220 matches
-
potrivit cărora politica este prea complicată, ar fi la fel de bun ca prim-ministru ca și majoritatea cetățenilor). Tot cu privire la condiționările de natură economică sunt analizate aspecte precum evaluarea condițiilor economice actuale percepute și a evoluțiilor economice la nivel național, regional, grupal și personal, retrospectiv și/sau prospectiv (Bannon, 2003; Pattie, Johnston, 1998), observându-se că evaluări negative ale stării actuale, ale evoluțiilor anterioare sau așteptate sunt asociate cu o participare la vot mai ridicată însoțită și de o reorientare a opțiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
pînă în Nepal), ar fi făcut viteza sinonimă cu încetineala și viteza luminii sinonimă cu transmisia unei letargii năucitoare pentru receptor. Sfîrșitul mișcării se înscrie în televiziune, tele-acțiune, în telecomanda lumii exterioare? Este utopia semi-realistă (fiindcă există ruptura contra fluxului grupal și sportiv care va neutraliza efectul pervers) a "ultimului vehicul" povestită de Virilio (omul teletopiilor un mare handicapat motor superechipat și care nu-și păstrează decît degetele ca să apese pe butoane). Ea extrapolează, dar este deviată de la o traiectorie semaforică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
se pot produce sunete de diferite tipuri); gimnastica (aparate de sport); știința (colțul naturii vii) etc.; calculatoare; spațiul curții (Vrășmaș 1999: 75-76). 244 Pentru tipologia acestor grupuri, vezi Ezechil 2003: 113-114. 245 Ezechil 2003: 119-123. De asemenea, activități frontale/individuale/grupale cu avantaje și limite Albulescu-Albulescu 2000: 90. 246 Ezechil 2003: 124-127. 247 Ezechil 2003: 127-130. 248 Ezechil 2003: 130-131, Kelemen 2006: 404. 249 Hansen-Kaufmann-Burke Walsh 1999: 105. 250 Ezechil 2003: 131-132; ,,copilul trebuie tratat cu respect; el trebuie văzut ca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
considerată de pedagogia clasică un proces eminamente individual, dar prin desfășurarea ei în cadre social-grupal-interacționale, este în aceeași măsură și un proces social. Analiza bisensuală a acestei probleme evidențiază: - dependența rezultatelor școlare individuale de performanțele grupului (fapt valabil în contextele grupale); - rolul școlii este de a înzestra elevii și cu o serie de competențe sociale (cunoștințe, priceperi, deprinderi, comportamente, atitudini și reprezentări sociale). Din această perspectivă, învățarea școlară poate fi considerată un tip de învățare socială. Pe aceste baze, cunoașterea organizării
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
climat psihosocial: influențele exercitate de structura, de modul de organizare și de dinamica claselor de elevi asupra randamentului învățării; valențele și utilizările date unor forme de organizare ori de interacțiune în relațiile dintre elevi ori în relațiile didactice; efectele conjuncturilor grupale asupra învățării individuale; procesele de reprezentare socială, efectele de așteptare și etichetare, credințele și sistemele de percepție a sinelui. Toți acești parametri determină configurarea climatului organizațional și psihosocial și presupun o analiză mai atentă a proceselor de conducere și dirijare
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
geografică a populației școlare, și sub directe intervenții, îndrumări și evaluări ale unor organisme și persoane investite socialmente cu asemenea funcții organizatorice. Structura clasei de elevi ne permite observația că în interiorul acesteia se pot constitui în mod spontan subgrupuri (componente grupale informale), pe bază de afinități reciproce, cu instituirea unor lideri informali corespunzători acestora. Aceste subgrupuri informale, cu tendințe de delimitare față de grup și cu slabe capacități integrative, își construiesc o contracultură normativă în raport cu cea centrală a grupului, dezvoltând interacțiuni generatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de elevi. Cadrul didactic trebuie să respecte din punct de vedere managerial ideea că clasa, ca grup organizat, poate să se identifice la nivelul culturii manageriale prin intermediul unui element de individualizare (o mascotă, spre exemplu) și să-și eficientizeze structura grupală interioară prin intermediul unui spațiu (pereții sălii de clasă, alte piese de mobilier decât cele strict școlare) amenajat după legile instructiv-educative, estetice, dar, nu în ultimul rând, și după cele manageriale. Cultura grupală a clasei de elevi presupune promovarea atât a
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
mascotă, spre exemplu) și să-și eficientizeze structura grupală interioară prin intermediul unui spațiu (pereții sălii de clasă, alte piese de mobilier decât cele strict școlare) amenajat după legile instructiv-educative, estetice, dar, nu în ultimul rând, și după cele manageriale. Cultura grupală a clasei de elevi presupune promovarea atât a unor valori instrumentale, cât și a unor valori expresive (sloganuri, simboluri, ceremonii, ajungându-se chiar până la adevărate „ritualuri de socializare”), cele din urmă constituindu-se în adevărate fundamente pentru primele. Constituită pornindu
