KorAP: Find »[drukola/base=grefon & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...16 >

388 matches

Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994

majore ale uremiei. Este contraindicat la pacienți cu tulburări psihice, alcoolici, vârstnici sau cu comorbidități care reduc speranța de viață, cu neoplazii, infecții cronice, incompatibilitate în sistemul ABO. Transplantul renal necesită inițierea și urmărirea medicației imunosupresive pentru prevenirea rejetului de grefon. Transplantul renal poate evolua spre complicații acute (rejetul de transplant, IRA, complicații infecțioase particulare, ale tratamentului imunosupresiv) și cronice (rejetul cronic, HTA, dislipidemia, boala coronariană și insuficiența cardiacă, diabetul zaharat de novo, neoplazii induse de tratamentul imunosupresiv). CAPITOLUL III BOLILE

Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

au șansa cea mai mare de răspuns la tratament. Lamivudina nu are efecte adverse notabile și nici contraindicații. Poate fi indicată și în ciroze hepatice, (existând însă riscul decompensării sub tratament), precum și pretransplant, pentru a micșora riscul de reinfecție a grefonului. Rezistența la lamivudină se instalează la 27% din pacienți la 1 an și la 58% după 2 ani de terapie. Aceasta apare datorită mutațiilor apărute în zona YMDD; virusuri mutante au rezistență la lamivudină, dar replicarea lor este deficitară, rămânând

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

hipoxie și insuficiență respiratorie. O dată instalat, sindromul de detresă respiratorie acută este grevat de o mortalitate postoperatorie precoce crescută. Dislipidemia Persistența dislipidemiei și absența unei terapii eficiente de normalizare a nivelului seric al lipidelor au drept rezultat instalarea bolii de grefon și progresiunea leziunilor aterosclerotice la nivelul arterelor coronare. În consecință crește riscul apariției accidentului coronarian și al decesului. Insuficiența renală Insuficiența renală preoperatorie este un factor de risc important pentru deces după operația de by-pass aortocoronarian (48). De asemenea, bolnavii

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de pacient pentru reapariția anginei după by-pass-ul aortocoronarian nu sunt la fel de puternici comparativ cu cei pentru deces. Aceasta implică faptul că reapariția anginei este strâns legată de progresiunea leziunilor aterosclerotice atât la nivelul circulației coronariene native, cât și la nivelul grefoanelor. Această progresiune a leziunilor aterosclerotice cu reinstalarea condițiilor ce determină apariția anginei pectorale poate fi sugerată de vârstă, sex, distribuția leziunilor coronariene, elemente de agresivitate a procesului aterosclerotic (boală vasculară periferică, ateroscleroza aortei ascendente, leziuni coronariene distale), afecțiuni asociate precum

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
aterosclerotice ale arterei mamare șexcepționalț, cât și de unii factori procedurali (situații de extremă urgență, erori în tehnica de recoltare). Principalul motiv pentru care este considerat graftul de elecție în chirurgia coronariană și față de care se raportează performanțele tuturor celorlalte grefoane îl constituie rezistența la ateroscleroză. Deși nu există o explicație unanim acceptată se consideră că aceasta s-ar datora vascularizării prin vasa vasorum, drenajului limfatic perivascular, membranei elastice interne bine dezvoltate, numărului redus de celule musculare netede de la nivelul mediei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
să scadă semnificativ incidența ocluziei precoce a acestora. O metodă relativ recent introdusă este angiografia coronariană termală. Principiul pe care se bazează constă în determinarea cu ajutorul unor sisteme de detecție în infraroșu a gradientului termic care apărea între miocard și grefonul venos prin injectarea soluției cardioplegice reci în capătul proximal al acestuia sau între miocard și artera mamară internă ca urmare a sângelui cald care circulă prin aceasta. Imaginile termice astfel obținute sunt folosite la evaluarea patenței anastomozelor și a anatomiei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
disfuncția ventriculului stâng, hipertensiunea arterială, dislipidemia etc.), o serie de factori procedurali se pare că măresc riscul de reapariție a anginei după by-pass-ul aortocoronarian. Nefolosirea arterei mamare interne În absența unor deficiențe de ordin tehnic, patența pe termen lung a grefoanelor depinde pe lângă o serie de alți factori și de natura acestora. Experiența dobândită până în prezent arată superioritatea grefoanelor arteriale comparativ cu cele venoase (107). Rezistența la ateroscleroză este evidentă în special pentru artera mamară internă ale cărei celule endoteliale o

