210 matches
-
retro Ud ciuciulete se scutură soarele-n zori de zi - ploaia de astă noapte pe frunze-n stropi aurii Pe ramul golaș cioroi croncănind înfoiat - pisica neagră cu pași de odaliscă îi dă din nou târcoale Printre frunze aurii vrăbii gureșe la scalda-n băltoacă - sar stropii fără spor pe penele tot cenușii Căutând printre ramuri în tomberonul cu brazi omul străzii - de pe gard pisica își linge botul sătulă Printre merele și țelina-nghețată piețari așteptând - fumul din vreascuri de brad
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
supărat în special pe faptul că Veneția a devenit un oraș fără venețieni, de unde și preferința lui pentru Neapole. Și este adevărat că napolitanii sunt vizibili, chiar prea vizibili, mișună pe străzi, în cafenele, în piețe, sunt invadatori, mulți, nestăviliți, gureși, agitați, mai plini de viață decît oricare altă comunitate umană... La Neapole turistul se face mic în fața napolitanilor, rămîne în orice caz minoritar. în timp ce Veneția, oraș format din turiști, nu este un oraș real, nu este un oraș care trăiește
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
a văzut tot Parisul cu poponețele goale! - Le-au plesnit soții cu cataramele peste fund! - Au trecut direct, de la cronica mondenă, la cronica judiciară! 248 DANIEL BĂNULESCU - În patru zile, Robin a onorat 23 de provocări la duel!!... Fericite și gureșe. Cotrobăiau să-i arate și lui gazetele epocii. - Și încă n-ați văzut totul... Doar n-or dori să-mi dezvăluie și fragmente din "postura convenabilă ungerii", gândi Pinky, simțindu-se deja emoționat. Cocondy bătu din nou, cu grație de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
A intrat în prăvălie și a chemat oamenii împrejur: - Ce vreți, fraților, să beți? Azi plătesc eu! Se mira Chirică, se mira Ilie. N-au zis nu. Afară rămăsese uitată căruța, goală, cu ușile vraiște. În ea intrau brabetii Cuțaridei, gureși, să ciugulească și ei firimiturile rămase din pomana lui Mielu. Târziu, aproape de miezul nopții, -lau urcat în droașcă, de subsuori, doi ceferiști. Mielu era țeapăn și râdea prostește. N-a fost nevoie să dea în cal. Acesta știa drumul singur
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
grijă când într-o parte, când în alta. Nașul îi spunea: - Ce, ți-e frică? De, că nu mai ai șaisprezece ani și-ai stat cu el în pat... Soarele strălucea vesel deasupra, și în oțetarii Cațaveiului se zbăteau vrăbiile gureșe. Toată mahalaua era la porți și-o privea pe țigancă. Bozoncea se gândea că lăsase casa pe mâna lui Mitică Ciolan, care trebuia să fie cu ochii-n patru pe lăutari, să nu-i facă vreo pagubă, că aveau și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
glasul lui pițigăiat. Noi am văzut-o primii... Calu își făcu privirile roată și slobozi un nechezat sălbatic. Încurajați, ceilalți începură să râdă pe diverse voci, mai puțin Magdalena, căreia tusea i-o luă înaintea râsului, și Mierlă, care ciripi gureș. La un alt semn se opriră brusc, continuând să se uite cu interes, mai ales Isaia, cu bucuria celui ce a dibuit, în sfârșit, poziția potrivită în care să-i așeze pentru a-i hăcui. — Bine, hotărî Calu. Ziceți că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de șase luni și puneți-i o fundiță în păr. Veți avea mari șanse ca persoanele pe care le întâlniți la supermarket să creadă că este o fată și să o considere dintr-o dată foarte cuminte, dulce, sensibilă și chiar gureșă (!). În schimb, va fi de ajuns să îl îmbrăcați în albastru, cu o salopetă și să vă întoarceți în același loc a doua zi pentru a auzi spunându-se: „Este temerar, nu?” sau „Știe ce vrea și pare foarte activ
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
simbol al abundenței, un mediator între treptele existenței, porumbelul este pasărea-mesager, prin excelență, barza reprezintă un alter ego mitic al gospodarului și neamului, fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii", rândunica este considerată "o metamorfoză a femininului", vrabia este "gureșă" și "păgubitoare, aidoma șoarecelui", cioara are atribute de "furtișag", dar și psihopompe, ciocârlia este prezentă ca "viețuitoare chinuită care tinde spre ideal", cucul este "sfânt", cântecul lui fiind "de factură stihială, un limbaj complex, purtătorul unui mesaj tainic și subtil
