410 matches
-
Dar cum poți să te bucuri Străin în lumi străine? Mi-am risipit talanții Și n-am ales nimic Și-am pribegit prin lume Străin și venetic. Și am slujit la idoli, Și pentr-un boț de pâine M-am gudurat la ușă Supus precum un câine. Și mi-am vândut și suflet Și nu mai am ce-mi vinde Îndură-Te de mine, Cerescule Părinte. De pe cărări pierdute, Prin lume călător Primește-mă acasă Că-s fiu rătăcitor. Nu pregăti
BALADA FIULUI RẰTẰCITOR de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366475_a_367804]
-
La un moment dat văd că se zărește o mogâldeață mișunând în urma noastră. Am bănuit că este un câine și cât pe aci să sar în căruță de frica câinelui și să-mi deconspir prezența. Am văzut că mogâldeața se gudura la picioarele mele și imediat am înțeles că de fapt era Braica, cățeaua familiei, care și ea s-a luat după căruță ca și mine, fără acordul stăpânului. Circulam amândoi clandestin în spatele atelajului încărcat. Peste puțin timp am depășit perimetrul
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
albe în lăbuțe. Nu am castrat-o că nu a fost de acord Simina și noi ceilalți nu am vrut să o multilăm. Cred că Shakka are proprietăți extra sensoriale, am impresia că vede aură/câmpul energetic al omului. Se gudura la oamenii buni și le sare prietenoasă de gât ca să-i pupe și nici nu se uită la oamenii răi. Ea este barometrul meu când am un musafir nou, din comportamentul lui Shakka știu cu cine am de-a-face. Înainte de a
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
deoarece rația lor zilnică, bine gândită de gospodar, era formată din șuturi, coji de cartofi și multe înjurături, iar vara, așa ca desert, pepeni cruzi. Evident, orice brumă de proteină era binevenită! Însă, odată ajunși la gard, începură să se gudure, să schiaune duios și să se frece de ostrețe, doar-doar, vor primi o mângâiere de la bătrânul acela ciudat, în mod sigur, străin de locurile acestea. Domnul Duluman, crunt încercat de trădarea câinilor, mai ales că prostul de Lae începuse să
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
o parte scrâșnea de partea cealaltă a gardului. Doi copilași, frățior și surioară, se apleacă să vadă ce se întâmplă, când deodată ce să vadă? De dincolo de gard cineva vroia să-i cunoască și dădea bucuros din codiță și se gudura la picioarele lor. - Hai să-l ducem în curte! - zise băiețelul. -Vai, dar ce-o să se întâmple când părinții vor afla de el? - se îngrijoră fetița. - Nu-l ni va lua nimeni! - adăugă ferm ștrengarul. - Atunci haide să-i facem
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
Nero, vino! Cățelușul auzi chemarea, se opri, întoarse capul și apoi cu coada în vânt și urechile fluturînd se îndreptă ca o săgeată spre cei doi copilași. - Ștrengarule, ne-ai speriat! Nero lătră ușor de parcă își însuși dojeana și se gudură la picioarele lor ca și cum le-ar fi cerut iertare pentru boacăna lui. - Să nu mai fugi de acasă niciodată! - Tu o să fi protectorul nostru! Bucuroși s-au întors cu toții acasă. - Ce să-i mai dăm de mîncare? - se întristă fetița
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
La un moment dat văd că se zărește o mogâldeață mișunând în urma noastră. Am bănuit că este un câine și cât pe aci să sar în căruță de frica câinelui și să-mi deconspir prezența. Am văzut că mogâldeața se gudura la picioarele mele și imediat am înțeles că de fapt era Braica, cățeaua familiei, care și ea s-a luat după căruță ca și mine, fără acordul stăpânului. Circulam amândoi clandestin în spatele atelajului încărcat. Peste puțin timp am depășit perimetrul
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
pusei chipiul pe masă, scosei batista din buzunar să mă șterg de sudoare că transpirasem tot. Mă luase așa un tremurat la gândul că tot bănetul ăla o să fie al meu. Ia , uite, Doamne, cum iese norocul în fața omului,mă guduram eu pe lângă valiză, și mă gândeam ca prostul ce să fac eu cu atâta bănet. Prima dată mi-a venit în minte să iau casa lui Traian Pisică, casă mare cu șase camere, apoi pădurea cocoanei Câmpineanca și cu pământul
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351668_a_352997]
-
matcă revarsă-un pârău. Stânca cât este de tare Nisip se preface în vânt, Valul se-aruncă din mare, Sub talpă să-l calci pe pământ. Și păsări te-ascultă când taci, Și iarba crește mai verde; Prin lanuri se gudură maci, Floarea în tine se pierde. Izvorul curge mai iute; La vale-și dă drumul la frâu, Căci vrea și el să se uite, Când trupu-ți se scăldă în râu. Nimeni, femeie, nu poate Să stingă focul din tine; Armele
