguresc a floare castanele prăjite. Deci haida-ha prin timpuri, deci țacapac prin vreme, nu mai veniți cu grebla sub talpă, că-i de jale, pe sub muzeu, prin ladă, mai bîntuie blesteme și-o să se-ntoarcă Țepeș, cît încă fierb sarmale. Referință Bibliografică: Întoarcerea lui Țepeș / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2343, Anul VII, 31 mai
ÎNTOARCEREA LUI ŢEPEŞ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381080_a_382409]
-
fără alte arme decât uneltele sale de grădinărit. Poate cuă nu putea mânui o sabie ca un cavaler, dar nimeni nu-l întrecea în mânuirea sapei și poate că nu știa cum se trage cu arcul, dar la tras cu grebla era cel mai priceput. Nu făcu prea mulți pași când pe umăr i se opri un fluture albastru. - M-au trimis florile din grădina ta să am grijă de tine. „Ce putea face un fluture împotriva unui vrăjitor?” îi trecu
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
2017 Toate Articolele Autorului cu palmele goale îmbrățișez copilul din mine nu-mi amintesc unde s-au rătăcit mâinile tale, mama, poate sub pieptul muntelui urcat de atâtea ori cu traista sorții în spate nădușind amarnic zângăneau pe umerii tăi greble și furci pentru surghiunul ierbii de o parte eu - de cealalta năduful poate văruind pereții pentru ziua de Paste ți-au rămas agățate de cer poate sfâșiate de truda zilelor au căzut în odihnă pe coapsele timpului undeva, în adâncul
NU-MI AMINTESC... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373507_a_374836]
-
din 20 martie 2017. cu palmele goale îmbrățișez copilul din mine nu-mi amintesc unde s-au rătăcit mâinile tale, mamă, poate sub pieptul muntelui urcat de atâtea ori cu traista sorții în spate nădușind amarnic zăngăneau pe umerii tăi greble și furci pentru surghiunul ierbii de o parte eu - de cealaltă năduful poate văruind pereții pentru ziua de Paște ți-au rămas agățate de cer poate sfâșiate de truda zilelor au căzut în odihnă pe coapsele timpului undeva, în adâncul
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
locul de muncă ca dulgher. După un timp intră la drumuri, la început ca muncitor necalificat, apoi învăță meserie să paveze, să pună borduri sau pavele de piatră pe aleile parcurilor. Dar mai presus de orice, învăță să tragă la greblă la asfalt, adică cu o unealtă de lemn în formă de greblă după ce ceilalți muncitori întindeau cu lopețile asfaltul fierbinte, el îi dădea un nivel modelând astfel viitoarea șosea. Cu trecerea timpului devenea din ce în ce mai bun în acel domeniu fiind foarte
PIERDE VARĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375427_a_376756]
-
început ca muncitor necalificat, apoi învăță meserie să paveze, să pună borduri sau pavele de piatră pe aleile parcurilor. Dar mai presus de orice, învăță să tragă la greblă la asfalt, adică cu o unealtă de lemn în formă de greblă după ce ceilalți muncitori întindeau cu lopețile asfaltul fierbinte, el îi dădea un nivel modelând astfel viitoarea șosea. Cu trecerea timpului devenea din ce în ce mai bun în acel domeniu fiind foarte apreciat de șefi. Deveni omul de încredere al patronului, și așa ajunse
PIERDE VARĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375427_a_376756]
-
din nordul țării tocmai aici la Tulcea să muncească, eu l-am învățat să lucreze așa cum v-am învățat pe voi toți ce ați trecut prin echipa mea. Ba mai mult pe el l-am învățat să tragă și la greblă și pentru acet lucru primește și ceva bani în plus față de voi. Dar mie nu îmi place cum își trăiește viața, ia banii și dispare, și într-un sfârșit de săptămână cheltuie tot salariul cu femeile și pe băutură în
PIERDE VARĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375427_a_376756]
-
adevărat șef: - Băii, Mehașu’, la mine! Nouă dintre jucători veniră în grabă. Aici se impune o discuție. Mehașul era un fel de club din care făceau parte cei nouă elevi considerați a fi niște genii ale mecanicii capabili să repare greble, scaune, sau, la nevoie, chiar să schimbe un bec fără să se curenteze. Se presupune că denumirea venea de la „moldoveni harnici” însă cum asta este o imposibilitate, rămâne încă un mister originea denumirii. Oricum, în context, lipsită de importanță. - Băi
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
la cimitir! S-a prins repede și m-a șantajat sentimental cu dorința asta, să-i ducem niște semințe lu sor'sa, tocmai în Drumul Taberei. Dacă vă spun că m-au păcălit băbuțele mele dragi, să dau și cu grebla și să le fac două straturi, mă credeți? Mile, data următoare să ai grijă ce-ți dorești că, uite, s-ar putea să ți se împlinească, dar cu prețul spinării mele rablagite! Dumnezeu să fie cu ține!" (Theo) "Azi am
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
