315 matches
-
a-i oferi o „contra-teorie”, care, pe scurt, spunea următoarele: nu, Românii nu sunt lași, nici ardelenii, și cu atît mai puțin muntenii, așa-zișii „mitici”. Numai că noi, ardelenii, În istorie am ales „calea fățișă” de a lupta cu grofii calviniști unguri, protestând prin cărți, la Blaj, sau prin procese cprecum cele ale memorandiștilor, acceptând pușcăria politică maghiară, nici ea foarte „confortabilă”, iar „sudicii”, muntenii „au ales” - sau, mai știi, structurile cu care trebuiau să lupte, fanarioții și turcii impuneau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sunt boierii, intermediarii” și că „Domnul” e animat de bune porniri, însă dezinformat?!... Acea „psihologie a drăguțului împărat” care-l anima și pe Horia și l-a făcut să purceadă la drum spre Viena, voind să se plângă de „mârșavii grofi”! Nebănuind decât foarte târziu că grofii sunt întru totul expresia domnitorului... O „boală”, dacă vreți, a rămânerii în urmă civice, vor spune unii, „o boală”, o tară pe care o împărțim nu numai cu popoarele de la răsăritul nostru, dar și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
e animat de bune porniri, însă dezinformat?!... Acea „psihologie a drăguțului împărat” care-l anima și pe Horia și l-a făcut să purceadă la drum spre Viena, voind să se plângă de „mârșavii grofi”! Nebănuind decât foarte târziu că grofii sunt întru totul expresia domnitorului... O „boală”, dacă vreți, a rămânerii în urmă civice, vor spune unii, „o boală”, o tară pe care o împărțim nu numai cu popoarele de la răsăritul nostru, dar și cu mândrul și uriașul imperiu austriac
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
rușinați de atâta seden tarism - „generația de margine“, cum bine i-au zis sociologii. Timiditățile, ca și revoltele de fiecare zi și la tot pasul (am fost și am rămas un rouspéteur) erau explicabile Încă la nepotul iobagilor de pe moșia grofului cu pană la pălăria lui verde, despre care tot auzeam, ba l-am și văzut În copilăria mea petrecută la neamurile mamei din Ardeal; cum și la strănepotul dinspre tată al lui Pietraru, volintirul din 1821 al lui Tudorică Vladi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
alăturea În DKW-ul decapotabil, cu părul ei și al meu fluturând pe drumuri de munte sau spre mare, spre conacul de pe Cricov, mult ospitalier, al lui Alecu Cazi mir, sau spre acea gazdă rară din Brașov, vechi hotel al grofilor, necu noscut moftangiilor de bucureșteni, cu portari cu favorite și cu slugi Îmbătrânite pe culoarele triste și pustii de buna lor faimă trecută, și cu odăi imense, În care trosneau paturi somptuoase de stil chesaro crăiesc - [hotel] plin de farmec
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ajungea să cu prindă și să asurzească grohăitul fiarei lubrice dezlănțuite și vaietele sărmanei victime imolate poftelor noastre. N.D. Cocea, sibaritul corupător de minore, cumpărase pe nimica, departe de oraș, În marginea pădurii, un pavilion de vâ nă toare al grofilor, unde adunase câteva copile scoase din minți, aduse cine știe de unde, depravate cu binișorul și ținute aci ca Într-un serai. Îl vedeam zilnic prin târg după cumpărături, puțin tel la Înfățișare, mersul cocoșesc, fruntea descoperită de o chelie avantajoasă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ne paștem vitele.... Pentru aceste mari mizerii sărăcim și ne ruinăm zilnic și poate trebuie să ne pustiim pentru totdeauna. Nu avem nicio plângere contra domnilor căpitani, pentru că din partea lor am putea trăi în veci. Dar, de parcă toate aceste lipitori, groful, administrația cetății, fiscul, armata austriacă n-ar fi fost deajuns mai cădeau pe capul bietului iobag și alți dușmani neogoiți precum «hoții de două țări», lotrii veniți de peste creastă, oameni răi ce prădau în forță turmele de oi, dar mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
n-au, totuși lemne de foc ca și lemnele necesare pentru clădiri au libertate să aducă. Satul nu are nici-un venit, fiindcă venitul dela cele două mori cu trei roți, precum și crâșma și pescuitul și alte venituri sunt ale marelui grof Teleki. În acest moment (la data încheierii conscripției) cele două sate erau datoare contelui Teleki suma de 244 florini și 80 de creițari. Sătenii plătesc dijma în natură după numărul capetelor de persoane, a vitelor și a câblelor din fiecare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Traian Cânduleț • Ilie Costache mai abitir pe iobagii români transilvăneni, tocmai pe aceia pe care Măria sa ar fi trebuit să-i ocrotească: «Iobagul care părăsește domeniul, sau care nu se supune ordinelor stăpânului său va răspunde cu capul». CAPITOLUL V Groful Motto: Ca un blestem de cununie Ne stă pierzarea ta-n pervaz Și gheara ta de veci ne scrie Rușinea vieții pe obraz ; Căci n-are iadul vreun balaur Mai rău și mai înfometat, Să ceară sânge-atât și aur
