230 matches
-
formele de relief, care necesită poate o mai adâncă Înțelegere; nivelul negentropiei lor e mai puțin evident decât cel al vieții. Orice formă de viață, cea mai umilă plantă ori animal, păpădia ori albăstrița ori sclipirea metalică și multicoloră a gușterului din iarbă, nu sunt altceva decât negentropia acumulată de ele, În raport cu entropia mediului golaș. Își poate imagina cineva muntele altfel decât acoperit de păduri? Dar, nu numai lumea vie, dar și cea pe care noi, desigur superficial, o numim moartă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cum spune o vorbă de-a noastră, “poartă-te cum ți-e portul și vorbește cum ți-e vorba”. Și astfel nu vom deveni niciodată străini locului În care ne aflăm. “Radiosfera”, 1 ianuarie 1996, ora 12,54 63. Când gușterul Își lasă coada... Când, În 1866, Haeckel introducea termenul “ecologie”, era departe de a prevedea dezvoltarea pe care avea s’o ia noua știință, aș Îndrăzni a spune, mai ales ca suprafață; pentru că, În sens literal, ecologia este doar știința
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ciclic, desigur ca răspuns la ciclicitățile naturale amintite dar și la cele ale restului biosferei; iar ciclicitatea vieții poporului e punctată de datini. Firesc, fiecare popor cu ale lui. Și, mi-am adus În minte un exemplu drag mie: un gușter. Amenințați-i viața; va dispărea În iarbă, abandonându-și coada care va mai trăi, zbătându-se, câtva timp, respectând Însă același ritm biologic cu al restului gușterului. Tocmai de asta, mai precis condiționat de această identitate, putem imagina chiar reconstituirea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ale lui. Și, mi-am adus În minte un exemplu drag mie: un gușter. Amenințați-i viața; va dispărea În iarbă, abandonându-și coada care va mai trăi, zbătându-se, câtva timp, respectând Însă același ritm biologic cu al restului gușterului. Tocmai de asta, mai precis condiționat de această identitate, putem imagina chiar reconstituirea Întregului. La fel, poporul român a fost obligat, În 1940, să abandoneze o parte a sa, cea răsăriteană, iar cineva a băgat-o În traista, scuze, turbinca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de reconstituire a Întregului, care se mai Întâmplase o dată, În 1918, l’a făcut pe acel cineva să Încerce să inducă incompatibilitatea Între cele două bucăți ale poporului român. Accesibilă Îi era doar, ca În exemplul de mai Înainte, coada gușterului, dar ce să-i facă? Să-i schimbe metabolismul, adică s’o facă să trăiască altfel deși mediul nu o cere; nu, pentru că asta Înseamnă moarte, și nu de asta a băgat-o În turbinca sa. Dar dacă i-ar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
facă; cum de altfel au uitat și ecartamentul căii ferate și alfabetul. Le place izolarea, căci au ce ascunde... Și așa, În Basarabia colindele urmează după Plugușor. Sunt la fel dar, oficiate când nu trebuie, lasă un gust amar. Coada gușterului e Încă vie. Dar, pentru a reconstitui frumosul gușter românesc trebuie mai Întâi resincronizat bioritmul cozii sale basarabene. Reactivarea Mitropoliei Basarabiei În cadrul Patriarhiei Române este astfel În primul rând un act ecologic. Al unei ecologii superioare, spirituale. S’o ajutăm