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
reapariție a anginei după by-pass-ul aortocoronarian. Nefolosirea arterei mamare interne În absența unor deficiențe de ordin tehnic, patența pe termen lung a grefoanelor depinde pe lângă o serie de alți factori și de natura acestora. Experiența dobândită până în prezent arată superioritatea grefoanelor arteriale comparativ cu cele venoase (107). Rezistența la ateroscleroză este evidentă în special pentru artera mamară internă ale cărei celule endoteliale o protejează de invazia lipidică. Este motivul pentru care leziunile degenerative ateromatoase care să conducă la stenoza sau ocluzia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
arteriale comparativ cu cele venoase (107). Rezistența la ateroscleroză este evidentă în special pentru artera mamară internă ale cărei celule endoteliale o protejează de invazia lipidică. Este motivul pentru care leziunile degenerative ateromatoase care să conducă la stenoza sau ocluzia grefonului sunt practic absente. Nu același lucru se poate spune despre grefoanele venoase a căror patență este cu mult sub cea a arterei mamare. Aceasta este cauzată de susceptibilitatea particulară pe care grefonul venos o are într-un mediu lipidic advers

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în special pentru artera mamară internă ale cărei celule endoteliale o protejează de invazia lipidică. Este motivul pentru care leziunile degenerative ateromatoase care să conducă la stenoza sau ocluzia grefonului sunt practic absente. Nu același lucru se poate spune despre grefoanele venoase a căror patență este cu mult sub cea a arterei mamare. Aceasta este cauzată de susceptibilitatea particulară pe care grefonul venos o are într-un mediu lipidic advers, eventual asociat cu hipertensiunea arterială. Cei doi factori mai sus menționați

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ateromatoase care să conducă la stenoza sau ocluzia grefonului sunt practic absente. Nu același lucru se poate spune despre grefoanele venoase a căror patență este cu mult sub cea a arterei mamare. Aceasta este cauzată de susceptibilitatea particulară pe care grefonul venos o are într-un mediu lipidic advers, eventual asociat cu hipertensiunea arterială. Cei doi factori mai sus menționați, dislipidemia și hipertensiunea arterială, contribuie în mod decisiv la apariția leziunilor degenerative, ateromatoase la nivelul grefonului venos ceea ce are drept urmare stenozarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de susceptibilitatea particulară pe care grefonul venos o are într-un mediu lipidic advers, eventual asociat cu hipertensiunea arterială. Cei doi factori mai sus menționați, dislipidemia și hipertensiunea arterială, contribuie în mod decisiv la apariția leziunilor degenerative, ateromatoase la nivelul grefonului venos ceea ce are drept urmare stenozarea urmată de ocluzie și consecutiv instalarea ischemiei în teritoriul miocardic deservit de graftul respectiv. Există așadar o strânsă legătură între patența grafturilor și absența anginei pectorale după by-pass-ul aortocoronarian dacă nu apar leziuni aterosclerotice în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de risc pentru reapariția anginei după operația de by-pass aortocoronarian din mai multe considerente. În primul rând de el depind strategia și tactica operatorie care au drept urmare realizarea unei revascularizări complete sau incomplete a miocardului. Tot de chirurg depinde natura grefoanelor (arterială sau venoasă) ce urmează a fi folosite pentru revascularizare cu toate consecințele ce decurg din aceasta. Rămân de asemenea la alegerea chirurgului modalitatea de utilizare a grefoanelor (simple, secvențiale) și tehnica ce urmează a fi folosită. Cea mai mică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
unei revascularizări complete sau incomplete a miocardului. Tot de chirurg depinde natura grefoanelor (arterială sau venoasă) ce urmează a fi folosite pentru revascularizare cu toate consecințele ce decurg din aceasta. Rămân de asemenea la alegerea chirurgului modalitatea de utilizare a grefoanelor (simple, secvențiale) și tehnica ce urmează a fi folosită. Cea mai mică eroare în tehnica de realizare a anastomozelor se traduce prin apariția unei stenoze la acest nivel, iar în cazul anastomozelor distale există riscul ocluzionării arterei coronare. Stenoza o dată