NIMENI, FEMEIE, NU POATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351100_a_352429]
-
S-a lipit de mine scheunând ușor de parcă ar fi înțeles starea prin care treceam. - Când o să vină timpul, să știi că am să-ți dau drumul din lanț. Și ție și celuilalt. Parcă ar fi gata să înțeleagă, se gudură și-și lipește botul de obrazul meu. - Dar să nu te mai atingi de nici o găină, că nu e bine. Poți să o pățești și eu nu voi mai fi aici să te apăr. Îmi promiți? E numai ochi și
TRĂSNETUL de ION UNTARU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356326_a_357655]
-
repede uită el de cățelușă, îi răspund eu și bat de vreo trei ori din palme. Nimic! Repet scena, cu câteva bătăi de palme în plus. Apare și Riki, cu coada îmbârligată. Curios, se îndreaptă exact spre Bianca, și se gudură în fața ei. - Ce faci, Riki, frumosule, măi băiatule, dar ce cățeluș avem noi aici... Mânca-l-ar mama de băiat! Riki, auzind și el o voce atât de plăcută, se ridică în două lăbuțe, vrând, parcă, să ceară ceva. - Uite
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
Fața celui din urmă se însenină. - Te voi căuta, îi zise doctorul. Voi deschide clinica și te voi angaja la mine. Vei fi omul bun la toate, ai să vezi! Nu se știe cât a înțeles nebunul, însă câinii se gudurau de parcă ei ar fi primit această promisiune. În câteva minute, doar câteva pale de vânt mai treceau peste terasa unde avusese loc întâlnirea. Bogdan plecase primul, comisarul se simți nevoit s-o conducă pe logodnica abandonată de scriitor în timp ce acesta
PROMISIUNEA DE JOI (X) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354842_a_356171]
-
țâșnit din coastele de deal... Și drumul se scurta, parcă înghițit de gurile boilor. Aproape de stână, Ion puse mâna streașină la ochi spre ocolul oilor, de unde s-aștepta să-l întâmpine câinii, mai întâi porniți ca asupra unui străin, apoi gudurându-se spre cel recunoscut ca fiind stăpânul cel fără mustață. Acum însă nu se mai întâmpla întocmai. Nu se depărtau de târlă și mai degrabă schelălăiau decât lătrau. Băiatul era destul de deprins în ale vieții ca să nu-nțeleagă că ceva
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
își iau în preajma femei tinere care să le ridice moralul aflat la pământ hai lasă-mă îmi spune el în timp ce alunecă în patul alteia mai tinere gras că un porc bătrân că un munte rece că și un șarpe se gudura la trupul cald al unei fete care știe ca tinerețea e scurtă Referință Bibliografica: cum știu femeile / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 281, Anul I, 08 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș
CUM ŞTIU FEMEILE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355561_a_356890]
-
decât dacă sunt smulși de pe pielea poporului, precum căpușele din capul câinelui. Asta pentru că în România, cam de la fanarioți încoace, se practică supușenia gratuită. Mai nou îi spune gudurism. Precum câinele slăbănog, care, în loc să te muște, în loc să te latre, se gudură. Așa-i românul. Îl bat toți și el se gudură. Și gudurismul ăsta se practică în toată societatea românească, pentru că, așa cum am mai scris, am ratat revoluția morală a societății. În filosofie se numește etică, în viața publică se numește
SPOVEDANIE IN GRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356637_a_357966]
-
capul câinelui. Asta pentru că în România, cam de la fanarioți încoace, se practică supușenia gratuită. Mai nou îi spune gudurism. Precum câinele slăbănog, care, în loc să te muște, în loc să te latre, se gudură. Așa-i românul. Îl bat toți și el se gudură. Și gudurismul ăsta se practică în toată societatea românească, pentru că, așa cum am mai scris, am ratat revoluția morală a societății. În filosofie se numește etică, în viața publică se numește nașpa. Dați-mi voie să vă spun că poporul nostru
SPOVEDANIE IN GRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356637_a_357966]
-
niciodată privinduse-n oglindă, - ea, femeia cu capul pe umeri, acum este dublată de o femelă cu instinct sigur, o femeiușca simplă, carnala și care nu se mai rușinează de sentimentele care o bântuie cu nerușinare. Străină, voluptoasa, știe să se gudure, să i se culcușească pe sub piele, să o acapareze. Fierbe sângele ei în arterele, pe care Mărțina Herseni și le credea a fi fost demult sclerozate. Sigur nu mai este sloiul de gheață, frigida de care au fugit cei câțiva
