298 matches
-
anul 1972, fiind arestat pentru prima oara în 1973, cînd, acuzat de deținere ilegală de arme, a fost condamnat la cinci ani de închisoare. Pasionat de muzică și de literatură, Sands scria chiar și articole pentru ziarul Republican News. Mișcarea greviștilor foamei pe care a organizat-o a trezit din letargie opinia publică sud-irlandeză, dar și pe cea catolică nord-irlandeză. Mișcarea republicana își juca viitorul, pentru că miza acestor greve ale foamei era sprijinul popular din rîndul comunității catolice, aflat în descreștere
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
și care făcea greva foamei a cîștigat alegerile, obținînd 30 492 de voturi, spre deosebire de adversarul său unionist, care a obținuse 29 000. Nici acest act politic nu a emoționat-o pe Margaret Thatcher. Deoarece săptămînile treceau și condiția fizică a greviștilor se agrava, devenea din ce in ce mai clar că dacă nu se intervenea rapid, greviștii vor muri. În ciuda tuturor eforturilor de a o îndupleca pe "doamna de fier" să negocieze sau să devină mai flexibilă, aceasta nu a cedat. Bobby Sands a murit
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
voturi, spre deosebire de adversarul său unionist, care a obținuse 29 000. Nici acest act politic nu a emoționat-o pe Margaret Thatcher. Deoarece săptămînile treceau și condiția fizică a greviștilor se agrava, devenea din ce in ce mai clar că dacă nu se intervenea rapid, greviștii vor muri. În ciuda tuturor eforturilor de a o îndupleca pe "doamna de fier" să negocieze sau să devină mai flexibilă, aceasta nu a cedat. Bobby Sands a murit la 5 mai 1981, după 66 de zile de grevă a foamei
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
din Golania un adevărat spectacol, iar pe alocuri, chiar o feerie și o sărbătoare. Spațiul Piața Universității devenise un soi de omphalos al Bucureștiului și al României, fiindcă aici era „pământ sfințit” de morții din decembrie 1989, cum declara un grevist al foamei. În ciuda ironiei, exista, în același timp, o formă de sacru în Piața Universității: locul era perceput ca spațiu sacrificial, ca un loc de veghe. Se poate spune de aceea că Golania a concretizat și un fenomen religios aparte
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Uzinelor ”Grivița”, a reușit să nemulțumească pe muncitorii săi, determinându-i să declanșeze mai întâi o grevă de avertisment, pe 31 ianuarie 1933, înaintându-se patronatului un program de revendicări. Perioada 31 ianuarie - 15 februarie 1933 a fost neconcludentă pentru greviști, cererile lor n-au fost luate în considerație de conducerea uzinei. Între 28 și 31 ianuarie 1933 sau desfășurat greve demonstrative în cadrul Atelierelor C.F.R. Grivița. Aceste evenimente au însemnat un mod de verificare a potențialului revoluționar al muncitorilor ceferiști. În
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
agitatori trimiși să organizeze totul în conformitate cu directivele Cominternului. Conducătorii acțiunilor greviste de pe Valea Prahovei au fost: Gheorghe Vasilichi, în acel moment secretar al comitetului județean al P.C.R. din România, Constantin Nicolaescu, Tănase Avramescu, Mihail Moraru, Constantin Mănescu. La rândul lor, greviștii de la Atelierele C.F.R. Grivița au declanșat în ziua de 2 februarie 1933 o acțiune de amploare, la carea u luat parte peste 8.000 de muncitori. Forțele de represiune au forțat intrarea în interiorul întreprinderii , dar s-au văzut în situația
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
ceferiștilor, apoi arestarea conducătorilor acestei acțiuni revendicative. și petroliștii au impus administrației întreprinderilor de profil recunoașterea tuturor revendicărilor pe care le-au cerut. Personal, ministrul Industriilor, comerțului, Lucrărilor publice și Comunicațiilor, a fost de acord să trucă tratative cu liderii greviștilor de la Atelierele C.F.R. Grivița din București, Eduard Mirto, le-a promis muncitorilor greviști că le va soluționa favorabil se număra: majorarea salariilor cu 15 - 20 % , sistarea sistemului prin care lucrătorii erau trecuți la categoriile de muncă inferioare, încetarea concedierilor. S-
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
mai ales că în marea țară din vestul Europei existau numeroase organizații revoluționare internaționale. În anul 1925, scriitorul francez Henri Barbusse, a făcut o vizită în România și a luat contact direct cu lideri mișcării socialiste din țara noastră. Procesul greviștilor arestați, care se va desfășura la București, apoi la Craiova, din 1933 și 1934 va fi demascat în numeroase țări europene, fiind considerat odios, înscenat de autoritățile române, pentru a ascunde relațiile existente în acel moment greu pentru clasa muncitoare
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