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
doua operație de revascularizare miocardică (111). Grafturile secvențiale cresc riscul reintervenției deoarece în cazul unei stenoze dezvoltate în porțiunea proximală a graftului teritoriul miocardic amenințat poate fi important și ca urmare există posibilitatea instalării unui infarct miocardic întins secundar ocluziei grefonului. Reintervenția este indicată în această situație pentru o revascularizare eficientă care să prevină apariția accidentului coronarian acut. Anastomozele distale pot fi compromise atât prin erori de tehnică chirurgicală, cât și ca urmare a proliferării intimale la acest nivel. În ambele

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pe care le poate avea: accident vascular cerebral, infarct miocardic, infarct renal, intestinal, ischemie acută a extremităților. Canularea și clamparea aortei sunt manevre care se asociază cu o rată crescută a emboliilor. Incidente, accidente și complicații dependente de tipul de grefon folosit Vena safenă internă Deși vena safenă internă este grefonul folosit în exclusivitate de unii chirurgi pentru revascularizarea miocardică în urgență, la pacienții cu funcție ventriculară alterată, precum și la cei în vârstă, cei mai mulți dintre aceștia sunt însă de părere că

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
infarct renal, intestinal, ischemie acută a extremităților. Canularea și clamparea aortei sunt manevre care se asociază cu o rată crescută a emboliilor. Incidente, accidente și complicații dependente de tipul de grefon folosit Vena safenă internă Deși vena safenă internă este grefonul folosit în exclusivitate de unii chirurgi pentru revascularizarea miocardică în urgență, la pacienții cu funcție ventriculară alterată, precum și la cei în vârstă, cei mai mulți dintre aceștia sunt însă de părere că folosirea venei safene interne trebuie să fie acompaniată de utilizarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
eversia/compresia vasului prin sutură; plăci ateromatoase la nivelul anastomozei; run-off inadecvat; disecția vasului la nivelul anastomozei distale; neconcordanța între diametrul venei și artera coronară graftată. 4. Alți factori: activarea plachetelor și leucocitelor în sistemul circulației extracorporeale; discrepanța dintre diametrul grefonului venos și artera coronară la nivelul anastomozei; expunerea bruscă a grefonului venos la presiunea arterială. Pentru minimalizarea agresiunilor și asigurarea rezistenței grefonului la tromboză (în măsura posibilului) în perioada postoperatorie precoce, prepararea adecvată a graftului trebuie să includă următoarele principii

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
inadecvat; disecția vasului la nivelul anastomozei distale; neconcordanța între diametrul venei și artera coronară graftată. 4. Alți factori: activarea plachetelor și leucocitelor în sistemul circulației extracorporeale; discrepanța dintre diametrul grefonului venos și artera coronară la nivelul anastomozei; expunerea bruscă a grefonului venos la presiunea arterială. Pentru minimalizarea agresiunilor și asigurarea rezistenței grefonului la tromboză (în măsura posibilului) în perioada postoperatorie precoce, prepararea adecvată a graftului trebuie să includă următoarele principii: 1. Disecție meticuloasă pentru a evita zdrobirea sau întinderea graftului; 2

