1,000 matches
-
și romi (9,32%). Pentru 3,11% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (56,89%), dar există și minorități de ortodocși (35,65%), martori ai lui Iehova (1,99%) și greco-catolici (1,12%). Pentru 3,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Bichiș, Mureș () [Corola-website/Science/310651_a_311980]
-
Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Rakaca avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau greco-catolici, existând și minorități de romano-catolici (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Rakaca, Borsod-Abaúj-Zemplén () [Corola-website/Science/332139_a_333468]
-
catoliciza Ardealul, în urma unei sentințe din anul 1779 dată de Tribunalul Făgăraș, motivația instanței de judecată fiind următoarea: „"cei ortodocși fiind mai mulți, pot să își construiască altă biserică" ”. Biserica din mijlocul satului (Biserica din Sus) a trecut în folosința Greco-Catolicilor, deși inițial doar trei familii au trecut la acest cult și a rezistat în forma ei veche până la incendiul din anul 1810 când este complet distrusă, fiind necesară construirea unei biserici noi. Până în anul 1867 biserica nu avea turn, acesta
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
Aceste cărți au fost predate de către preotul Vasile Macarie la Muzeul Județean Bistrița (prin intermediul Protopopiatului Bistrița). La biserica din Șopteriu din jurul anului 1900 și până în prezent au slujit următorii preoți: Victor Turcu, Ioan Racovițan, Emil Stanislau, Iacob Boca, Grigore Zăgrean (greco-catolici) și Gheorghe Bender, Ioan Turnagiu, Vasile Buceag, Vasile Macarie și Vasile Mureșan (ortodocși); din anul 2004 la Parohia Ortodoxă Șopteriu slujește pr. Leon Oltean. După preluarea bisericii de către ortodocși s-au făcut multe lucrări de reparații: consolidarea fundației, introducerea curentului
Biserica de lemn din Șopteriu () [Corola-website/Science/317781_a_319110]
-
minorități sunt cele de maghiari (13,02%) și romi (3,68%). Pentru 2,1% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,66%), dar există și minorități de reformați (12,16%), greco-catolici (10,13%) și penticostali (3,71%). Pentru 2,1% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Chețani, Mureș () [Corola-website/Science/310652_a_311981]
-
2011, satul Kék avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (%), romano-catolici (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Kék, Szabolcs-Szatmár-Bereg () [Corola-website/Science/332313_a_333642]
-
punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), atei (%), luterani (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională. Érd este înfrățit cu următoarele orașe din alte țări:
Érd () [Corola-website/Science/305447_a_306776]
-
8.550 români (26,58%), 4.255 unguri (13,23%), 1.248 evrei (3,88%) și 227 de naționalitate necunoscută. După confesiune, erau 15.783 evanghelici-luterani (49,08%), 6.533 ortodocși (20,31%), 4.471 romano-catolici (13,90%), 2.078 greco-catolici (6,46%), 1.916 reformați (5,95%), 1.238 mozaici (3,85%) și 137 unitarieni. În anul 1930, populația Sibiului crescuse la 49.345 locuitori, dintre care 21.598 erau germani (43,6%), 18.620 români (37,7%), 6.521
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
care 4.647 germani (89,64%), 406 români (7,83%), 120 maghiari (2,31%), 3 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 4.763 romano-catolici (91,87%), 384 ortodocși (7,40%), 10 reformați (calvini), 10 evanghelici (lutherani), 9 greco-catolici, 3 mozaici și 5 nedeclarați. Populația: Spre deosebire de Giarmata, în trecut populată masiv de germani, Cerneteazul a rămas un sat românesc în care celelalte minorități nu au atins o pondere prea mare sub stăpânirea austro-ungară. Astfel, odată cu primele recensăminte moderne, precum
Cerneteaz, Timiș () [Corola-website/Science/301350_a_302679]
-
12,49%), germani (3,38%), cehi (3,38%) și ucraineni (1,17%). Pentru 2,89% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (44,06%), ortodocși (21,91%), greco-catolici (18,83%) și romano-catolici (9,97%). Pentru 3,14% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Peregu Mare, Arad () [Corola-website/Science/310110_a_311439]
-
80,67%). Principalele minorități sunt cele de romi (13,97%) și maghiari (1,47%). Pentru 3,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,21%), dar există și minorități de greco-catolici (5,37%), penticostali (3,9%) și martori ai lui Iehova (1,96%). Pentru 4,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În perioada 2008 - 2012 primarul orașului a fost Alb Vasile Dorinel. Primarul actual al orașului este Talpoș Florin
Șomcuta Mare () [Corola-website/Science/300095_a_301424]
-
dintre care 69,5% români, 12,8% germani, 4,9% sârbi și croați, 3,6% cehi și slovaci, 2,8% țigani, 2,5% maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 70,3% ortodocși, 21,5% romano-catolici, 5,1% greco-catolici, 1,5% baptiști ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 29.453 locuitori, dintre care 43,4% germani, 42,2% români, 8,8% maghiari, 1,6% cehi și slovaci, 1,4% evrei ș.a. Din punct de vedere
Județul Caraș (interbelic) () [Corola-website/Science/302096_a_303425]
-
29.453 locuitori, dintre care 43,4% germani, 42,2% români, 8,8% maghiari, 1,6% cehi și slovaci, 1,4% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 50,5% romano-catolici, 39,7% ortodocși, 3,7% greco-catolici, 2,1% reformați, 1,7% mozaici, 1,6% luterani ș.a.
