1,632 matches
-
trece lumea prin ziare, și ziarele prin lume. Trec anotimpuri în curgere normală de la iarnă pân'la toamnă și ajungem iar în iarnă. Cursul vremii nu se schimbă, ploi mai sunt tot mai puține, mai e secetă, zăpadă, stă o grindină să cadă, toate trec ca un șuvoi, peste noi. Referință Bibliografică: File de jurnal / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 362, Anul I, 28 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
FILE DE JURNAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/File_de_jurnal_0.html [Corola-blog/BlogPost/351141_a_352470]
-
la televizor, am rămas dezamăgit. Călușul nu mai era acel ritual cunoscut de mine. Devenise un... „joc popular românesc”...precum brâul sau sârba. Un dans dintr-o suită executată la festivalurile folclorice, în pauzele dintre recitalurile cântărețelor. De atunci, o grindină de întrebări îmi zdrențuie sufletul: de unde acest obicei la români?, care au fost tainele inițierii în acest ritual?, care sunt semnificațiile lui?, de ce vătaf?, de ce steag cu pelin, usturoi, spic de grâu și ștergar de borangic?, de ce panglici albe și
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433387105.html [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
răscolitor despre părinți, ca Ștefan Hrușcă?! „Rugă pentru părinți” e cântecul care ar sparge un piept de munte morocănos, l-ar străpunge dintr-o parte în alta, ar destrăma o cortină a nepăsării, învechite peste memorie și ar coborî o grindină de plâns din dorul, dragostea și mila de părinți! „Rugă pentru părinți” e cântecul care neprimind răspuns de la cine-l ascultă înseamnă că a nimerit într-o inimă veștejită. Cu acest cântec Ștefan Hrușcă a urcat în vârful scenei folkului
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397888336.html [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
În pustiu s-alunge duhuri rele. Aviatorilor e ocrotitor, sărbătorit în spațiul de sub cer. Că înzestrat cu puteri de zburător, protejeajă călători prin aer. Alt mit grăiește că i-ar fi fost frate Domnului, și Pintilie numit. Pe păcătoși cu grindină îi bate, spre a îndrepta suflet rătăcit. La sărbătoarea sa din miez de vară, mere se-mpart pentru cei dispăruți. Sărmanii să guste întâia oară, ofranda credincioșilor smeriți. Prin tradiție și mitologie, starea vremii se-nrăutățește. De vrei sau nu
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1437168336.html [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
amiroase-a clor, S-au îmbolnăvit caișii, Se-ofilește rodul lor; Merii, prunii din grădină Tot mai supărați îmi par, Via vrea să dea în floare Că e vremea-n Calendar! Printre ramuri geme vântul, Fulgeră sub norii surzi, Cade grindina de-a valma- Știu Iisuse că ne-auzi Gura noastră cum înjură Dumnezeul Tău Cel Sfânt, Răi ce suntem, plini de ură, Răstigniții de pământ! De mânia care vine Unde oare să m-ascund?! Celui care crede-n Tine Îi
POEM DIN GRĂDINA DUMINICII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1431752468.html [Corola-blog/BlogPost/341609_a_342938]
-
care o au cu sila! La aceasta se adaugă savoarea dulcețurilor cu bulbuci a ziselor fără să fie cântece, a ofrandelor desfătării cu necântece zbierate, zguduitoare sau veștejite. Și-atunci, din șoapte profetice urcând lent la cer, căzând înapoi ca grindina de safire albastre, la ureche, face de o vreme, în lumea melomanilor cumsecade, o cursă legănătoare în brațele visului, cântecul lui Naidin. L-a auzit și l-a ascultat într-o zi maestrul Benone Sinulescu și imediat și-a dat
NAIDIN SAFIRELE ALBASTRE ALE CÂNTECELOR SALE, DESCOPERITE DE BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434557469.html [Corola-blog/BlogPost/352854_a_354183]
-