și ale armatei de a înăbuși în sânge răscoala țăranilor. Pentru aceste grupaje de articole, publicate în ”Viitorul social”, ”Dezrobirea”, ”România muncitoare”, a fost considerat ”instigator și element periculos” pentru statul român. În calitate de avocat, N. D. Cocea, va apăra pe greviști, activând în același timp și în cadrul unor cercuri socialiste, dar, în special în cel din Brăila, intitulat ”România muncitoare”. Va fi prezent si la Congresul Internaționalei a -II - a , ținut la Stuttgart, alături de socialiștii români, care au făcut parte din
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
cartierul. Familiile celor sechestrați au sosit la fața locului și au cerut eliberarea lor din această sechestrare forțată. Trimis din partea guvernului să stea de vorbă cu ei, Hagi-Stoica le-a propus să facă o declarație și să-și prezinte revendicările. Greviștii au refuzat fără vreo motivare. Colonelul a raportat poziția celor de la Grivița și a refuzat să continue medierea. În locul lui, colonelul magistrat Hotineanu le-a propus același lucru. De peste gard au fost loviți cu pietre, el și garda care-l
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Feroviare SĂ din Galați. La Arad a împiedicat relansarea întreprinderii Astra prin forțarea intrării în conducerea unității a unei echipe a FPS, de proveniență PDSR. Implicat în privatizarea Combinatului de la Drobeta-Tr. Severin în maniera preferențiala, ceea ce a determinat altercații între greviști și poliție, soldate cu răniți. PAUL TEODORU (fost ministru al Transporturilor, membru PDSR) Acuzat de implicare masivă în Afacerea Petromin, în urma căreia flotă strategică a României a fost vândută pe nimic, contra comisioane grase pentru oameni ai PDSR. La acea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
noaptea o casă pe care n-o cunoști? Dumnezeul călătorilor de noapte aruncă un nou colac de salvare sub forma unei linii secundare de cale ferată lîngă care moțăie iepurește un acar bătrîn, uitat de lume și de comitetul de greviști care ar fi trebuit să-l anunțe că în noaptea aceea și în multe alte nopți poate dormi liniștit, în propriul său pat. Îl scuturăm ușor de umeri, tresare speriat crezînd c-a uitat de orarul trenului, se freacă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ferate. ● Marea grevă a muncitorilor de la căile ferate (1877) a blocat circulația pe câteva din liniile principale în Pennsylvania și Chicago. ● Președintele Rutherford B. Hazey (1822-1893) a trimis trupe care să oprească greva celor de la căile ferate. În conflictul dintre greviști și armată, 100 de greviști au fost omorâți. ● În Congres, au avut loc multe controverse referitoare la banii de hârtie 156. ● Condițiile economice dificile au avut influență asupra alegerilor și, în 1874, la alegerile pentru Congres, Partidul Democrat câștigat majoritatea
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
de la căile ferate (1877) a blocat circulația pe câteva din liniile principale în Pennsylvania și Chicago. ● Președintele Rutherford B. Hazey (1822-1893) a trimis trupe care să oprească greva celor de la căile ferate. În conflictul dintre greviști și armată, 100 de greviști au fost omorâți. ● În Congres, au avut loc multe controverse referitoare la banii de hârtie 156. ● Condițiile economice dificile au avut influență asupra alegerilor și, în 1874, la alegerile pentru Congres, Partidul Democrat câștigat majoritatea voturilor. ● Demonetizarea argintului a fost
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
de captatio benevolentiae față de președintele țării. Dar s-a strigat și „Lupeni ’29!”, ca un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altă mișcare, greva din 1929, mitizată de comuniști. Constantin Dobre (lăcătuș la mina Paroșeni) citește doleanțele greviștilor în fața lui Ceaușescu, prezentând peste 20 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții (de precizat, lista cu revendicări a fost gândită și redactată în casa lui Constantin Grădinaru, șef de brigadă la Uricani). Intervenția
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
între partid și muncitori (caz fără precedent, în România comunistă, la o asemenea amploare). El a fost șocat de neputința sa de a comunica cu muncitorii; de asemenea, s-a temut pentru siguranța și integritatea lui fizică, întrucât, aflat în mijlocul greviștilor, șansele ca gărzile de corp să-l poată apăra erau minime. Drept care, intuind că singura soluție este să facă promisiuni pe care să nu le onoreze, apelează din nou la „limba de lemn” - pe care minerii o cred, deși era
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
poată apăra erau minime. Drept care, intuind că singura soluție este să facă promisiuni pe care să nu le onoreze, apelează din nou la „limba de lemn” - pe care minerii o cred, deși era evident că măsurile luate vor fi împotriva greviștilor și nu în favoarea lor. În final, el este aplaudat pentru că promite satisfacerea doleanțelor. În mod previzibil, într-o lună de zile Valea Jiului va fi reciclată și transformată într-o cazarmă. „Liniștiți-vă și reluați-vă lucrul”, îi sfătuiește Ceaușescu pe