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ferate și alfabetul. Le place izolarea, căci au ce ascunde... Și așa, În Basarabia colindele urmează după Plugușor. Sunt la fel dar, oficiate când nu trebuie, lasă un gust amar. Coada gușterului e Încă vie. Dar, pentru a reconstitui frumosul gușter românesc trebuie mai Întâi resincronizat bioritmul cozii sale basarabene. Reactivarea Mitropoliei Basarabiei În cadrul Patriarhiei Române este astfel În primul rând un act ecologic. Al unei ecologii superioare, spirituale. S’o ajutăm! “Radiosfera”, 7 ianuarie 1996, ora 11,26 64. Ecologie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai bun caz, „prestația“ lor ține publicul în fața televizoarelor, dar nu e de natură să-l ducă la urne. Nimeni nu e înclinat să se deranjeze pentru a alege între diferite specii de bătăuși, circari, impostori, prostănaci, obraznici, șmecheri, mafioți, gușteri și guguștiuci. Politicienii noștri sunt, de regulă, oameni fără convin geri. „Dreapta“ și „stânga“, „liberal“, „conservator“, „social-democrat“, „popular“ etc. sunt tot atâtea forme fără fond, simple deghizamente lucrative (de circumstanță). Întrucât nu au convingeri autentice, politicienii autohtoni se simt scutiți
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
reprezentate sunt păsările: ciocănitoarea, huhurezul, pițigoiul, cinteza, privighetoarea, ciocârlia, porumbelul, turturica, guguștiucul, gaița, coțofana, stăncuța, șoimul, uliul, cucu, pupăza, dumbrăveanca, grangurul, mătăsarul, vrabia, rândunica, lăstunul. Dintre reptilele care trăiesc în zona pădurilor, prin poieni și pajiști, mai des întâlnite sunt gușterul, șarpele de pădure, șarpele de alun, și mai rar vipera neagră, opârla și năpârca. Prin ochiurile de apă, bălți, mlaștini pot fi văzuți tritoni, buhai de baltă, broaștele de lac, brotăcelul. Nevertebratele sunt reprezentate de gasteropode, miriapode și păianjeni. Dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un telefon și înfiripă următoarea conversație: "Să trăiți! Să trăiți că ne trebuiți! Sper că nu vă deranjez, să fiți într-o ședință ceva...". "Nu, bă, Relule. Sunt într-o pauză, tocma' am scăpat dintr-un scurt briefing cu niște gușteri de la Uniunea Europeană. Ia zi, care-i treaba?" "Păi, m-am gândit să vă zic că am rezolvat cu problema aia..." "S-a prezentat omu' cu pachetu'?" "A venit la marele fix. Băiat fin, cum mi-ați spus dumneavoastră." "Și normal
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de Petru Dumitriu, F, 1992, 4; Eugen Simion, Autobiografia spirituală, L, 1992, 19, 20; Cornel Ungureanu, Petru Dumitriu, cu puțin înainte de „Judecata de apoi”, O, 1992, 22; I. Negoițescu, Petru Dumitriu și „libertatea”, JL, 1992, 14; Ovidiu Pecican, Autoportret cu gușteri, ST, 1992, 7; Octavian Soviany, Amurgul stemelor, CNT, 1993, 38; Andreea Deciu, Exilul și împărăția, RL, 1992, 39; Constantin Cubleșan, „Zero sau punctul plecării”, ST, 1993, 1; George Pruteanu, Mecanicul și viul, RL, 1993, 30; Ovidiu Nimigean, Cronica unei ecorșări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
elegant subteran dansul pe frânghie pașii se aprind se sting ca afișe luminoase biletele de favoare, nu sunt admise dar directorul înaintează pe calul mușcând în spume zăbala veți vedea domnilor spectacolul cel mai extraordinar inima ca un gât de gușter se umflă se dezumflă și troici coboară chiuind pe arterele în trepte cât duioasă eleganța focilor pielea lor lucioasă ca o noapte în docurile brăilei au mustăți cum e nervura frunzelor... În majoritatea cazurilor - la fel ca în Invitație la
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
spune iar programul, pleacă la război împotriva împăratului unui ținut vecin. Noi vedem însă că mama căpcăună îl gonește din scenă, după care, ne spune programul că aceasta (acesta) vrea să o mănânce pe Frumoasă, fiartă într-un cazan cu gușteri și vipere, dar în scenă vedem că iar se pregătește un viol colectiv, nefinalizat de astă dată, căci apare la timp Prințul care o salvează pe Frumoasa sa și o anihilează pe mama-căpcăună-bărbat. La începutul și la sfârșitul spectacolului Prințul
