224 matches
-
urmeze și celelalte școli din Huși. / Urări de noi succese cadrelor didactice și elevilor de la Șc(oalaă Nr. 3 din Huși, de azi și de mâine / <ss> Prof. I. Gugiuman / Universitatea „Al. I. Cuza ”Iași ”/ UN MARE GEOGRAF HUȘEAN - ION GUGIUMAN Prof. Constantin Vasluianu Orașul Huși, înconjurat de dealuri domoale, acoperite cu vii și păduri, este locul unde s-au născut și au copilărit multe personalități ale științei și culturii din țara noastră. Sunt demne de amintit nume precum Alexandru Giugaru
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
noastră. Sunt demne de amintit nume precum Alexandru Giugaru și Octavian Cotescu (actoriă, Ștefan Dumitrescu (pictoră, Anton Holban (romancieră, Mihai Ralea (sociolog și filosofă, George Vintilă (dirijoră, Nicolae Malaxa (industriașă ș.a. Din rândul acestor personalități face parte și geograful Ion Gugiuman. S-a născut pe 4 decembrie 1909, devenind al patrulea copil în familia lui Gheorghe și a Tincăi Gugiuman. Părinții săi se ocupau cu grădinăritul în lunca Prutului. A început școala primară cu doi ani mai târziu din cauza primului război
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Mihai Ralea (sociolog și filosofă, George Vintilă (dirijoră, Nicolae Malaxa (industriașă ș.a. Din rândul acestor personalități face parte și geograful Ion Gugiuman. S-a născut pe 4 decembrie 1909, devenind al patrulea copil în familia lui Gheorghe și a Tincăi Gugiuman. Părinții săi se ocupau cu grădinăritul în lunca Prutului. A început școala primară cu doi ani mai târziu din cauza primului război mondial, absolvind cursurile Școlii Nr. 2 din Huși, în anul 1922. Într-un interviu acordat în 1980 revistei de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ocupau cu grădinăritul în lunca Prutului. A început școala primară cu doi ani mai târziu din cauza primului război mondial, absolvind cursurile Școlii Nr. 2 din Huși, în anul 1922. Într-un interviu acordat în 1980 revistei de geografie „Terra”, Ion Gugiuman considera că primii pași pe care i-a făcut în geografie au fost în perioada copilăriei, când, în vacanțele școlare își urma părinții, pe jos de la casa din Huși până aproape de Iași, în lunca Prutului, unde își aveau grădina. A
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Titu Maiorescu” din Aiud. În 1937 se căsătorește cu Lidia Cojemeaco, profesor de geografie, împreună întemeind o familie care va crește doi copii (Olga, care va deveni medic și Gheorghe, care va deveni profesor universitară. Tot în acest an, Ion Gugiuman are șansa să întâlnească la Iași pe marele geograf francez de renume mondial Emmanuel de Martonne. În urma discuțiilor care au avut loc, marele geograf francez îl invită la o specializare de un an la Sorbona, unde urma să-și susțină
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
România, București, 1973; Ion Simionescu ca geograf, publicat în revista „Studii și cercetări de geografie”, tomul XI, București, 1974; Elemente de climatologie urbană - cu exemple din România (în colaborare cu dr. Marțian Cotrăuă, Editura Academiei R.S. România, București, 1975. Ion Gugiuman fost conducătorul științific al numeroaselor lucrări de doctorat în domeniul geografiei fizice. A avut un mare număr de articole publicate în ziare și reviste, conferințe publice și la radio (Iași și Bucureștiă, prin care a atras atenția cititorilor și ascultătorilor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a atras atenția cititorilor și ascultătorilor asupra importanței teoretice, practice și instructiveducative, a geografiei și a necesității cunoașterii frumuseților țării noastre. S-a stins din viață la 30 noiembrie 1990. Am avut ocazia să îl cunosc pe marele geograf Ion Gugiuman în perioada studenției mele (1980-1984), când încă venea aproape zilnic la facultate, fiind profesor consultant. Obișnuia să stea de vorbă cu studenții, glumind, dându-le sfaturi și de multe ori aveai neșansa să întârzii la cursuri, deoarece cu greu reușeai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
memoria tuturor celor ce au participat la acest moment festiv, modul hazliu în care a explicat, cum a constatat într-o dimineață de iarnă gradul de poluare a aerului din orașul Iași. Ca hușeni, ne mândrim cu personalitatea profesorului Ion Gugiuman, care s-a născut și a copilărit în orașul nostru, fiind absolvent al cursurilor Liceului „CuzaVodă”, școală de renume ce împlinește, acum , 90 de ani de la înființare. ȘI PRIN NOTORIETATEA LOR S-A IMPUS PRESTIGIUL LICEULUI ,,CUZA-VOD(”1 Prof. Mircea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