sărbătoare rea și dacă nu-i dădeau cinstirea cuvenită putea să le aducă nenorociri. Cine spăla sau cosea în această zi, ar fi putut să atragă asupra sa moartea prin înecare sau trăznire. Printre altele, Drăgaica este protectoarea recoltelor de grindină și ploi devastatoare, de vijelii și de furtuni. Această sărbătoare coincide cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie). Tradiția spune că în această zi cerul se deschide, iar animalele se strâng și stau la sfat. Cine le pândește, le poate
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
străini ... Trinu-i trin, nu este om ... N-are milă și nici dor,/ Și de lacrimi nici că-i pasă,/ Nici de cel ce casa lasă”. În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407725558.html [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
prin care au trecut, fără protecția sufletească din partea artiștilor ca Sofia Rotaru care au răsplata cosmosului pentru că rup măreția și o împart în lumini imaculate, luminile muzicii! Cântecele Sofiei Rotaru sunt lumini alese în câmpul de cădere la suflet, sunt grindini de pietre rare. Surâzând în delăsare senină, România pare că desăvârșește azi ritualul înrădăcinării gloriei din abolirea artei muzicale. Dacă spațiul public e invadat de instantanee, de trupuri cântătoare fără glas, Sofia Rotaru nu poate domoli galopul muzicii în decăderea
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/_sofia_rotaru_cantecul_ram_aurel_v_zgheran_1375683295.html [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
vetrelor aprinse. PASĂREA DE GHEAȚĂ Și iar văd pasărea zburând prin cupola bisericii goale nici un sfânt nu bate din aripile pictate pe ziduri săi însoțească întoarcerea. Rătăcește prin culori de vitralii lovește necunoscute orizonturi dure aude doar pocnetul ca de grindină al trupului ce-i desparte memoria de relieful necunoscut al prezentului pe care ghearele nu reușesc să-l agațe. Clipele de odihnă îi alunecă Picătură cu picătură din trup Pe altar, dimineață, o pasăre moartă. MOARTEA PĂSĂRII DE GHEAȚĂ Pasărea
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1427286129.html [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
înseamnă că iarna va fi ușoară. În această zi, se spune că nu e bine să se lucreze, pentru că acela care va încălca acest dat, se va îmbolnăvi. Astfel, dacă se coase în această zi este pericol de trăznet, de grindină, de boli de ochi sau de cap. Cine va coae sau va toarce se va umple de boli de piele, spun vorbele din popor. Tot acum, se slobozesc berbecii la oi, pentru ca mieii să se nască înainte cu două săptămâni
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA OCTOMBRIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413351096.html [Corola-blog/BlogPost/383687_a_385016]
-
i se mai întâmple vreodată. Avusese dureri, dar parcă nu-l înfricoșeaseră atâta... Ce i se întâmpla de atâta amar de timp, credea că se datorează unei veri capricioase, cu temperaturi sufocante și ploi în averse urmate de căderi de grindină. Nu odată a fost prins în câmp și udat până la piele, ba au fost câteva zile când a tremurat ca-n plină iarnă. Stratul de piatră colțuroasă, destul de gros, care se formase în câteva minute, când norii cerului își lăsaeră
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
an blestemat. Într-o zi, cu puțin nori la orizont, se apucase să cioplească rămășițele de iarbă care se vedeau pe sub prunii din coasta Piscului. Trebuia să fie curat terenul pentru a aduna, de pe jos, bruma de fructe rămase în urma grindinii căzute. „Când am să le scutur, trebuie să nu se amestece ale prune cu buruienile...” și pe frunte i se vedeau broboanele transpirației care îi cădeau în ochi, picături pe care le sufla când îi ajungeau pe buza superioară, și
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