Frumoasa din pădurea adormită by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6872_a_8197]
-
de grauri fără astîmpăr,/ viața mea stăruie pe o nesfîrșită cîmpie/ unde nu știu cine mi-a strigat numele.// Vestiți căpitani trăgînd după ei mușuroaiele/ au călărit către mari vînturîndu-si umbră/ pînă cînd printre țăruși se pierdură.// Deci nu ei mă caută. Gușterul/ care tocmai clipise privindu-mă/ pieri dintr-o întorsătură.// Fără grabă anii și-au strîns taberele/ și doar un cort colorat atinge/ cu flamura pe rînd continentele.// Nicăieri nu e cer, alături e marea/ rîvnind la falca de asin veche
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
cronicizată. Frazele sunt, de cele mai multe ori, rupte la mijloc, ca niște oase cărora li se vede măduva. Legiferat astfel, aleatoriul capătă semnificații independente. Pe de altă parte, ligamentele proliferează. Cratimele sunt pretutindeni. Chiar și la începuturile de vers: „Am văzut gușterele/ -nghițit de rugi și-n urmă apa” (p. 9); „Sălbăticia reprodusă-n mii de exemplare” (p. 10); „Chipul maur,/ pe ecrane,/ surâde-abisal” (p. 26); „și-n sânii imponderabili/ și-n lumina căzută/ prin fante mistice, -alcoolizate/ -n somnul funcționarului/ colonial
Deducții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5130_a_6455]
-
de piatră între file.// Iu-hu, iu-hu legile naturii șiau înfipt colții în imaginația mea - cântă și tu -/ «Iu-hu, iu-hu legile naturii și-au înfipt colții în imaginația mea»/ Iar diavolul n-a fost nicicând mai bine înfățișat:/ era verde ca gușterul”. Poemul e mai lung, dar logica lui incantatoriu-contagioasă se poate intui de pe-acum. Poetul fascinează și acaparează. Aparentele călătorii către „tărâmurile pustiirii”, el le orchestrează și nici o escală nu scapă atenției sale. Cealaltă proză e o irezistibilă mostră de
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
ca un rac. *** nimeni nu știe cine a ros chiparosul, cine a mâncat noua rășină din parcuri: noaptea se petrec umbre tare ciudate, orașul pare stăpânit de niște noime de aceea trei borne se plimbă, amorțite, pavajul năpârlește ca un gușter gras, statui solemne se ascund sub poduri, pubelele valsează, un clopot n-are glas hingherii se ascund, măturătorii negri de frică au intrat în greva foamei lor, pe la răscruci, hîrtii și pungi dansează, spre luna plină urlă haitele de câini
Poezii by Dan Dănilă () [Corola-journal/Imaginative/3072_a_4397]
-
cu burta portocalie. Acestea au supraviețuit într-un număr mult mai mic. Mai exista și un peștișor interesant, numit fâță. Se cresc și ceva albine, dar albinăritul nu este răspândit la câmpie. Dintre reptile se pot aminti existența șopârlelor, a gușterilor, a câtorva șerpi și a broaștelor țestoase de apă. Șerpii mai răspândiți sunt cei de casă, cu tâmplele galbene. Mai erau și șerpi de apă și se mai povestea despre niște șerpi mari, castanii, din specia numită balaur din cauza dimensiunilor
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
negru, parcă omenesc, privește mirat o gură păroasă ce rînjește mulțumită de marele succes. Evantai mic și ruginiu, coada i se desface asemenea unei brîndușe păduratece. Gîtlejul, amorțit de o durere profundă, se umflă și palpită asemenea aceluia al unui gușter, fără însă să emită niciun strigăt sau vreo notă guturală. Sitarul e o pasăre aproape mută. Sunt vietăți care pot îndura cele mai groaznice torturi fără măcar să scoată un strigăt, o șoaptă." (Mihai Moșandrei, însemnările unui vînător) Reproșul păsării, prin
