273 matches
-
fizicé umblă prin grédinițé și aréta cu degetul, și-i trégea pe béieți de pér. Și Șasa, si Bohanțov sépau prea repede. Pémîntul era moale și nici sépatul nu era un sépat adevérat, ci era numai pe jumétate, cu vîrful hîrlețului, așa cum trebuie sé săpi cînd vrei sé fugi la joacé. Trebuiau sé sape mai Incet, pentru cé, altfel, degeaba terminau ei de sépat, pentru cé oricum i-ar fi pus sé strîngé hîrtii. Și-ar fi reieșit cé ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
numai mașinile care mai treceau pe stradé și bucéțile de baloane care li se prindeau de roți, se Învîrteau de cîteva ori și pe urmé cédeau. 47tc "47" Soarele mai péstra Încé zgomotele paradei cînd Nicolai Arsenievici, ținînd pe umér hîrlețul, porni spre pédure. De la brigadă de tractoare, cînd tractoriștii și șoferii și ceilalți lucrétori ai brigadei au luat-o În sus, printre case, Nicolai Arsenievici se furișé pe dupé mașinile parcate În curte și dupé ce séri gardul de dupé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
casé. Acasé, Nicolai Arsenievici Își dédu repede jos cravată, coborî În beci, scoase o cané roșie cu vin, o puse pe masé și se așezé. Soarele Începea sé frigé cînd Nicolai Arsenievici, Înféptuindu-și noul séu plan, ieși din ogradé cu hîrlețul pe umér. Încé-i mai résunau În cap uralele colhoznicilor și, În timp ce urca dealul, și-i Închipuia pe colhoznici În vale, strigînd „Ură!” În fața monumentului. Nicolai Arsenievici vedea tribuna, microfoanele negre aliniate, care din mulțime seménau cu un șirag de ciori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Procofievici! Nu pot și nu vreau, dar cel mai important, nu vreau sé Înțeleg nimic! - Dar Anto... - Nici un Anton Procofievici! Nicolai Arsenievici se aplecé și féré sé scoaté mîna din buzunar, trecu pe sub creangé. Palmă Începu sé transpire pe coadă hîrlețului și Nicolai Arsenievici Îl muté pe alt umér, schimbînd și mîna care sté În buzunar. Dincolo de pédurice Îl lovi În fațé lanul verde de grîu, vîntul leneș care-l mișcă și nasul lui Nicolai Arsenievici se umplu de miros de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de gospodérie, și tot el și paznic, adicé Alexandr Timofeevici, care ar fi putut sé se rézbune. A Început colectarea maculaturii. Atît prin sate cît și prin orașe, pionierii din țară Întreagé umblau dupé gazete, reviste și cérți, pluguri sau hîrlețe, ligheane și caiete. Atît plugurile cît și caietele, cérțile sau bucéțile de calorifer puteau sé fie noi și vechi, iar pionierii umblau peste tot că furnicile, cu teancuri de gazete și bucéți de fiare. Tébléraia pe care o trégeau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
departe, sé nu fie gésit. Unde fusese cîndva o rîpé și cursese poate cé și apé și unde acuma nu mai era decît o adîncituré pliné de crengi uscate și frunze putrede de atîția ani. Nicolai Arsenievici se opri, puse hîrlețul jos și, așezîndu-se pe coadă hîrlețului, ca sé nu-și murdéreascé pantalonii, sscoase o țigaré și o aprinse. Fumul se vedea foarte clar În Întunecimea pédurii și se ridică din végéuné drept În sus, dispérînd brusc acolo unde o razé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
fusese cîndva o rîpé și cursese poate cé și apé și unde acuma nu mai era decît o adîncituré pliné de crengi uscate și frunze putrede de atîția ani. Nicolai Arsenievici se opri, puse hîrlețul jos și, așezîndu-se pe coadă hîrlețului, ca sé nu-și murdéreascé pantalonii, sscoase o țigaré și o aprinse. Fumul se vedea foarte clar În Întunecimea pédurii și se ridică din végéuné drept În sus, dispérînd brusc acolo unde o razé groasé de luminé trecea printre frunze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
vadé. Nicolai Arsenievici se mai uité o daté la fosta cascadé și, pentru o clipé, chiar Își Închipui cum curge pe-acolo apă și se Îngrijoré, dar dupé ce se mai uité o daté la vreascurile adunate și réscoli cu hîrlețul stratul de frunze putrede, care se dovedi prea gros, Isi zise cé apă nu va mai curge pe acolo niciodaté și cé poate sé se puné pe treabé liniștit. Scuipé În palme, Însemné cu hîrlețul un patrulater și se puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