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Teleki încasau 140 - 150 de florini în Arpașul Mare unde pășteau circa 2000 de oi și capre, 35 de florini pentru muntele Pleșa unde pășteau cam 500 de oi iar pentru muntele Arpășel pe care pășteau alte 2000 de oi, grofii mai încasau încă o arendă medie anuală de 90 de florini. Și lista averilor continuă la nesfîrșit, noi însă vom mai aminti numai câteva. Tot groful deținea și dreptul la cârciumărit. Administratorul, încheind socotelile pe o perioadă de șase ani
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
500 de oi iar pentru muntele Arpășel pe care pășteau alte 2000 de oi, grofii mai încasau încă o arendă medie anuală de 90 de florini. Și lista averilor continuă la nesfîrșit, noi însă vom mai aminti numai câteva. Tot groful deținea și dreptul la cârciumărit. Administratorul, încheind socotelile pe o perioadă de șase ani anteriori conscripției, a dedus că au fost valorificate către iobagii din Streza Cârțișoara 161 găleți de vin și 51 găleți de rachiu. Mai aflăm că pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cârciumărit. Administratorul, încheind socotelile pe o perioadă de șase ani anteriori conscripției, a dedus că au fost valorificate către iobagii din Streza Cârțișoara 161 găleți de vin și 51 găleți de rachiu. Mai aflăm că pe moșiile de aci, moștenite, groful deține o moară de apă cu două pietre, în stare bună, cu acoperiș de șindrilă, cu pereți din bârne, iar în curtea ei interioară se află o rachierie. Peste drum de moară se află, tot în posesia Telekilor un joagăr
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de 1237 stânjeni pătrați sunt folosite pe considerente alodiale. (cf. Micului Dicționar Enciclopedic Ed. Științifică și Enciclopedică 1978, pământ alodial înseamnă rezervă de pământ seniorială, termen folosit numai în evul mediu) Pe acelaș teren se mai află tot în proprietatea grofului, - o casă mare cu acoperiș de scânduri, din bârne, cu geamuri de sticlă, - o clădire lungă, dar mai scundă, cu patru încăperi. În aceasta se află cazanul de preparat bere, împreună cu o căldare de 15 - 20 de găleți pentru fiertul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
căsătoria tinerilor care nu erau în situația de a întocmi o nouă gospodărie, sau pur și simplu se fereau să întocmească o gospodărie nouă, pentru că dările și numărul de zile pe care iobagul era obligat a le presta pe moșia grofului se fixau nu pe număr de familii, ci pe sesiuni (gospodării), conscriptorul întocmind situațiile pe poartă, nu pe familie. Se consemnează la data aceea pentru satul Streza; - capi de familie: 37 din care: - coloni (iobagi): 29 - văduve de iobagi 1
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și de Societatea Maghiară pentru Cultură (E.M.K.E.) cu ajutorul episcopului romano-catolic Majlat Carol pentru cele 12 familii de confesiune romano-catolică din Cârțișoara, de etnie maghiară și germană. Aceștia erau urmașii coloniștilor aduși ca muncitori la glăjăria de la Bâlea și la curtea grofului Teleky. La construirea ei, au contribuit și românii ortodocși. Epitropii Guia Ferencz și Guia Iosif au umblat în multe județe din Transilvania pentru ajutoare bănești. Construită din piatră de râu și cărămidă, este acoperită cu țiglă solzi, turnul și încăperea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nr. 37 al aceleiași legi a Cultelor din 1948 cu încheierea Tribunalului Făgăraș nr 442 din 28.04.1956 Ea a fost construită în anul 1908 de statul maghiar pentru cele cinci familii de coloniști unguri aduși aici la curtea grofului Teleky. Este construită tot din piatră de râu și cărămidă ca și cea romano-catolică, iar zidul dinspre est e de formă semicirculară. Tavanul este construit orizontal, din scândură vopsită cu vopsea de ulei. Dușumeaua este din scândură de brad. Turnul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