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vreo fîntînă adîncă să nu te uiți în fundul ei, căci amețești și cazi. Să nu trimeți copii mici la fîntîni urlătoare, că i apucăă Dumnezeu fie cu noi! Flăcău Flăcăul care se lă lunea nu se mai însoară. Flecar Flecar, gureș, vorbăreț din cale-afară, pocit la gură etc., să nu crezi că-i un om de treabă, că toate le fonfăiește* și nimic nu pornește. Floare Cînd uzi florile dumineca, fac viermi la rădăcină. Dacă ramurile de măr, vișin etc. ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la strugurii copți ai laurilor ce vor cădea peste vreo două luni. Așa cum ne-am obișnuit de-acum, mai întîi se numără bobocii 654 romane în acest an (față de 701 în 2010, și tiraje ceva mai cuminți), drept pentru care gureșii cronicari se pun pe tînguială, dînd vina pe criză, de parcă n-ar fi fost ea și mai în toi acum vreun an-doi... În fine, consolarea vine de la cantitatea și calitatea producțiilor străine, în frunte cu inenarabilul Haruki Murakami, a cărui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
afumătoare, printre cărnuri desfrînate, care pufăie ca niște beizadele la taifas. trage de șoric slănina cu pulpanele ei late și trezește caltaboșul pus la adormit de-un ceas. nu te da însă la mațul încă roșu de plăceri, nici la gureșa bășică atîrnată abia ieri, treci grăbit de frica lenei de clevetitoarea chișcă, pînă vezi că universul cărnurilor nu mai mișcă. acolo,-n adînc de lume, unde n-ai fi zis că este nici mișcare, nici lumină, nici ființă de vreun
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
și placărzi (sic!, n.n.). Tot atunci a avut loc și serbarea tinerilor țărani din comuna Ștefan cel Mare care a fost un inbold (sic! n.n.) pentru tineretul din oraș”. Bineînțeles că la un „meeting” de asemenea anvergură au apărut și gureșii oratori comuniști cu minciunile propagandistice pregătite din timp. Astfel, „...la acest meeting au vorbit secretarul Tineretului Progresist Grigore Averescu care a făcut un raport de activitate al organizației, a arătat realizările de până acum (care vor fi fost ele, oare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
poate face, deoarece sunt răspândiți prin diferite cartiere ale orașului”. Mai departe, noul secretar utemist Iacob, prezintă ștabilor de la București realitatea în care se zbate într-un oraș cu tineret refractar la „revoluția proletariatului mondial”, ce era lozinca preferată a gureșilor și mincinoșilor instructori școliți pe la cursurile scurte de cadre „de nădejde”. Repetăm afirmația făcută în anul 1945 de directorul Institutului de Reeducare a Minorilor din Vaslui care a refuzat accesul UTC-ului în ograda sa spunându-și părerea despre aceștia
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
îndobitocirea ideologică pe care o promovau asiduu. Dacă mulți tineri angajați ai întreprinderii Textila sau Olărie nu dădeau nicio atenție frazeologiei propagandistice mincinoase, atunci copiii cu mintea crudă de la acest Cămin puteau fi repede ademeniți cu șoșele și momeli de către gureșii instructori comuniști, proaspeți absolvenți ai vreunei școli de cadre, școli apărute ca păduchii în lipsa săpunului și a apei calde, atât la Vaslui cât și la Iași, dar și de aiurea, după cum vom afla în continuarea acestui studiu. Cu doar doi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cotizația unui membru fusese fixată la suma de 4 lei/lună. Iată cum se poate afla adevărul istoric. Încheiem penultimul episod al acestui amplu studiu, cu citarea unor „svonuri” ce circulau pe atunci în lumea satelor, zvonuri repede consemnate de gureșii și mincinoșii activiști în rapoartele lor de activitate: „...datorită activității noastre pe teren sa putut observa că în sânul populației la țară circulă anumite svonuri tendențioase. Chiaburimea satelor, lovită în interesele ei dându-și seama că atotputernicia ei la țară
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
31 zile. B Uric din anul 1485, luna Martie 17, de la Voievodul Ștefan cel Mare. Cu mila lui Dumnezeu Noi Ștefan Voievod, Domn Țării Moldaviei Înștiințare facem cu această a noastră carte, iată că această adevărata slugă a nostră Sima Gureș a slujit nouă cu dreptate și credință; deci noi văzând a lui cu dreptate și cu credința slujbă spre noi, miluitu-l-am cu osebita nostră milă și i-am dat și i-am Întărit noi Înșine În țara noastră
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
după vechiul hotar, pe unde din veac a umblat. CÎt despre privilegiile (diresele) moșilor lor Oană Popșa și Moișa Flilosoful ce le-au avut ei de la moșul nostru de la Alexandru Voievod, pe acel sat, să stee la mîna lui Sima Gureș. Iar la aceasta este credința Domniei noastre mai sus scrisă Noi Ștefan Voievod, și credința preaiubiților fii ai Domniei mele, Alexandru și Bogdan Vlad și credința tuturor boierilor noștri, credința boierului Duma parcalab, credința boierului Boldur dvornicul, credința boierului Hărman