Județul Caraș (interbelic) () [Corola-website/Science/302096_a_303425]
-
și romi (11,31%). Pentru 4,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,66%), dar există și minorități de reformați (26,58%), penticostali (4,76%) romano-catolici (1,35%) și greco-catolici (1%). Pentru 3,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 1930 orașul Huedin avea o populație de 5.401 locuitori, dintre care 2.883 maghiari (53,3%), 1.137 români (21,0%), 1.018 evrei (18,8
Huedin () [Corola-website/Science/296964_a_298293]
-
328 țigani (6,0%) ș.a. De-a lungul timpului populația orașului a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional în anul 2002 populația era formată din 61,06% ortodocși, 30,19% reformați, 3,5% penticostali, 1,89% romano-catolici, 1,37% greco-catolici, 0,93% baptiști ș.a. De-a lungul timpului structura confesională demografică a orașului a evoluat astfel: În anul 2016 a fost ales din nou Primar domnul Mircea Moroșan, candidat din partea PNL, care a obținut 79,15% de voturi, din 3469
Huedin () [Corola-website/Science/296964_a_298293]
-
după nume maghiarizați(N.Josan și colaboratorii,op.cit.pag.115). La mijlocul secolului al XIX-lea,respectiv în anul 1857,statisticile vremii ne dau numărul credincioșilor ortodocși care se cifră la 882,din totalul de 1075 locuitori, diferența de 193 fiind greco-catolici,dar nu ne sunt date numele preoților parohi.Din știrile nescrise ajunse prin viu grâi până la noi, în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea,ne sunt amintiți preoți din familiile Toma și Laslău,ultimul Moise Laslău
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]
-
recensământului din 2011, orașul Nagykálló avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), greco-catolici (%), persoane fără religie (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Nagykálló () [Corola-website/Science/308280_a_309609]
-
1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi cu caracter antisemit care au
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
ucraineni (1,14%). Pentru 3,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,4%), dar există și minorități de ortodocși sârbi (10,8%), penticostali (5,36%), romano-catolici (2,71%) și greco-catolici (1,61%). Pentru 4,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Peciu Nou, Timiș () [Corola-website/Science/301387_a_302716]
-
români (86,88%), cu o minoritate de romi (9,49%). Pentru 3,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,66%), dar există și minorități de penticostali (7,39%) și greco-catolici (3,76%). Pentru 3,38% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Localitatea apare menționată în documente din 1261 sub numele de "Kassal". Pe teritoriul localității Cășeiu a fost descoperit Castrul
Comuna Cășeiu, Cluj () [Corola-website/Science/299574_a_300903]
-
ai bisericii s-au numărat istoricii Ioan V. Rusu (1821-1905) și Nicolae Togan (1859-1935). În anul 1930 comunitatea română unită cu Roma (greco-catolică) din municipiul Sibiu număra 3.685 de persoane. Pe lângă Biserica dintre Brazi, folosită ca biserică protopopială, sibienii greco-catolici mai aveau în oraș alte două lăcașe de cult (o biserică și o capelă). Conform datelor recensământului din 2002 comunitatea greco-catolică din Sibiu număra 2.260 de persoane și până în acel moment nu recuperase nici unul din lăcașele ei de cult
Biserica dintre Brazi din Sibiu () [Corola-website/Science/310592_a_311921]
-
de maghiari (15,27%) și romi (1,01%). Pentru 7,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,62%), dar există și minorități de reformați (9,73%), romano-catolici (4,6%), greco-catolici (4,36%), penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%). Pentru 7,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Clujul s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în secolul XX, în decurs de 100 de ani crescând
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
era de 1.234 locuitori, dintre care 895 polonezi (72,52%), 255 ruteni (20,66%), 56 români (4,53%), 20 germani (1,62%), 5 evrei și 3 ruși. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 915 romano-catolici (74,14%), 266 greco-catolici (21,55%), 48 ortodocși (3,88%) și 5 mozaici. O parte a etnicilor polonezi din Solonețu Nou a emigrat în 1946 și 1947 în Polonia, plecând atunci 523 de persoane, iar satul Solonețu Nou rămânând cu o populație de 527
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarata. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4 de alte religii sau secte și 2 fără religie (liber-cugetători). Ca urmare a persecuțiilor la adresa evreilor (înlăturarea din funcțiile publice), s-a dezvoltat curentul sionist. Președinții organizației sioniste din Câmpulung au fost Dr.
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
39%), germani (2,15%) și maghiari (1,58%). Pentru 4,11% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,13%), dar există și minorități de romano-catolici (7,3%), penticostali (3,8%), greco-catolici (1,29%) și baptiști (1,13%). Pentru 4,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Zona de agrement Periam Port a fost un cătun care a devenit un sat de vacanță pe malul râului Mureș. Plaja care care iese
Comuna Periam, Timiș () [Corola-website/Science/301388_a_302717]