o claie - două femei, doi copii, care munceau împreună cu omul cu pălăria mare. Clădeau căpițe și le cărau spre locul unde trebuia să fie stogul, folosind calul care trăgea căpițele. Omul cu pălăria și câinele, la un moment dat, lăsă grebla din mână și se duse lângă gardul unde era locul pentru un nou stog, săpă cu un crompaci o groapă îngustă și adâncă în pământ, în care ridică și așeză partea de jos a unui prepeleac mare, un trunchi alb
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
Pitoresc > POEZII PITOREȘTI Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului VISE SCOASE DIN CUTIE prin grădina cu pași mărunți și vise scoase din cutie alunec pe un fir de iarbă pictat cu grebla pe aripile surâsului îmi plac florile aceste rotunde de griji cu ochii deschiși și ploaia pe umeri timpul acesta înflorit cu ochi și priviri până în umbra cuvântului întors peste ape crin înflorit silabă și suflu pe palmele vântului 02 AUGUST
POEZII PITOREȘTI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378134_a_379463]
-
îmi plac florile aceste rotunde de griji cu ochii deschiși și ploaia pe umeri timpul acesta înflorit cu ochi și priviri până în umbra cuvântului întors peste ape crin înflorit silabă și suflu pe palmele vântului 02 AUGUST 2016 cluj MUCHIA GREBLEI pe muchia greblei cu pașii arar alunec ca floarea în vânt și-mi car cuvânt cu cuvânt o frunză mi-e gândul de apă luat în fântâna de ochi și priviri pe umbră pe prund alerg nencetat și grija mi-
POEZII PITOREȘTI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378134_a_379463]
-
aceste rotunde de griji cu ochii deschiși și ploaia pe umeri timpul acesta înflorit cu ochi și priviri până în umbra cuvântului întors peste ape crin înflorit silabă și suflu pe palmele vântului 02 AUGUST 2016 cluj MUCHIA GREBLEI pe muchia greblei cu pașii arar alunec ca floarea în vânt și-mi car cuvânt cu cuvânt o frunză mi-e gândul de apă luat în fântâna de ochi și priviri pe umbră pe prund alerg nencetat și grija mi-ascund căci astăzi
POEZII PITOREȘTI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378134_a_379463]
-
că nici nu realizau ce li se pregătea pentru restul vieții lor. În acea perioadă de timp femeile gravide nu erau menajate de la muncă ceea ce uneori se sfârșea cu o tragedie: „Au apucat-o durerile facerii în timp ce aduna fânul cu grebla. S-a tăvălit pe jos de durere și de spaimă, iar după ce a născut, Ion a învelit copilul în cămașa lui. Era mic, avea nevoie de ajutor și, ca să nu se chinuiască, Dumnezeu l-a făcut înger.” Cu toate aceste
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
acțiunilor indicate etc. versus cele abstracte tip bucurie, bunătate, a dori, a spera etc.; asocierea cuvintelor folosite de educator/educatoare în anumite contexte cu realitățile corespunzătoare, feed-back-ul fiind unul imediat: copilul dă sau nu cadrului didactic obiectul solicitat (ciocan, șurubelniță, greblă etc.), realizează sau nu acțiunea indicată etc.; asocierea anumitor cuvinte cu imaginile corespunzătoare de exemplu, pe jetoane care prezintă alte obiecte utilizabile în anumite situații, însă inexistente în dotarea grădiniței; astfel de imagini pot fi folosite, de asemenea, ca pretext
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
arătarea la față. Ce aveți? Eu n-am nimic. N-a intrat la culoare. Vecin 3: Eu am perechi de șeptari cu optari... zău. (toți aruncă cărțile) Să nu-mi spuneți că sînt bun că leșin! (ia banii) Și mîna greblă se făcu. Vecin 2: Mamă, ce potălău cu două perechi sfrijite! Ăsta noroc! Vecin 3: Fraților, potul ăsta mi-a făcut o foame de nu vă văd! Vecin 1: Pe masă, în sufragerie era cam secetă... Vecin 3: Facem un
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ai despărțit de soția ta? Bun! De ce? Gh. P. doi: (pe de rost) Pentru că era fiică de chiabur..., cu pămînturi multe..., prea multe..., cu vite numeroase..., cu moară..., cornute... și cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi: ...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa copiii în spirit mic-burghez și moșieresc... asta-i. Gh. P. unu: Bun...! (dumirindu-se brusc) Da tu n-aveai copii cu ea...! Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nevastă, mașteră (mamă vitregă), ca ocupații, grădinar, precupeț, vraci, zidar, zlătar. În agricultură, terminologia esențială este latină, dar avem (întâlnim) și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
îndeajuns, Laak avea să primească un vis profetic în care îi apare Ustin, Mântuitorul neamului său, care îi dezvăluie locul unde se află depozitul de unelte. Pentru început, clonelor aveau să li se dea cuțite, topoare, hârlețe. fierăstraie, furci și greble ca să-și poată duce la bun-sfîrșit munca. ― Interesant, mormăi Crey. Dar când vor începe să muncească pentru noi? ― Chiar și într-o desfășurare excepțională de evenimente, așa cum se anunță cea de pe Praxtor, Abația nu deține înregistrări ale vreunor ofrande substanțiale
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]