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
s - ar putea să rămână ca un labirint de citate. Semne de întrebare apar și când succesul de librărie îl întrece pe cel de supermarket. Norocul nostru e că poezia rămâne plantă perenă. În librării apar zilnic stoluri de cacofonii gureșe. Îngerii și - au uitat harpele pe Pământ. În poezia clasică descifrăm încă șoaptele zeilor. Arta - această muzică de fond a vieții. Va deveni arta o gaură neagră a condiției umane ? În literatura postmodernă nu mai există decât ușoare aluviuni de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
dar s-a Îmbunătățit enorm. Înțeleg de ce te-ai cufundat așa În lumea teatrului, Henry. Trebuie să fie o senzație amețitoare să știi că toate astea ți se datorează. Și făcu un gest cu mâna Înmănușată, Îmbrățișând mulțimea scânteietoare și gureșă de dedesubtul candelabrului din foaier, care mânca Înghețate, fuma țiarete și Își făcea vânt cu programele de sală. — Nu la fel de amețitoare ca o repetiție dimineața, Într-un teatru Întunecat și friguros din Sheffield sau Portsmouth, te asigur. Vorbise cu buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
PLOAIE DE VARĂ Lăstunul zboară la mică înălțime - un strop de ploaie Ploaie de vară - fetița își lipește năsucul de geam Zi ploioasă - în pavilion numai două bătrâne Ploaie de vară - în șopronul bunicii gureșe vrăbii Aversă - copiii își fac umbrele din foi de brustur Plouă peste sat - prin gardul dărăpănat crește pelinul
PLOAIE DE VAR? by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83877_a_85202]
-
cântă... Cum să nu fie gras?... Jana, care auzise această descriere antropomorfică, la adresa păpălăului, numai nu era să plesnească de râs. Le transferă și altora pătimașa ei stare sufletească, continuând să se înece de hazuri. Orășeanul simți unde bat femeile gureșe din Goldana și se supără, oprind geamantanul lui făcut din tablă zincată și împănat cu beculețe. În pauza creată, el se adresă tuturor mesenilor de la cumetria din Goldana: Tovarăși țărani, să avem pardon, tovarăși țărani! Asta e o stație de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
gândul nu gândise și neputând suferi hârjoana lui Braiu și a lui Străilaș s-a stropșit la ei: Că: să nu mai facă gălăgie în front, fiindcă îl doare capul la lipsa de ordine și disciplină Aici și Cornel Braiu, gureș cum e el, îndată a melițat cu gurița lui, spunând că: așa-i rânduiala românului, când altceva nu poate, atunci face haz de necaz, deoarece șăguind, sus are inima (că așa zice părintele la biserică: sus să avem inimile!) A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
goale și nici unul dintre ei nu pare că dorește să întrerupă curgerea lor. Nici un tril, ciripit sau gângurit nu tulbură liniștea aproape materială. Până și vrăbiile, cu loc de popas în micul pavilion alb din apropierea lacului, unde împărțeau neastâmpărate și gureșe streșinile acoperișului, acum tac. Brusc, Smaranda se scutură ca de frig fără să vrea. Marius o apucă de mână iar ea îi zâmbește recunoscătoare. Ce s-a întâmplat? Să nu râzi de mine, dar mi-e frică. Imposibil, pentru tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ca niște muguri. Un aguti apăru, o văzu și plecă degrabă. Undeva în stânga, o maimuță, atârnând într-un copac maiestuos îi cânta puiului ei să adoarmă. Supraîncărcătura senzorială era prea însemnată. Fu nevoită să închidă ochii în fața abundenței de creaturi gureșe. Mai târziu (o oră? o zi?) în mijlocul rădăcinilor aparente ale marelui copac apăru o fisură. Aceasta se lărgi, dând la iveală torsul unei maimuțe-veveriță ocupată cu datul peste cap. Din crăpătură apăru o femeie care o închise în urma ei, cicatrizând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
și ea orchestrată impecabil. Delenii strigă : „Vrem pământ, că ne- am luptat !”. Un propagandist de duzină n-ar fi îndrăznit să pună în gura lui Mitru Moț replica : „Unde te-ai luptat, în pat cu bărbat-tu ? !” adresată unei țărănci gureșe. Banalizând, umorul întărește realist scena. Aflând că moții n-au fost trecuți pe listele de împro prietărire, Ardeleanu îl silește pe Moț să ia cuvântul și să le promită repararea nedreptății. Moții se liniștesc - din nou, aici ar fi oprit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]