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și artera coronară graftată. 4. Alți factori: activarea plachetelor și leucocitelor în sistemul circulației extracorporeale; discrepanța dintre diametrul grefonului venos și artera coronară la nivelul anastomozei; expunerea bruscă a grefonului venos la presiunea arterială. Pentru minimalizarea agresiunilor și asigurarea rezistenței grefonului la tromboză (în măsura posibilului) în perioada postoperatorie precoce, prepararea adecvată a graftului trebuie să includă următoarele principii: 1. Disecție meticuloasă pentru a evita zdrobirea sau întinderea graftului; 2. Distensie blândă folosind papaverină (6) și un limitator de presiune pentru

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și cudarea acestuia. Grafturile secvențiale ridică probleme noi legate de anastomozele latero-laterale. Pe lângă aceasta, lungimea mare a grafturilor predispune la răsucirea acestora. Atât grafturile lungi, cât și cele prea scurte sunt supuse riscului trombozei precoce cu apariția infarctului miocardic perioperator. Grefoanele venoase pot fi sediul potențial al unor sângerări importante de la nivelul ramurilor colaterale. Traumatismele, chiar minore, ale peretelui venos pot iniția tromboza graftului ca urmare a modificărilor induse la nivelul intimei. Complicații legate de plăgi și prevenirea acestora Incizia lungă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
48). Închiderea pericardului previne aderența cordului la suprafața posterioară a sternului, facilitând astfel sternotomia în cazul reintervențiilor. Mai mult decât atât, unii chirurgi consideră că pericardul protejează grafturile venoase. Cu toate acestea, închiderea pericardului poate induce o poziție vicioasă a grefoanelor folosite la revascularizarea miocardului ceea ce duce la compromiterea fluxului sanguin și apariția ischemiei miocardice. Sângerarea postoperatorie în cavitatea pericardică poate duce la apariția tamponadei cardiace. Acumularea de sânge și cheaguri în sacul pericardic comprimă inima și impiedică umplerea normală a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
enzimei CK-MB. ̨ n caz de instabilitate hemodinamică examenul ecocardiografic poate evidenția zone de hipokinezie sugestive pentru miocard ischemic. Coronarografia de urgență poate evidenția vasospasm reversibil la administrarea de blocanți ai canalelor de calciu, sau nitrați, sau complicații la nivelul grefoanelor care să necesite cardiologie intervențională sau reintervenție chirurgicală (105). Pacienții cu sindrom de debit cardiac scăzut după infarct miocardic perioperator trebuie să beneficieze de balon intraaortic de contrapulsație. Pacienții sub 65 de ani ce au suferit un infarct miocardic masiv

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
diferite studii, dar se încadrează în general între 3%-7% (106, 107). Principalii factori implicați în apariția acestui tip de complicație sunt protecția miocardică inadecvată pe durata clampării aortei, revascularizarea incompletă, spasmul arterelor coronare native distal de anastomoză sau al grefoanelor arteriale folosite, embolii ateromatoase sau aeriene, tromboza vaselor native sau a grefoanelor (111, 114, 115), leziuni coronariene distale, durata lungă a circulației extracorporeale, vârsta avansată și disfuncția ventriculului stâng (106, 107). Endarteriectomia și severitatea ischemiei miocardice în perioada preoperatorie au

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Principalii factori implicați în apariția acestui tip de complicație sunt protecția miocardică inadecvată pe durata clampării aortei, revascularizarea incompletă, spasmul arterelor coronare native distal de anastomoză sau al grefoanelor arteriale folosite, embolii ateromatoase sau aeriene, tromboza vaselor native sau a grefoanelor (111, 114, 115), leziuni coronariene distale, durata lungă a circulației extracorporeale, vârsta avansată și disfuncția ventriculului stâng (106, 107). Endarteriectomia și severitatea ischemiei miocardice în perioada preoperatorie au fost semnalate ca factori importanți de risc (108, 109). În ceea ce privește asigurarea unei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]