Ștefan Bănică Junior este unul dintre cei mai iubiți artiști români. Cu glasul și chitara, cu jarul jocului scenic, generozitatea, iureșul veseliei, șarmul său, artistul e în stare să inactiveze și veninul de pe vârful vreunei săgeți, căci săgeți cad în grindină asupra artiștilor. Spectacolele fulminante cu Ștefan Bănică Junior sunt percept al binelui sufletesc pe care și-l oferă cei ce le agrează total, ca minunate daruri artistice. Ele dau veselie și bunătate, nasc iubire, îngăduie pace! Grație inspirației de veghe
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431191645.html [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
uneori, se zbate-n tîmplă o durere surdă ca o amintire. 25 mai 2013 Despică întunericul Despică întunericul ce defilează ca o nălucă prin fața amintirilor năruite prin viața mea stingheră, trăită pe un cîmp de luptă. Cuvintele cad ca o grindină în cupa prea plină a învingătorilor; priviri albe și goale, tîrîndu-și sacadat printre oameni obișnuiți pașii istoviți, solitari, ca un ecou confuz de cascadă. În brațele apelor, tu dormi ca o stea ce și-a pierdut cununa și mireasma. Din
PUBLICATII ÎN CONVORBIRI LITERARE ( U.S.R., IAŞI), OCTOMBRIE 2013, NR.10( 214) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Publicatii_in_convorbiri_lite_valentina_becart_1383955252.html [Corola-blog/BlogPost/342062_a_343391]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > COLOANA FĂRĂ SFÂRȘIT, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Coloana fără sfârșit Cam nesupuși și aprigi domnitorii, Asemenea cu domnitorii Țara Ca să alunge grindina și norii Când vijelia-și mână-aici fanfara. Albește câmpul luptelor de oase, Iubirea de moșie este mare, Și amintind de zile viforoase Spre neuitare înfloresc altare. Pe trupul țării sunt adânc înscrise Să le “citim” aievea ca-ntr-o
COLOANA FĂRĂ SFÂRŞIT, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Coloana_fara_sfarsit_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/356965_a_358294]
-
străjerul ce veghează din turn Și-ar răsări tămâioare, să-mbălsămeze cuvântul. Dar tu nu întrebi și nu-ți ridici privirea spre piscuri! Stai gol de imagini la margini de azi. Te uiți la furtună de sub umbrela de riscuri Și grindina fuge de tine, chiar dacă arzi. Revino și ascute coasa de gânduri, E primăvară între pământuri! Între mii de ipoteze Cine bea din cupa ta, nu-i nici beat, nici treaz nu șade, Umblă tot vorbind cu luna, ori urlând ca
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440132183.html [Corola-blog/BlogPost/373585_a_374914]
-
avusese loc un semn cu vreo două luni înainte, când a făcut o slujbă în incinta Cetății Sarmizegetuza Regia și unde au slujit doi preoți, deși nu solicitaseră decât unul. În timpul slujbei de pomenire a început o ploaie torențială, cu grindină. Preoții au continuat. Și când s-a sfârșit slujba a încetat și ploaia. Semnificația ei a fost interpretată ca o mulțumire a strămoșilor, un semn al zeilor! Iar nouă, pentru lumina adusă la mare sărbătoare, ne mulțumise Zamolxis, zeul suprem
SEMNE ŞI MIRACOLE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sarmizegetuza_regia_semne_si_miracole_elisabeta_iosif_1326911365.html [Corola-blog/BlogPost/361285_a_362614]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CÂNTEC PĂRĂSIT Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2094 din 24 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cântec părăsit M-ai ocolit pân’ m-ai lovit Ca grindina în seri de vară, Azi sufletul îmi stă să moară De-atâta plâns, de neiubit. În morile ce le-am vânat Răsună acum un cântec trist, Eu nu-l aud, nu mai exist, Doar zbor pe-un cal înaripat, Cu
CÂNTEC PĂRĂSIT de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1474688168.html [Corola-blog/BlogPost/373897_a_375226]
-