vreascurile adunate și réscoli cu hîrlețul stratul de frunze putrede, care se dovedi prea gros, Isi zise cé apă nu va mai curge pe acolo niciodaté și cé poate sé se puné pe treabé liniștit. Scuipé În palme, Însemné cu hîrlețul un patrulater și se puse sé fereascé frunzele. - Ia sé vedem cine a colectat cea mai puținé maculaturé? Lihaciova! Partnuhina! fetelor, ce-i asta? De ce n-ați colectat maculaturé, ce, nu aveți gazete, reviste? Voi trebuie sé fiți că albinuțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
care se rupse cînd Nicolai Arsenievici o apucé cu mîna și vru s-o smulgé de sub pémînt, stéteau la un loc peste grémada proaspété de pémînt de lîngé Nicolai Arsenievici. Atunci cînd patrulaterul lui Nicolai Arsenievici se adînci cu un hîrleț, acesta scoase o țigaré și se așezé gînditor În frunze. - Dacé ar fi sé ne suim sus de tot, acolo unde se treminé ploaia, ce ziceți, oare am mai avea nevoie de umbrele sau n-am mai avea? Eu zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
o cérare. În pédure Însé era récoare și dacé nu s-ar fi vézut printre crengi șuvițele orbitoare de luminé, s-ar fi putut crede cé e o zi mohorîté. Însé nici umbră pédurii și nici umezeală pémîntului pe care hîrlețul Îl aruncă, nu au trezit În Nicolai Arsenievici aceasté pérere. El sépa liniștit, si aerul pe care Il respira era un aer de primévaré. Dupé a treia noapte de pîndé, Alexandr Timofeevici se Întorcea acasé. Satul era pustiu și numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
le pui altă. Și-i ții cîteva zile Închiși În vizuiné, ca sé nu fugé. Pe urmé, iepurii nu mai fug din vizuiné, pentru cé véd cé În vizuiné este cald și bine. Nicolai Arsenievici ieși din groapé și Înfipse hîrlețul În pémînt. Și-apoi, orice animal crește mai bine În naturé. Cu atît mai mult iepurii, care sînt alergétori și le place mișcarea. Iepurilor le place sé se miște. Ei ar putea sé se miste toaté ziua, țup-țup, prin pédure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
nemișcați, Între cele doué culori. Și seménau cu o bucaté de puf pe care și-au smuls-o iepuroaiecele. Dacé te lésai furat, puteai sé vezi cé-n el se ascund și iepurii mici pentru cé puful se mișcă ușor. Lésé hîrlețul sé-i cadé de pe umér, chiar dupé poarté, așa cum se lasé sé cadé un sac greu sau o bîrné care te-a apésat Îndelung și te-a obosit. Intré mai Întîi În verandé și béu drept din cané cele doué degete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
podeaua de plasé. 55tc "55" - Ce faci acolo, Șasa? Șasa se Întoarse și-l vézu pe tata, care sépa, se vede cé de mai multé vreme, În grédiné, nu departe de tufa cea de sînger. Tata se sprijini În coadă hîrlețului cu o mîné, iar un picior Îi era Îndoit și stétea cu talpă pe fierul pe jumétate Îngropat. - Stai la soare? Vezi sé nu stai pe pémîntul rece cé récești. Nu te uita cé-i cald afaré. Aista-i timpul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
apucase iar de sépat, În timp ce vorbea. Șasa știa cé pémîntul este rece. Dar el putea sé stea și-n apé, și-n gheațé, pentru cé totuna, se va omorî. Deodaté, tata a ridicat capul și s-a sprijinit iaréși În hîrleț. - Béi Șasa, béi, da’ tu știi c-o fétat scroafa? Du-te sé te uiți la purcei, sé vezi ce frumoși Is! Șasa cobora În vale și era bucuros. RÎndul de nuci pe care Il sédise cu doi ani În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
bucuros. RÎndul de nuci pe care Il sédise cu doi ani În urmé Împreuné cu tata, măi crescuse. Tata sépa groapă și pe urmé cobora nucul În groapé și-l ținea cu mîna și dédea cu piciorul pémînt și cu hîrlețul, iar Șasa bététorea și se-nvîrtea În jurul nucului. Bégé capul pe fereastré și Începu sé se uite. Purceii erau Într-adevér frumoși și el vroia sé se uite la ei. Ce fel de copil care nu vrea sé se uite la purcei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
care-nsoțea totdeuna durerile mele. A doua zi, când soarele de aur ardea din creștetul cerului, pe când voinicii, sculați demult, vegheau asemenea unor vulturi din vârful stîncelor asupra câmpiei, pe când ne-ncredințarăm ca eram siguri de orce urmărire, eu luai un hârleț de-a umăr și plecai mereu la vale până-n locul unde murise Ioan. Dușmanii cercetase pe - acolo, însă corpul acoperit [cu] mormanul de frunze și pietre nu-l zărise. In arșița zilei am început să-i sap groapa. Fruntea și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