național la Liceul „Cuza-Vodă” din Huși, dascăl desăvârșit al învățământului geografic. Pentru activitatea deosebită desfășurată pe ogorul școlii, am fost de mai multe ori nominalizat ca profesor evidențiat de către Inspectoratul Județean Vaslui. HUȘII AȘEZAREA, ORIGINEA ȘI EVOLUȚIA LOR Prof. Ion Gugiuman 1. Hușii sunt așezați în partea de răsărit a jud(ețuluiă Fălciu, cam în dreptul orașelor Bacău și Cluj. În privința cadrului fizic al său, acest oraș apare ca o așezare omenească cum rar se întâlnesc nu numai în cuprinsul Moldovei dintre
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
însă, de acum înainte. Notă: Material preluat din „Credința. Foaie religioasă și culturală”, Huși, Anul II, nr. 23-24, octombrie - noiembrie 1934, p. 1-2 52 H uș ii și îm pr ej ur im ile LUNCA PRUTULUI ÎN REGIUNEA HUȘILOR Ion Gugiuman Laboratorul de Geografie Umană, Universitatea Iași Din dreptul Dealului Câlcea , așezat în partea de Nord a județului Fălciu și până la latitudinea satului Stănilești, pe distanța de aproape 30 km., râul Prut și-a sculptat valea sa în depozitele de argile
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vite și stânele oilor aduse la vărat în luncă, populează din plin albia majoră a Prutului în această regiune. Notă: Material preluat din „Revista Științifică <<V. Adamachi>>”, Iași, vol. XXIX, aprilie - iunie 1943, p. 153-158; Și extras. VALEA LOHANULUI Ion Gugiuman În hidografia Moldovei Centrale, valea Lohanului este considerată ca o apariție morfologică târzie. Formarea ei, ca și aceea a văilor Crasna și Bârlad pe porțiunea unde acestea au direcție subsecventă, s-ar fi produs în Quaternar. Acest fapt morfologic a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cumpănă a apelor dintre Siret și Prut, la Nord de Pașcani Notă: Material preluat din Extrasul Valea Lohanului, în „Revista geografică română”, An V, Fascicola III, 1942, Tipografia „Universul” S.A., București, 1943 ZONELE DE INFLUENȚĂ ECONOMICĂ ALE ORAȘULUI HUȘI Ion Gugiuman Ca organism social și economic, orașul Huși își întreține viața sa nu numai din produsele regiunii de la Nord de el, ci și din acelea ale regiunilor vecine lui, stepa deluroasă a Fălciului de la Sud, regiunea bazinului mijlociu a Bârladului (valea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
épanouies vers l'Est, englobant un nombreaux groupe de village situés a l'Est du Prut. Notă: Material preluat din „Revista Științifică <<V. Adamachi>>”, Iași, vol. XXIX, nr. 3-4, iulie - decembrie 1943, p.306-309 MIGRAȚIUNEA SEZONALĂ A BULGARILOR HUȘENI Ion Gugiuman I. Elementul bulgăresc ocupă partea de Sud-Est a orașului. Mai compacți în mahalaua care le poartă și numele „Bulgari”, ei se întind apoi și în partea de răsărit a cartierului Plopeni, din Sudul orașului, unde sunt însă destul de mult împestrițați
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de S - E a acestui oraș, în celelalte cartiere, Plopeni și Răești, procesul de deznaționalizare fiind aproape terminat. Notă: Material prelut din „Sociologie Românească”, IV, nr. 1-3, ianuarie - martie 1939, p. 72-76 O COLONIE DE BUCOVINENI ÎN ȚINUTUL FĂLCIULUI Ion Gugiuman Trăind într-o regiune naturală anumită - munte, depresiune intra ori submontană, dealuri, câmpie etc. - elementul omenesc își adaptează funcțiile organismului său influențelor exercitate de către factorii fizici specifici regiunilor respective. Omul de munte, de exemplu, are funcțiile aparatului respirator adaptate densității
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Broșteni:„ curge în partea de sud-vest e format din cursul a patru pâraie: Drăslăvățul, Ochiul, Schitul și Zavati”. Pâraiele Șara și Turbata se unesc la podul Hagiului, după care se unesc cu pârâul Broșteni pentru a forma pârâul Huși. Ion Gugiuman nota: „La marginea de sud-est a orașului Huși, în punctul de confluență al pâraielor Drăslăvăț și Turbata se păstrează încă în bună stare digul de pământ al vechiului „iaz al Vlădicăi” (fosta proprietate a episcopiei de Hușiă care a funcționat
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
tabără poartă buzdugan. 6. Marele Postelnic umblă înaintea Domnului, cu toiag îmbrăcat în argint. Are sub jurisdicție pe aprozi, curieri și pe Turci. E și pârcălab de Iași. 7. Marele spătar. La ceremonii se îmbracă în haină de brocart și gugiuman, ține sabia domnească în stânga și buzduganul în dreapta și merge imediat în urma lui Vodă. În zilele obișnuite, la biserică aceste semne sunt purtate de spatarul al treilea. Tot acesta le poartă la Divan și masă, când lipsește spătarul cel mare. 8