catedra a fost ocupată de Pavel Popa, cantor la biserica satului. În anul 1896 statul ungar a înființat școală cu limba de predare exclusiv maghiară în casa din nemijlocita apropiere a ruinelor castelului Apaffy din grădina Imbrii, oferită de administratorul grofului Teleky pentru școlarizarea fiilor administratorului Boer Oliver, a birișilor săi, precum și a copiilor din familiile romano-catolice și reformate din Streza. Primul învățător numit la această școală a fost, lucru curios, un învățător român, Gheorghe Socol din Berivoi, lui i-a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a atras asupra lui oarece sancțiuni, închisoare și confiscarea cărților românești ce i s-au găsit la percheziție și arderea acestora de către autoritățile ungurești. La 1901 învățătorul Adrian Udriște, cu alți oameni mai înstăriți ai satului cumpără întreaga moșie a grofului Teleky, ceeace i-a determinat pe administratorul și birișii maghiari să părăsească satul Oprea. La stăruința preoților catolici și reformați care administrau cele două parohii de acest rit, din Streza, sprijiniți și de autoritățile administrative înființează o școală de stat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Kerczesora, Ober Kerz și în sfârșit Streza Cârțișoara. De-a lungul secolelor sarcina conducerii directe a obștei i-a revenit administratorului moșiei pe care se afla satul, oamenii satului, iobagii și celelalte categorii fiind proprietatea indiscutabilă a proprietarului moșiei, principe, grof, boier, mânăstire sau oricare altă entitate deținătoare a pământului. Măsurile de tot felul luate de administrația moșiei, ce-i privea pe locuitori se chemau porunci, și dacă nu erau urgente se comunicau sătenilor de către primarul în persoană sau un «vice
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sate au format o singură comună, de câte ori s-au divizat, de câte ori au cooptat în administrare comună și Arpașul de Sus, de câte ori s-au desprins de acesta. Până ce a existat iobăgia, treburile obștei se rezolvau la «Curte», mai precis la cancelaria grofului, de către unul dintre administratorii domeniului, așa cum credea acesta de cuviință, de cele mai multe ori după legi proprii. Nici după desființarea iobăgiei primăria na fost luată în considerație a fi o adevărată instituție de stat cu obligații ferme și precise în ce privește rezolvarea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ferme și precise în ce privește rezolvarea problemelor cetățeanului, autoritățile îngrijându-se, ca mai peste tot în țară, mai mult de interesele marilor proprietari sau ale lor proprii, decât ale tuturor în aceeași măsură. De aceea, deși oamenii satului nu mai erau supușii grofului încă din 1849, nu reușesc să închege un sediu al administrației mai ca lumea decât în 1873, ocupând pentru aceasta, oarecum forțat, una din sălile școlii confesionale ce tocmai se construise, pentru care va plăti chirie parohiei. După destul de multă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
41 cumpărat de comună încă din 1870, - terenul pe care s-a aflat Cârciuma Comunală în Luncă, pe care în prezent se află Localul Școlii Generale. Proprietate a comunei dinainte de 1870. - Moara Comunală și Joagărul construite în 1878 cumpărate dela groful Teleky în 1901, Decizia de întabulare 4487/1904. Satul Sreza deține în proprietate următoarele terenuri: - pășune în golul de munte Bâlea 437, 36 ha - pășune în golul de munte Arpășel 521,19 ha, - pădure la Lupoaia 372 jugăre, primite prin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a intreprins această activitate financiar bancară așa după cum e consemnat chiar pe « Acția» în sine, « În loc de Buteanu pierdut». Explicația acestui înscris pe antetul documentului fundamental al băncii este următoarea: Muntele Buteanu care după revoluția din 1848 a trecut din stăpânirea grofului Teleky în proprietatea familiilor de boieri din Arpașul de Jos a fost pus în primii ani ai secolului XX în vânzare. Bună parte dintre locuitorii din Streza Cărțișoara, dispunând de consistente rezerve bănești, urmare a plecării masive a unor membri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în proprietatea familiei acestuia până în 1949, când fiul său Diogen ca să scape de eticheta, «defăimătoare», dar mai ales periculosă la ora aceea, de «chiabur», l-a donat «cu foarte mare plăcere» statului. - Joagărul de la moara din Oprea fostă proprietate a grofului, devenită în 1918 proprietate a comunei și care a funcționat până în 1950. - Joagărul lui Ieronim Budac, situat pe râu, din sus de Oprea, a funcționat din 1930 până în 1949, când a trecut în proprietatea statului și apoi foarte curând desființat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
s-au inventat» stăpânii de latifundii, de terenuri, de păduri cu toate ale lor, proprietarul tuturor bunurilor s-a făcut pe sine, și proprietarul morilor ce se așezau și se înmulțeau pe râu. Morile consemnate în documente erau numai ale grofului Teleky. Pe luncă în jos, la nord de Streza, așa cam la jumătatea drumului dintre Streza și Cârța au existat cu secole în urmă două mori, amplasate una lângă alta. Astăzi se mai păstrează acolo numai două izvoare cu apă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]