râs gros fără nici o răutate se auzi și Simiuc de abia atunci observă omul gol până la brâu, cu pielea arămie lucind stins în ultimele zvâcniri ale zilei, cu mușchi noduroși, părul alb tuns scurt, care stătea sprijinit în coada unui hârleț și se uita la el zâmbind, făcând o mulțime de crețuri în jurul ochilor de un albastru spălăcit. Zise cu un glas gros, care aici în fundătura aceasta răsună într-o tonalitate mult mai joasă: „Eu sunt Tofan.” Își șterse
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să- l poți cumpăra oricând ca pe un lucru nou de la magazin și săl păstrezi, să-l dăruiești, să-l vinzi, sau să-l sfărâmi cu ciocanul. Eu am acel ceva de la tata, zise repezit apoi mușcă iar cu hârlețul din dealul aproape adormit cufundat într-o înserare înaltă și luminoasă, cu un cer siniliu, fără nici un nor. De undeva de departe se auzi un fel de lătrat ascuțit, repetat de vreo câteva ori, ce suna ca o sângerare printre
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mai puternic și parcă se îndrepta direct spre el, căută să se smulgă din locul unde stătea, dar legături invizibile îl țintuiau acolo, nemiloase. Încercă să vadă de unde vine namila de oțel dar nu văzu decât pe moșul acela purtând hârlețul ca pe o baionetă mestecând greu și bolovănos cuvintele „Eu sunt Tofan, înțelegi, sunt Tofan și port cifra unu” apoi slobozi un râs gros și gâlgâitor care-și luă zborul ca un stol de ciori. Simiuc simți că este privit
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
abis (10); adîncitură (10); drum (10); întuneric (10); sapă (10); șanț (10); înmormîntare (9); sicriu (9); frică (7); hău (7); lopată (7); negru (7); gunoi (6); mică (6); capcană (5); căzătură (5); pericol (5); săpătură (5); teamă (5); baltă (4); hîrleț (4); rîpă (4); sfîrșit (4); apă (3); bortă (3); deces (3); de gunoi (3); piedică (3); accident (2); asfalt (2); beznă (2); cavou (2); cădea (2); crater (2); durere (2); fîntînă (2); greutate (2); hop (2); inevitabil (2); înfricoșător (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu; dăruire; depune efort; dimineață; dînsa; domeniu; dormea; energie; a evalua; a exercita; exerciții; exersa; a exersa; existență; experiență; fac efort; face ceva; făuri; fericit; a fi interesat; fier; firmă; forță; fraier; galben; gîndi; a gîndi; grădină; cu greu; groaznic; hîrleț; hotare; hotărît; hrană; a înainta; indiferență; intensiv; iscusit; IT; iute; împlinire; începe; încet; îndemînare; înjura; întreprinde; a se întreține; a învăța; învățător; joacă; jucărie; leneș; licență; lînă; lua; lucrător; lume; mama; mamă; Manole; mătura; merit; meserie; meșteri; mînca; mîncare; motiv
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cric; cutia; cutii; deal; deține; drapel; drept; a duce; dulap; eleva; elevează; escalator; etaje; evolua; evoluție; experiență; fast; fier; fitness; focul; frică; frigider; funie; furnică; fusta; fustă; gantera; găleată; găsește; geanta; geantă; grandios; graniță; o greutate; gros; haina; haltere; hernie; hîrleț; hop!; inima; Iisus; îmbrățișare; împinge; înainta; înalt; se înalță; înălțat; încearcă; a începe; a încerca; lega; lemne; lemnul; lift; a lua ceva; lua pe sus; lucra; lucrează; lucru; lupta; manevra; masa; un măr; măreție; mișca; a mîna; mobila; muncă; muncitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pentru gard viu, ferăstrăul, mașinile de găurit și, bineînțeles, mașina de tuns. Nu puneți niciodată mâna pe mașina de tuns, nici piciorul pentru a îndepărta iarba care blochează lama, chiar dacă aceasta este oprită. Nu lăsați nici o ustensilă de grădinărit, precum hârlețul sau grebla, sprijinite de perete; puneți-le pe fiecare la locul lor. Așezați pe rafturile de sus toate instrumentele care taie, cum ar fi cuțitele, foarcele de grădină, mașina de tăiat etc. Tot la înălțime așezați și produsele periculoase, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
utilizată și pentru a sacrifica peluza toamna, adică pentru a înlătura resturile rezultate în urma tunsului și care s-au adunat la baza firelor de iarbă pe tot parcursul verii. Sacrificarea este necesară pentru a împiedica îmbolnăvirea ierbii sau asfixierea acesteia. • Hârlețul este folosit atât la realizarea găurilor destinate sădirii diferitelor plante, la astuparea acestora, la întoarcerea solului (dacă nu este prea greuă în scopul de a-l aera, cât și la înlăturarea buruienilor. Asigurați-vă că unealta dumneavoastră este prevăzută cu
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]