binecuvântată, fetele noastre au trăit splendoarea visurilor lor, văzând Prințesa, nu din ceramici, cristale, porțelanuri și picturi, ci aievea, frumoasă, răpitor de frumoasă, ce, trecând prin fața ochilor nu clintește nicio aripă de privighetoare. Elitrele diafane de fluturi zburau ca o grindină în jur, împrimăvărând țara în ziua sfântă de Paște când Familia Regală a României a străbătut-o până la sanctuarele Putnei. S-a întors primăvara ! S-a întors în țară Familia Regală a României, când țara s-a făcut o pajiște
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395949082.html [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
la mii de kilometri distanță, fără speranța de a se mai întoarce vreodată... Dar nimic nu i-a putut zdruncina. De ce? Pentru că aveau LIMBA și CREDINȚA... Și pentru că, în fiecare primăvară, merii înfloresc cu aceeași candoare, chiar și atunci când bate grindina - aici, ACASĂ !!! Alecu Reniță subliniază că în Republica Moldova sunt peste 8000 de situri arheologice de o valoare istorică inestimabilă. Sigur că „binefăcătorul” de la Răsărit a incercat să le ascundă sau să distorsioneze realitatea istorică, dar n-a reușit. Pentru că moldovenii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/lectia-de-suflet-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
bau-bau” este o sperietoare de fugărit graurii din vie. Or, încălzirea globală nu mai este de mult o glumă. Cel puțin, pentru țara noastră s-a concretizat într-un șir de ani blestemați, cu inundații catastrofale, vijelii și furtuni „tropicale”, grindină, ploi diluviene, toate având consecințele cunoscute, deosebit de grave pentru populație și autorități. Și...ca tortul să fie frumos glazurat, inundațiile alternează cu perioade caniculare, insuportabile pentru sănătatea oamenilor și devastatoare pentru agricultură, implicit pentru economie. Ce învățăminte am tras noi
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1439404270.html [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
versuri expeditive se va consuma ceac-pac, într-o frenezie a verbelor acțiunii, o celebra pagina de eroism socialist, comparabilă, prin viteza a consumării deznodământului, cu cele ale lui Bolintineanu: "Înșfacă trei scânduri, înșfacă securea - / Lucrează în friguri, lunatic, aiurea - / Sub grindină morții din acoperiș, / Iute, două cruciș, stâlp a treia proptiș, / Și peste o clipă, inima-i țipă: / Salvat, abatajul! - grindină stete! / Ai luptat, ai învins, ai fost om, măi băiete." În „Marea preluare” viziunea revoluției se apropie de în limbaj
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Atoma_sau_cum_a_patruns_pro_ion_ionescu_bucovu_1394351159.html [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
viteza a consumării deznodământului, cu cele ale lui Bolintineanu: "Înșfacă trei scânduri, înșfacă securea - / Lucrează în friguri, lunatic, aiurea - / Sub grindină morții din acoperiș, / Iute, două cruciș, stâlp a treia proptiș, / Și peste o clipă, inima-i țipă: / Salvat, abatajul! - grindină stete! / Ai luptat, ai învins, ai fost om, măi băiete." În „Marea preluare” viziunea revoluției se apropie de în limbaj trivial de o vulgaritate jalnică : „Odesa, Crimeea.. Și acasă, pruncii, femeia, Păduchii foamea. Muncă... Pe când încuietorii bucatelor Purtătorii păcatelor, Mai
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Atoma_sau_cum_a_patruns_pro_ion_ionescu_bucovu_1394351159.html [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
trădarea. Cum poate, din seninul ireal, Subit să se înfrupte o tornadă? Căci până și tărâmul boreal Poate servi ca dulce promenadă! Unde iubirea cuibul și-a clădit, Furtuna nu cutează s-o atingă, Chiar în copacul veșnic desfrunzit, Cu grindină să plouă ori să ningă. Dar noi, prin anotimpuri de tăceri, Am și uitat ce iz are căldura. Când toamne reci strivesc fâșii din „ieri”, Simțiri plăpânde nasc, rănite, ura... (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: ENIGMATICELE
ENIGMATICELE PLOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1463738629.html [Corola-blog/BlogPost/379032_a_380361]