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ea n-a avut parte... Pe calul lui îl chema Mehmet. Cort de piei de căprioară. Peste zale Bogdan purta contăș de coloarea sângelui dulamă, ca mușchiul, de catifea. Căciula de râs cu pene de cocor și piatră de olmaz Gugiumanul avea în frunte o floare de argint în care o piatră de olmaz, cât o lacrimă, scânteia cu fulgere mărunte. Și din legătura de argint se încovoia pană subțire de cocor. Cizme de marochin roș pinteni mari argint spată grea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost însă ucis.). Pleacă, singur, trist, noaptea, pierde un cal cu scule și bani. După patru zile de rătăcire, zdrobit se culcă, și în timpul somnului și cellalt cal fuge. Singur, pe jos, în furtună și ploae, rămâne cu capul gol gugiumanul i-l răpiseră crengile spinoase ale codrilor. Patru zile n-a dormit și n-a mâncat și cu greu a ajuns la Ciceu după ce s-a întâlnit cu Mailat, voivodul Transilvaniei și după ce cu vorba a scăpat de el. Legendă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nicolae Iorga, Eudoxiu Hurmuzaki, Constantin C. Giurescu, Gh. Ghibănescu, P. P. Panaitescu, Mihai Costăchescu, Constantin Cihodaru, Dimitrie Ciurea, Gheorghe Platon, Ioan Caproșu). Cercetarea acestui subiect nu poate începe decât după cunoașterea și recunoașterea contribuțiilor științifice ale unor cărturari hușeni: Ion Gugiuman, Ion Alex. Angheluș, Th. Codreanu, Avram D. Tudosie, Anton I. Popescu, Costin Clit, Boris Gorceac, Georgică Țoncu, Vicu Merlan, Constatin Partene, ș.a. Cu siguranță, istoricii ce vor veni vor aduce noi informații și abordări mai complexe cu privire la istoria hușenilor, pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
000. Episcopul catolic Bernardino Quirini găsea, în 1599, la Huși, 1.030 de case, fapt considerat exagerat de istorici. Controversate sunt și datele oferite de Marco Bandini (călător catolic din 1646), citate în Originea Hușilor de Gheorghe Ghibănescu (1887). Ion Gugiuman credea că, deși târgul Huși a trecut în Evul Mediu prin situații grele, totuși numărul populației a crescut, fiind în 1590 de cca 1.000-1.200 de locuitori, iar în 1646 de cca 1.500-1.800 de locuitori. Anton I.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era mai numeroasă și, desigur, mai activă economic, decât în celelalte orașe. Nu erau străini de curând stabiliți aici. O părere diferită are Ecaterina Negruți, care estima în 1803 un număr de 695 locuitori, iar în 1832 - 4918 locuitori. Ion Gugiuman indică prezența în Huși a unui număr de 2.800 locuitori în 1803 și a 4.989 locuitori în 1831 (vezi Anexe, grafice, fig. 5). Condica Visteriei Moldovei din anul 1816 consemnează date semnificative, referitoare însă numai la contribuabilii din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
776 locuitori, atingând un număr de 18.906. Din 1941 până în 1948 se remarcă din nou o scădere a numărului populației, determinată de pierderile cauzate de cel de-al Doilea Război Mondial (vezi Anexe, grafice, fig. 8). Statisticile lui Ion Gugiuman, transpuse în tabelul de mai jos, arată evoluția numerică a populației din depresiunea Huși în anii 1859-1958: Examinând tabelul, observăm o evoluție lentă a populației din depresiunea și orașul Huși, deși construirea căii ferate Crasna-Huși (1890) a contribuit la dezvoltarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unele documente. Mărturiile arheologice demonstrează că orașul Huși a fost întemeiat în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), în prima jumătate a veacului al XV-lea, deci înaintea anului 1460, menționat de cronicarul maghiar. Este mai probabil anul 1430. Ion Gugiuman și-a exprimat părerea că domnitorul moldovean a permis stabilirea la acea dată în Moldova a unor grupuri husite de origine slovaco-maghiară. Având în vedere faptul că o parte dintre aceștia s-au așezat în nord-vestul vechii vetre de târg
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgului acestuia este acum mai multă” se face alusiune la colonisarea în el a unui numeru de familii bulgăresci ce emigrase din Turcia, cu ocasia resbelului ce fusese între Rosia și Turcia” , opinie reluată mai târziu de Gh. Ghibănescu. Ion Gugiuman susținea ipoteza originii bulgărești a unei mari părți din populația adusă și, mai ales, venită, la Huși și în locurile învecinate. Un exemplu este elocvent în acest sens: în urma conflictului dintre Episcopie și târgoveți (în 1847 și 1868), „dritul de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
străvechi. În legătură cu deplasarea sezonieră a grădinarilor din Huși, unii cercetători au semnalat faptul că ei, în număr destul de mare, „se deplasau pentru întreaga perioadă de vară, uneori pe timp mai îndelungat, în căutare de locuri pentru practicarea ocupațiilor lor”. Ion Gugiuman a numit fenomenul migrațiune sezonală: în fiecare an, în luna martie, își încărcau căruțele mari (harabale), cu semințe, unelte și strictul necesar traiului și plecau în căutare de locuri de grădinărit, pe care le arendau de la diverși proprietari. Deplasarea sezonieră
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]