325 matches
-
dorința de autoritate, de putere, care va avea ca efect impunerea voinței liderului asupra maselor, fie printr-un mecanism de sugestie colectivă, fie printr-o acțiune carismatică, de inducție mobilizatoare, de contagiune colectivă. Masele, sub imperiul sugestiei, se vor organiza gregar și Își vor canaliza conduitele, modul de a gândi și de a acționa, În conformitate cu voința liderului, devenind În final grupuri manipulate de acesta. Cele de mai sus reprezintă efectele, În timp, ale mitologizării persoanei umane. Opusul mitologizării persoanei Îl reprezintă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a) factori morbigenetici de ordin comunitar sau endogeni, reprezentați prin: - o stare de dezechilibru a spiritului comunitar; - relații interpersonale tensionate; - conflicte intracomunitare; - creșterea frecvenței conduitelor antisociale de tip agresiv-delictual, manifestate ca violență; - slăbirea coeziunii interne a grupului comunitar-uman, a spiritului gregar; - limitarea considerabilă a libertății comportamentale; b) factori morbigenetici de ordin extracomunitar sau exogeni, reprezentați prin: - conflicte psihosociale; - schimbări sociale; - factori socio-demografici (creșterea populațională, marginalizarea socială a unor indivizi sau subgrupuri, intrarea unor grupe populaționale străine în comunitatea umană); - factori economici
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
SINDROMUL DE ÎNSTRĂINARE COMUNITARĂ SINDROMUL DE IZOLARE COMUNITARĂ CREȘTE PRESIUNEA SOCIALĂ PATOLOGIE COMUNITARĂ DINAMICĂ SINDROMUL DE SINISTRAȚIE TOXICOMANIILE STĂRILE DEPRESIVE NEVROZELE PATOLOGIE COMUNITARĂ RELAȚIONALĂ (TULBURĂRI DE ADAPTARE SOCIALĂ) PROCESE PSIHOSOCIALE RELAȚIONALE (ADAPTARE) LIMBAJ/EXPRESII RELAȚII INTERPERSONALE COMUNICARE COOPERARE MENTALITATEA SPIRITUL GREGAR NIVELUL NOETIC FORȚE PREFERENȚIALE PROCESE PSIHOSOCIALE STRUCTURALE CREȘTE COEZIUNEA COMUNITARĂ IDEALUL AXIOLOGIC LIBERTATEA ASPIRAȚII TREBUINȚE/TENDINȚE PROCESE PSIHOSOCIALE DINAMICE SCADE PRESIUNEA SOCIALĂ I. Dezechilibrele psihosociale de tip reactiv 1. Sociopatiile Conceptul de sociopatie a fost relativ recent introdus în sfera
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atitudine morală mai ales, combativă și intransigentă, în majoritate polemică, nu rareori pamfletară, violentă chiar, însă în limitele urbanității. Vădit este că T. se singularizează prin faptul că intervențiile lui au aerul legitimității și autenticității depline, nu lasă impresia înregimentării gregare sau a unei ralieri oportuniste la o grupare sau la o sferă de interese și la „vulgata” ei de circumstanță. Publicistul „combate”, cu foc, cam „pe toată lumea”, adică vituperează fapte, comportări, afirmații și atitudini ale unor persoane de cele mai
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
frumosului. Altă „categorie relativ recent apărută, odată cu începuturile individualismului pe care îl presupune” este prostia (Disertație asupra prostiei), definită ca „rivalitatea dintre ceea ce-i individual și ceea ce-i social în personalitatea umană, cu triumful celui din urmă element [...], victoria lozincilor gregare asupra gândirii proprii”. Racordarea la ceea ce însemna noutate în viața culturală a Europei caracterizează și paginile eseistice din Amica mea Europa (1939). În plus, sfera de interes este mai diversă, se discută noile teorii despre timp, raportul dintre timpul fizic
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
simpatie”, în virtutea căreia individul se simte atras către ceilalți. Instinctul de simpatie exprimă acordul individului cu ceilalți membri ai grupului. El este acea „tendință ego-altruistă care rezumă în ea combinarea instinctelor de conservare individuală, de reproducere specifică și de solidaritate gregară, unite pentru a asigura, în cadrul speciei și în timp, opera de continuitate a vieții” (E. Dupré). Tulburările vieții instinctuale Psihopatologia cuprinde o gamă variată și complexă de tulburări ale instinctelor. Ele pot fi, în general, de trei categorii: 1) Tulburări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
export, în țările socialiste sau în „Lumea a Treia”, îndeosebi în Africa și în lumea arabă. Pentru comerțul socialist intern rămâneau numai resturile, deșeurile neexportabile. Coada - o școală a umilirii cotidiene, a răbdării, a supunerii, a pomenii și a abrutizării gregare. Cu cât erai mai jos pe scara socială reală, cu atât erai mai aservit mecanismului cozii. Cu cât aveai mai puțină demnitate personală, cu atât o suportai mai ușor. Shop-urile, magazinele cu circuit închis erau într-o lume paralelă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
chiar și sobornicească (deci catolică)? Este însă cu adevărat apostolică? Dacă anarhia liturgică n-ar domina prin țară, dacă plaga simoniei nu i-ar fi pus în dilemă și pe cei mai râvnitori candidați la preoție sau profesorat, dacă etnocentrismul gregar n-ar sufoca vocația creștinilor pentru universalitate și dacă zelul misionar n-ar fi fost rătăcit în sertarele cu agrafe și ștampile ale oblăduirii - atunci, da, Biserica lui Hristos ar fi cu adevărat una, sfântă, sobornicească și apostolească...1 Îi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