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pentru primele. Constituită pornindu-se de la premisa teoretică a elaborării în dinamica interacțiunilor de grup, cultura de grup trebuie să se situeze în centrul atenției cadrului didactic. Acesta trebuie să orienteze, prin demersurile de tip managerial, elementele incipiente ale culturii grupale în sensul prescris de obiectivele sociale și educaționale ale activității instructiv-educative, punând la baza structurării culturii instrumental-normative (subiect ce va fi abordat în capitolele următoare) elementele de cultură expresivă, simple la o primă constatare empirică, dar foarte complexe la o
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
normă acoperă un spațiu de cerințe ale unei comunități în ceea ce privește atitudinile, alegerile și acțiunile membrilor, manifestându-se sub forma unor obișnuințe, uzanțe, constanțe și stereotipuri comportamentale. Respectarea acestor norme poate fi evidențiată prin forța sintalității grupului, a tradițiilor, a culturii grupale în clasa de elevi. Din punctul de vedere al eticii, norma morală capătă contur prin ceea ce profesorul Nicolae Vințanu scrie în Dicționarul de Pedagogie: „regulă de comportament obligatorie din punctul de vedere al moralei; tip concret de acțiune cerută demorala
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
transmitere a valorilor cunoașterii (normativitatea didactică) și norme instituționale, care decurg din prezentarea instituției școlare ca instituție socială. Ambele categorii de norme explicite au rol de reglementare a activității școlare (Păun, 1994). Normele explicite sunt sistemul de referință al organizației grupale, ele preexistând apartenenței la grup a elevilor. Aplicarea acestor norme se face în mod uniform și unitar pentru toți elevii și, indiferent de caracterul imuabil al acestora, cadrul didactic trebuie să depună eforturi pentru a realiza trecerea lor progresivă de la
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cadrul didactic poate stăpâni managerial demersurile de intervenție și de soluționare. Idealul urmărit prin intervențiile cadrului didactic, în ceea ce privește problematica, este coeziunea grupului, acceptată în acest context ca o rezistență a grupului la destructurare, la factori care ar putea scinda organizația grupală. Factorii care favorizează coeziunea grupului în raport cu problematica normativă sunt următorii: - măsura în care grupul este un spațiu de satisfacere a unor trebuințe afective și intelectuale; - atitudinea celorlalte grupuri din școală față de clasa respectivă, deoarece o imagine exterioară negativă poate determina
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Convergența norme clasă - cultură școlartc "3.4.2. Convergen]a norme clas\ - cultur\ [colar\" Multiple investigații asupra grupului-clasă încadrează cercetările anterior evocate domeniului de studiu cultura organizațional-grupală (Dijmărescu, 1996). Sistemul normativ al clasei de elevi constituie stratul superficial al culturii grupale. Valorile centrale ale unui grup-clasă performant sunt: preferință pentru acțiune, orientarea pe elev, orientarea spre inovație și orientarea pe obiective comune. Numai că succesul în întreprinderile cadrului didactic nu este asigurat numai prin raportarea simplă la normele clasei, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
afirmat, și de percepția membrilor grupului față de normele școlare explicite menționate în regulamentele școlare. Există, după opinia unor specialiști, ca, spre exemplu, Parsons, credința că presiunea exercitată de către cultura normativă școlară asupra normelor din clasă poate determina fie un comportament grupal adaptativ, fie o destructurare și o scindare a clasei respective. Fără o corelație cât mai bună între cele două paliere normative pot apărea clase în derivă. Un alt subiect de interes la acest nivel al analizei relațiilor internormative este cel
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în mod diferit față de logica didactică (strategia elevului de a decripta expectanțele profesorului). Originile competenței sociale se regăsesc în familie, când se bun bazele inteligenței sociale, însă consolidarea acesteia este validată în contextul sociorelațional al clasei de elevi. Această formă grupală oferă tinerilor ce o compun posibilitatea de a stabili relații și interacțiuni, atât în plan școlar, cât și extrașcolar. În respectivele contexte, elevul se comportă diferit sau constant față de membrii grupului pe care are ocazia să-i cunoască și să
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
din plan (obiectivele comune), evitându-se risipa și suprapunerile. La nivelul managementului clasei de elevi, cadrul didactic trebuie să manifeste interes fața de organizare, întrucât aceasta favorizează și focalizarea pe obiectivele prioritare în limitele unei unități de cerințe, de acțiune grupală și instituțională, cu specificarea clară și precisă a termenelor și a responsabilităților pe intervale de timp controlabile. 4.7.3. Controlul și îndrumareatc "4.7.3. Controlul [i `ndrumarea" Foarte multe cadre didactice au în momentul de față reprezentarea potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de elevi, astfel încât permutările respective să nu încalce legile biologice, fizice și medicale anterioare, dar, totodată, să nu contravină nici normelor psihopedagogice, instructiv-educative și de socializare ale elevilor în sala de clasă. 2.1.3. Amenajarea sălii de clasă • Cultura grupală a clasei de elevi presupune promovarea atât a unor valori instrumentale, cât și a unor valori expresive (sloganuri, simboluri, ceremonii, ajungându-se chiar până la adevărate „ritualuri de socializare”), cele din urmă constituindu-se în adevărate fundamente pentru primele. • Un simbol