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
-l ajute Atât cât se poate, să-i facă un rost Lupii, găsind că asta-i povară, S-au strâns într-un sfat mult ticluit Formându-și o haită, în miez de vară, Și către bipede au mârâit S-au gudurat la mulțimea frustrată Îndemnând s-arunce cu stropi de noroi În gâștele și boii care odată Munceau pentru ei c-albina din roi Blana cea nouă a lupilor hoinari Le-a supt neuronii prostimii credule Dar ea i-a ales
LUPII ROZII de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370362_a_371691]
-
Ly o întâmpină cu atitudinea sa mândră de conducător de triburi sălbatice, ca și cum ar ataca o gazelă din jungla sălbatică... și fetei i-a plăcut mult abordarea aceasta neobișnuită. De obicei, toți știau că-i fata ministrului și i se gudurau în jur, ca niște cățeluși speriați, să-i satisfacă toate voile... Bărbatul acesta, însă, era altfel decât cei cunoscuți de ea. Era sigur pe el, curajos... și lucirile din privirea lui sălbatică, ca a unui tigru sângeros, aveau în ele
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
strivi orice, era un om puternic fața lui era buhăită de alcool iar din ochii săi verzi strălucea ceva sălbatic, animalic. Înaintă prin curte cu pași mari Nando îl întâmpină cu un zâmbet însă părea ca un cățeluș ce se gudură pe lângă un dulău mare. Ce mă ați venit cu gașcă aici la mine, nu îmi place treaba asta,” tună Filip cu vocea sa groasă, puternică. ,,Eu am venit doar cu George pe ceilalți i-am găsit aici,” spuse Nando. Filip
ORIZONTURI ÎNTUNECATE ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369774_a_371103]
-
-n mine se închide un drum. Nici un izvor, Nimic nu mai ajunge la poarta mea și chei Nu mai există-n mine, tu n-ai vrut să le iei. Și lacăte-n rugină mă-nchid ca-ntr-un cavou, Se gudură tristețea, că m-a avut din nou; Și încă mă mai are, cu lanțuri m-a cuprins Se gudură tristețea, că iarăși m-a învins. Eu o primesc cu sare și pâine din cuptor Așa cum am primit-o când m-
ADAM ŞI NE-EVA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352972_a_354301]
-
există-n mine, tu n-ai vrut să le iei. Și lacăte-n rugină mă-nchid ca-ntr-un cavou, Se gudură tristețea, că m-a avut din nou; Și încă mă mai are, cu lanțuri m-a cuprins Se gudură tristețea, că iarăși m-a învins. Eu o primesc cu sare și pâine din cuptor Așa cum am primit-o când m-am născut.Și mor În mine stele, vise și sufletu-mi s-a stins, Și vara mea departe-i
ADAM ŞI NE-EVA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352972_a_354301]
-
cafenii inteligentă, avea demnitate și, mai ales, o generozitate de neînțeles pentru noi. Sigur, era doar un câine cerșetor, la ușa măcelăriei din piață, însă făcea asta cu un stil de negăsit la cerșetorii umani. Nu se prostea, nu se gudura și nici nu dădea din coadă, nu zbiera că are copii acasă, ori, așa cum aflasem eu la o profesionistă în domeniu: „Dă-mi bani să iau o pastilă în sănătatea lu’ matali”, chestie care mă pusese pe gânduri numai prima
BOBIŢĂ, UN COMPLOTIST CU GHINION de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353110_a_354439]
-
profund recunoscătoare, le mulțumesc încă odată. Mângâi câinele care se preface că nu-i pasă. Ciudat animal. Trăind în singurătate simt cum absoarbe fiecare atingere în ființa lui. Nu cere nimic, dar primește totul cu o recunoștință imensă. Rareori se gudură. Are nemișcarea dar și freamătul munților în el. Doar te privește în ochi și asta este mulțumirea pe care ți-o transmite. M-a “adoptat” din prima clipă după o privire luuungă și pătrunzătoare de mi-a venit să mă
FULGII de DOR DANAELA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354560_a_355889]
-
Fănică din Puroinica, unde cu o zi înainte făcuseră cinci gropițe. -Floareo! Du-te după mingea de cârpă! Vezi că o văzui în curte la tine lângă roata căruței, zise Lenuța. Fetița alergă spre poarta casei unde o întâmpină câinele, gudurându-se la picioarele ei. -Stai cuminte, Patrocle! Se întoarse cu „mingia” făcută dintr-un ciorap umplut cu cârpe peste care fusese împletită o plasă din sfoară de cânepă. Ceilalți copii au strâns fiecare câte cinci pietricele, pe care le țineau
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]