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice); Reptile și amfibieni: "Vipera ursinii ssp moldavica" - o reptilă (endemică pentru țara noastră) cunoscută sub denumirea populară de viperă de fâneață, șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Nevertebrate (bondari, fluturi, greieri, musculițe): bondarul de arbilă ("Bombus argillaceus"), bondarul de stepă ("Bombus fragrans"), călugărița ("Mantis religiosa"), cosașul de stepă ("Saga pedo"), fluturele Apolo ("Zerynthia polyxena"), coada rândunicii ("Iphiclides podalirius"), greierul
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
printre participanți pe Genti, sau francezul, cum i se mai zicea pentru că studia la Paris. Venise singur. Iar dintre numerele importante erau prezenți Șapte și Nouă, amândoi scunzi, îmbrăcați în salopete kaki, cu cizme lungi de cauciuc. Semănau cu doi gușteri care nu știu cum să se strecoare mai repede prin iarbă. Iar omul-fără-număr, bătrânul cu care se certase Kalina cu o seară înainte, era îmbrăcat într-un costum de vânătoare nou-nouț, ceea ce o făcu pe Kalina să-i adreseze în gând un
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
pantaloni praf de scărpinat, făcând cu neputință senina ședere pe scaun în prezidii; praf de strănutat, la depunerea de jurăminte; furnici în mâneci, la strângerea de mâini cu șefii de state; greieri schiopi în nodul cravatei, la intonarea de imnuri; gușteri gușați în batistă, la ștersul pe frunte, la miting; lapte de măgăriță în stiloul cu care să semneze tratate de incomensurabilă însemnătate pentru patrie; încărcături electrice în șireturile pantofilor, la călcatul mai repejor pe covorul roșu; viruși sub unghii, făcîndu-le
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
naturii, unde puiandrii să se hârjonească în voie. Când locul ales ar fi Grădina Botanică a Cotrocenilor, spațu generos, udat de ploi vesele și bătut de vânturi regeneratoare, atunci primii vizitatori ar vedea țâșnind după fluturi și tupilându-se după gușteri, zvelț patrupezi dințaț de tip stradal, aparent inofensivi, nelătrători, jucăuși. Eroare, fatală eroare Tigrul tasmanian, la ora mesei, s-ar repezi asupra vizitatorului cel mai apetisant, devorându-l cu o înfiorătoare rapiditate, chiar înainte ca acesta să-și dea seama
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
Zafiu Termenii care desemnează animale sînt destul de des convertiți, în limbajul familiar-argotic, în metafore. Cel mai adesea e vorba de epitete depreciative, similare celor deja existente în limbajul popular (bou, vacă, măgar), dar mai puțin previzibile: barză, bibilică, cangur, capră, gușter etc. Un studiu din anii '40 (Gavril Istrate, Noțiunea "femeie stricată" și terminologia animală, în Buletinul Institutului Al. Philippide, XI-XII, 1944-1945) trecea în revistă metaforele animaliere pentru noțiunea "prostituată"; multe sînt citate și de Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
și câțiva flăcăi cu nădragii suflecați, pândind printre pietrele lucioase, în apa puțină a râului, pești argintii cu trupuri șerpești. Urbea nu putea fi prea departe. Cărarea se lățise și era brăzdată de riduri adânci, lăsate de roți de căruță. Gușteri cu solzi verzi-albăstrui își lipeau pântecele reci de pietrele încinse, pândind din ochi zborul suspendat al libelulelor. Curgerea râului era înfrânată de memoria izvorului și însuflețită de speranța mării. Trecuse de mult de poarta cetății, fără să fi băgat de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]