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
părăsește platforma de unde le vorbise greviștilor, Ceaușescu are chiar un moment de slăbiciune fizică, sprijinindu-se de unul dintre oamenii săi, ca un bolnav. În timpul grevei s-a strigat însă și „Jos burghezia proletară!”, această scandare avându-și rostul ei. Greviștii protestau împotriva funcționărimii comuniste, care administra Valea Jiului și care profita cvasi-„vampiric” de munca epuizantă a minerilor. Minerii intuiau astfel existența unei nomenclaturi birocratice (pe lângă cea politică și represivă reprezentată de PCR și Securitate), un alt factor de insatisfacție în
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
burgheziei. Sensul era acela că regimul comunist devenise el însuși un stat în care capitalismul continua să funcționeze, dar în folosul unei nomenclaturi comuniste clar delimitate. Represiuneatc "Represiunea" Măsurile de reprimare au îmbrăcat diferite forme. După discursul lui Constantin Dobre, greviștii au conștientizat focalizarea organelor de represiune pe figura unui lider: de aceea, minerii i-au păzit locuința, ca să nu fie arestat. Dobre avea să aibă, însă, un cu totul alt destin decât cel de care se temea improvizata sa gardă
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cu totul alt destin decât cel de care se temea improvizata sa gardă „pretoriană”. Organele de represiune au apelat mai întâi la recunoașterea minerilor: unii ingineri și șefi de sectoare au fost chemați la Securitate pentru a recunoaște portrete ale greviștilor (fotografiați clandestin). Toți greviștii membri de partid au fost sancționați ori chiar excluși din PCR. O parte dintre mineri au fost trimiși în județele de origine, printr-o formă „suavă” de deportare. Unii au fost chemați în instanță (întrucât fuseseră
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și condamnați. Condamnările au variat între 2 și 5 ani închisoare cu muncă corecțională, pentru infracțiunea de tulburare a ordinii publice și ultraj contra bunelor moravuri. Muncă corecțională însemna, de fapt, deportare - dar, așa cum am precizat deja, au fost și greviști care au făcut închisoare propriu-zisă. Minerii au fost intimidați și agresați, în anumite cazuri, împreună cu familiile lor. Celor anchetați li s-a cerut insistent să nu se mai revolte niciodată și să nu mai aibă discursuri împotriva partidului. Mulți greviști
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
greviști care au făcut închisoare propriu-zisă. Minerii au fost intimidați și agresați, în anumite cazuri, împreună cu familiile lor. Celor anchetați li s-a cerut insistent să nu se mai revolte niciodată și să nu mai aibă discursuri împotriva partidului. Mulți greviști au fost chemați la Securitatea din Petroșani și maltratați în repetate rânduri, fiind supuși unor tehnici speciale, cum ar fi lovituri la cap sau strângerea degetelor la ușă. La ședințele de prelucrare ce au urmat grevei, protestatarii au fost catalogați
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de asemenea, s-au folosit termeni incriminatori precum „țigani”, „derbedei”, „impostori”, „infractori”. Bilanțul reprimărilor a fost următorul: au fost interogați cel puțin 600 de mineri; au fost întocmite 150 de dosare; au fost internați la psihiatrie 50 de protestatari; 15 greviști au fost condamnați la închisoare între 2 și 5 ani cu muncă corecțională, dar s-a făcut și pușcărie propriu-zisă - aceștia erau, de fapt, deținuți politici; au fost deportați cel puțin 300 de greviști considerați periculoși. Au fost trecuți în
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
la psihiatrie 50 de protestatari; 15 greviști au fost condamnați la închisoare între 2 și 5 ani cu muncă corecțională, dar s-a făcut și pușcărie propriu-zisă - aceștia erau, de fapt, deținuți politici; au fost deportați cel puțin 300 de greviști considerați periculoși. Au fost trecuți în șomaj aproape 4.000 de mineri, pretextul constituindu-l absența de la lucru sau o minimă dispută cu ori protest față de conducerea minelor (pentru acest bilanț, vezi Barbu și Chirvase, 1997, p. 118). Câteva sute
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aplica disidenților și opozanților în poststalinism. Mai multe voci susțin că Dobre ar fi revenit, în timpul evenimentelor din decembrie 1989, în Valea Jiului, respectiv la Petroșani (apărând în balconul Primăriei, pentru a vorbi mulțimilor), prezentându-se ca fiind fostul lider al greviștilor din 1977, dar că a fost huiduit și alungat pe motiv că devenise activist de partid. Alte voci susțin însă că acel Dobre reîntors în Valea Jiului, în decembrie 1989, era un individ trecut prin aziluri psihiatrice și că pasivitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]