acest lucru. La sfârșitul secolului XX, în siajul unor penibile catastrofe recente, acest lucru este mai greu de demonstrat. Excelenta educație istorică, filozofică și artistică a elitei burgheze germane nu s-a dovedit a fi o frână în calea entuziasmului gregar și superficial față de ideologia fascistă a lui Hitler. Educația universitară în spiritul valorilor umaniste nu s-a dovedit suficientă pentru a denunța barbaria extremismelor din secolul XX. De bună seamă, istoria pe care o învățăm din cărți - relativizată de însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
marilor teme (virtutea, iubirea, cunoașterea, moartea și viața), ci și să actualizeze principiile metafizice tari ale creștinismului în situații neprevăzute. Discursul apologetic are nevoie mereu de slujirea unei rațiuni practice. Nici un balet verbal, nici un marș cazon, nici o acrobatică auto-referențială, nici un gregar „salt înainte”, reflecția teologică în linia tradiției a preferat genurile intermediare. Numai insuflată vertical de rugăciunea sfinților, șlefuită de subtilitatea argumentației filozofice și modelată apoi în fraza poeților, teologia Părinților a putut aduce în lume belșug de roade bune. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
umplute cu apă. Dacă leviatanii aceștia ar fi fost o biată turmă de oi, fugărită pe vreun imaș de trei lupi fioroși, tot n-ar fi putut trăda o asemenea panică. Dar această timiditate vremelnică e caracteristică aproape tuturor animalelor gregare. Deși se unesc în turme de cîte zeci de mii, bizonii cu coamă de leu din Vestul Americii fug nu o dată în fața unui călăreț solitar. Gîndiți-vă de asemenea la oamenii dintr-o sală de teatru care, la cea mai mică
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o lume mereu tulburată de orice o abate de la obișnuințele sale, amenințată parcă permanent de nenorocire, dar și amenințătoare, trăind într-o întunecime tragică. O greutate telurică apasă această existență rudimentară. Mase de oameni se mișcă animate de un instinct gregar, satul părând mai degrabă o comunitate tribală. Natura fiind o componentă organică a traiului acestor oameni, totul este inserat, proiectat în semnificative peisaje (vizuale și sonore), realizate cu forță și amploare. Atmosfera tensionată, tonalitatea sumbră, clarobscurul în care apar personajele
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
strămoșii care își află locul doar în cadrele de pe pereți. Ei sînt idealul unei umanități rezolvate, cu totul alta decît cea imperfectă a contemporanilor mei. Fără strămoși, aș suporta mai greu viața și numai în acest sens accept eu spiritul gregar. Îmi iubesc străbunii ca pe un bun pierdut, dar nu mi-i doresc parteneri de viață. La început de lume ori de religii ai mai văzut sceptici? Aceștia apar doar cînd e nevoie să se distrugă vechile idealuri. Pe cele
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de persoană singuratică? Wilt se gândi serios la întrebare. Aici se ascundeau cu certitudine mai multe decât în cazul dinților. — N-aș merge până-ntr-acolo, spuse el în cele din urmă. Sunt destul de tăcut, dar sunt și un spirit gregar. Trebuie să fii așa ca să poți face față claselor la care predau eu. — Dar nu-ți plac petrecerile, așa-i? Nu, petrecerile ca asta de la familia Pringsheim nu-mi plac. — Te scandalizează comportamentul lor sexual? Te umple cumva de dezgust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
pe care Laila o simțea pentru el, dar nu cunoștea acel răspuns. El era un imohag născut și crescut în singurătatea marilor spații pustii, și în mintea lui, oricât ar fi încercat, nu intra ideea îngrămădelii și a voitului spirit gregar ce părea că le place atât de mult bărbaților și femeilor din alte triburi. Gacel îi primea cu bucurie pe oaspeți și îi plăcea să se adune cu oamenii în jurul focului, să povestească istorii de demult și să vorbească despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
unui toc țeapăn de bătaie, de la prietenoșii grănicerii sârbi, cândva, odată cu confiscarea mai multor baxuri de țigări Kent, din Dacia rablagită, cu care încercase să le treacă pe fâșie...), Mariusache se îmboldea să-și întâmpine oaspeții, cu veselia frustă și gregară a orășeanului modest, versatil și trotilat, utilizând și o formulă tandră de curtoazie, cu deosebire dragă Poetului, care o și pusese mai de demult, în circulație: Hai noroc și sănătate și cu iedul pe la spate! Servus, băi, nedomoliților! Ave, Trubadurule
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ocazie de sărbătoare, de la tot soiul de festivaluri la ziua muzeelor și de la onomastici la marile sărbători creștine. Ne pregătim cu zile înainte, dăm buzna în magazine unde uităm și de criză și de tot, fremătăm, ne agităm, ne bucurăm gregar și exploziv. Dacă luăm însă puțină distanță față de acest iureș frivol, nu bucuria este ceea ce sare în ochi, ci mai degrabă frica. Anxietatea și fuga de o supradoză de ostilitate injectată în toate fibrele societății noastre, fie că sîntem conștienți