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
nivel; • clase speciale; 2. Diversificare curriculară: - învățământ modular; 3. Diversificare procesuală: - individualizarea instruirii la nivelul clasei de elevi. În legătură cu această diversificare procesuală, obiect de studiu al managementului clasei de elevi, modurile de instruire se prezintă sub trei asemenea forme: frontal, grupal, individual. a. Frontal: pornește de la perspectiva tratării clasei de elevi ca și cum toți elevii ar fi egali între ei. Această formă organizatorică predispune la utilizarea metodelor expunerii și a conversației. Pot fi introduse anumite diferențieri la nivelul tipului de întrebări formulate
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
elevi ca și cum toți elevii ar fi egali între ei. Această formă organizatorică predispune la utilizarea metodelor expunerii și a conversației. Pot fi introduse anumite diferențieri la nivelul tipului de întrebări formulate și la nivelul timpului de organizare a răspunsurilor. b. Grupal: presupune organizarea elevilor (minimum 2) pe echipe în funcție de anumite criterii. Va rezulta: • grup omogen: elevii sunt incluși în funcție de interese, capacități, rezultate școlare comune, și dispun de: - sarcini de instruire distribuite diferențiat; - îndrumarea permanentă a cadrului didactic; - timp de instruire distribuit
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de dialog cu agențiile statului și ale administrației publice. Despre modelele de implicare în acest dialog în vederea construirii unor comunități durabile există numeroase studii în care se vorbește despre participare voluntară, semivoluntară sau sub constrângere, despre participare dezinteresată, prin cointeresare, grupală sau forțată, despre participare "de fapt", suscitată sau provocată. Important rămâne rezultatul, care nu de fiecare dată înseamnă schimbare fizică; tot atât de importantă este atitudinea și comportamentul de a se implica. Aceasta relevă încrederea și mândria de a fi cetățean al
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Prevost, 1994, p. 24). Autonomia presupune posibilitatea de a te guverna și administra în mod liber. Procesul autonomizării nu înseamnă însă o atomizare, o rupere a legăturilor cu ceilalți oameni și cu exigențele comunității. Nu poți fi autonom de reglementările grupale, colective. Autonomia este, de fapt, o autoorganizare care se autoproduce și care se găsește mereu deschisă față de lumea înconjurătoare. Pot fi decelate mai multe ipostaze ale autoformării (vezi Carre, 2005): autoformarea integrală sau autodidaxia este o formare complexă, socială, sub
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a unor structuri exterioare actorilor. Cel fenomenologic - operaționalizat în sociologie în principal prin interacționismul simbolic și, în varianta lui mai tare, prin etnometodologie - mizează pe subiectivitatea umană, pe socialul construit și interpretat prin interacțiunea motivațiilor, așteptărilor, simbolurilor etc. individuale și grupale. În primul paragraf al acestui capitol am încercat să arătăm cum, și la nivel ontic, factorii obiectiv-structurali și cei subiectiv-ideologici (simbolici) se întrepătrund, ființează împreună și se condiționează reciproc. Să remarcăm aici doar că, și în etnometodologie, de exemplu, care
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ele, chiar dacă, evident, nu se pune aici problema tratării lor aprofundate. Vom începe cu câteva precizări legate de noțiunea de valoare. 1. Valorile, în calitatea lor de principii generale despre ceea ce e de dorit, funcționează atât la nivel societal și grupal, cât și la cel individual. Se vorbește despre „sisteme de valori”, „orientare axiologică” sau „scară de valori” - expresii foarte apropiate ca înțeles - avându-se în vedere oricare dintre cele trei niveluri. Mai mult, valorile devin operante numai dacă sunt internalizate
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nouă, publicul larg, atât în a judeca critic mesajele și autorii lor, cât și în a le oferifeedbackul necesar pentru a le evalua realist și, eventual, a recompune forma și conținutullor. De menționat că funcționarea și schimbarea opiniei publice, influențele grupale,interpersonale și mass-mediale au loc într-un context sociocultural determinat, ceea ce înseamnă un spațiu cultural specific și un timp istoric dat. Societatea, concretizată în instituțiiprecum familia, școala, Biserica, mass-media, induce - prin socializare - membrilor săi un anumit set de valori, norme
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
combinând cele două metode se obține un spor de cunoaștere simțitor. În altă ordine de idei, să menționăm că, întrucât interviul de grup nestructurat implică cele mai multe și mai complicate probleme de organizare și conducere, incluzând șiprincipiile altor forme de interviuri grupale, ne vom opri în mod special asupra acestuia, mai exact, la situația când grupul este unul natural. De altfel, Mucchielli(1968) consideră că la intersecția a patru condiții - (1) a fi grup natural, (2) a discuta liber (fără întrebări prestabilite
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]