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de armean, cu sprâncene groase ca pictate de Baba, și care se ocupa intens de "muzici": el venise cu un album roșu, lăcuit sclipitor, pe care era o fotografie reprezentând sute de personaje așezate într-un grup ca un polip gregar, în fața cărora se aflau patru tineri într-un fel de uniforme vechi, cu ceaprazuri. "Maaamă, bătrâne, ziceau toți, Sgt Pepper'sV !Și apoi, ca niște nebuni, începeau să mimeze o formație muzicală. Unii se crăcănau cât puteau, își îndoiau genunchii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
al unui turneu de tenis, fără a uita cutare confruntare intelectuală, cutare scandal mediatic supradimensionat, se pun în scenă plânsete, umori care au o funcție agregativă. Comuniuni postmoderne care își găsesc rațiunea de a fi în rădăcinile arhaice ale instinctelor gregare celor mai primitive. Aceasta este forța "deontologiei": să trăiești în prezent moduri de a fi cum nu se poate mai vechi. Motiv pentru a reveni la mai multă umilitate! Instinctul societal Profund este puțul trecutului. N-ar trebui să spunem
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
creștere a coeziunii sociale. Spontaneitatea și crearea episodică a masei de spectatori se bazează pe o coeziune socială, coeziune socială, care depinde adesea de imitația legilor din arena sportivă, prin intermediul contagiunii, întrucât spectatorii pot fi tăcuți, zgomotoși sau violenți. Spiritul gregar se propagă în grupul de suporteri, pornind de la elementele din arenă (conduitele în momentul unui meci de box presupun o relație mult mai dură decât acelea ale spectatorilor la un meci de tenis, contextul social determinând autocenzura spectatorilor/suporterilor). Orientarea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
curajos. Sportivul reprezintă un sculptor pentru trupul și comportamentul său. Arhitectul este cel care zidește ceva frumos și care construiește un Edificiu material sau spiritual stadionul și arena lui au fost construite de arhitecți ca un templu al spiritului publicului gregar și al corpului sportivului în efort spiritual. Dacă se acceptă pe Pitagora și Platon, drept arhitecți ai spiritului, pe Zamolxis, drept arhitect al legilor, pe Paracelsus, arhitect al sănătății, sportivul trebuie acceptat ca arhitect modern, al publicul spectator de pretutindeni
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
răzbunarea nu domolește violența, sacrificiul fiind acela care stinge agresivitate, iar agresivitatea din societate domesticită aparent în instituții, este folosită de stat. Abstracție făcând de cazurile de regresiune naturalistă, sau de degenerare libertină, unul din puținele contexte în care spiritul gregar se evidențiază în sport, în forma sa nudă constă în riturile și serbările orgiastice colective. Oscilația spiritului gregar a publicului este rezolvată în sensul de sacrificiu. Formele de sacrificiu reprezintă ceva intermediar: condiționările individuale sunt depășite. Nu este vorba de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
este folosită de stat. Abstracție făcând de cazurile de regresiune naturalistă, sau de degenerare libertină, unul din puținele contexte în care spiritul gregar se evidențiază în sport, în forma sa nudă constă în riturile și serbările orgiastice colective. Oscilația spiritului gregar a publicului este rezolvată în sensul de sacrificiu. Formele de sacrificiu reprezintă ceva intermediar: condiționările individuale sunt depășite. Nu este vorba de un tip de unire, diferit de cel uzual, finalitatea cea mai evidentă a apariției sacrificiului rămâne anularea individului
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
bucurie odată cu succesul echipei preferate. Încă din vârsta copilăriei (4-7 ani) viitorul sportiv vorbește ființei supranaturale (vizibilă ori invizibilă), percepe gesturi sportive speciale; apare o admirație și plăcere pentru joc, alături de o constrângere fizică și conștiință, visare. Suporterii descoperă spiritul gregar simulând și fiind identic prin similitudine, suporterul realizează că a devenit un unic, asemănător și diferit față de sportivul, ales drept model, arată scopul sau intenția puterii, legătura cu realitatea, starea psihologică, forța sau tăria, statutul social, modul enunțului, raporturile orașului
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
-se nu doar gloria succesului, ci și gloria unei politici economice, de schimb al informației utilitare, prin reclamă. Această forță fizică ar putea fi astăzi compensată de microcipurile, care ar coordona activitatea mulțimilor, mai ales a publicului și a spiritului gregar. Există credința conform căreia rasele sunt inegale, mai ales ca formă a corpului, asigurând justificarea dorințelor hegemonice, aceasta are ca rezultat, fie selecția unor sportivi cu diferite calități fizice, fie activitatea publicului, des întâlnită în sport, se sprijină pe stratificarea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]