273 matches
-
mă întreb dacă tu ești gropar de filosofie... sau faci filosofia groparului...! Groparul: Eu nu fac filosofie..., eu doar vorbesc filosofie... Groapa pentru mine e un fel de... academie a tăcerii... Dacă ar fi să-mi dau doctoratul, aș scrie "Hîrlețul, lopata și tăcerea". Ce spui? Octav: Sună frumos... Groparul: Oamenii se supără pe tine pentru că te iau în serios... iau în serios exigențele tale... Octav:...Și, mai departe... Groparul: Numai tu crezi în aceste exigențe... Și tocmai asta de înfurie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de cal, că apoi, aducînd cineva vreun fapt*, acesta se prinde de dînsa. Dacă află cineva vreo turnătură, adică vreun fapt în cărare, apoi e bine să ia foc viu, adică cărbuni aprinși, și ceva sare și să ia un hîrleț, și să răstoarne acea turnătură zicînd: „Nu ră storn lut, ci fapt pe capul celui ce l-a adus.“ Fașă Cînd botezi copii, să le dai fașă lungă. Față Se crede că oamenii cu pete pe față sînt buni. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
miaună mîțele și se spurcă în casă e semn de moarte. Se crede că dacă își face rîndunica cuib sub streșina vreunei case va muri cineva din acea casă. Osul de la pieptul găinii (iadeșul), tras de doi, la care rămîne hîrlețul* are să-l îngroape pe celălalt. Dacă două persoane voiesc să știe care din ele va muri mai întîi, apoi iau o furcă de la pieptul unei găini și fiecare trage de cîte-un corn; a cui corn se frînge, acela se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
goz - gunoi gresie - piatră de ascuțit gropan - groapă cu apă pentru păsări guri (a) - a pregăti pînza pentru urzit; a face gura cămășii gușter - răgușeală H halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru gard viu, ferăstrăul, mașinile de găurit și, bineînțeles, mașina de tuns. Nu puneți niciodată mâna pe mașina de tuns, nici piciorul pentru a îndepărta iarba care blochează lama, chiar dacă aceasta este oprită. Nu lăsați nici o ustensilă de grădinărit, precum hârlețul sau grebla, sprijinite de perete; puneți-le pe fiecare la locul lor. Așezați pe rafturile de sus toate instrumentele care taie, cum ar fi cuțitele, foarcele de grădină, mașina de tăiat etc. Tot la înălțime așezați și produsele periculoase, cum
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
utilizată și pentru a sacrifica peluza toamna, adică pentru a înlătura resturile rezultate în urma tunsului și care s-au adunat la baza firelor de iarbă pe tot parcursul verii. Sacrificarea este necesară pentru a împiedica îmbolnăvirea ierbii sau asfixierea acesteia. • Hârlețul este folosit atât la realizarea găurilor destinate sădirii diferitelor plante, la astuparea acestora, la întoarcerea solului (dacă nu este prea greuă în scopul de a-l aera, cât și la înlăturarea buruienilor. Asigurați-vă că unealta dumneavoastră este prevăzută cu
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
vas, pentru a-i oferi suficient spațiu de creștere. Rezistent la intemperii: Numim rustică o plantă care rezistă la gerul iernii precum și la atacurile climei, cum ar fi vântul și seceta. Săpa: A tăia și a întoarce pământul cu ajutorul unui hârleț (vezi „Unelte de bază”Ă. Schimba un ghiveci: Transferarea unei plante dintr-un ghiveci în altul. Schimbăm ghiveciul unei plante pentru a-i oferi mai mult spațiu sau pentru a-i schimba pământul. Scurta: A tăia, a scurta foarte mult
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
prefigura încă din start "un venit însemnat și sigur", care ar fi sporit considerabil după înființarea unei fabrici de cuie și a alteia de unelte. Diversificarea producției, proces menit să asigure piața internă cu instrumentarul agricol strict necesar (sape, cazmale, hârlețe, pluguri, fierărie pentru mori, osii pentru trăsuri etc.), era concepută prin valorificarea mijloacelor hidraulice, a apei și ciocanelor, sporind astfel rentabilitatea întreprinderii, cu economii consistente de timp și de forță de muncă. Pornind de la premisa existenței capitalului fundamental, el își
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
gropile, au să fie în depărtare de 8-12 palme de laolaltă. La scoaterea copăceilor din shoală, trebuie foarte bine să luăm sama ca, pe cât se va putea, să nu se vatăme rădăcinile. Scoaterea copăceilor se poate face și cu un hârleț obicinuit, înfingându-l din două sau trii părți împrejur și, apoi, ridicând copăcelul prin plecarea în gios a hârlețului. Fiind că, cu toată paza, nu se poate feri vătămarea rădăcinilor, apoi toate părțile vătămate să se răteze cu un cuțit ascuțit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bine să luăm sama ca, pe cât se va putea, să nu se vatăme rădăcinile. Scoaterea copăceilor se poate face și cu un hârleț obicinuit, înfingându-l din două sau trii părți împrejur și, apoi, ridicând copăcelul prin plecarea în gios a hârlețului. Fiind că, cu toată paza, nu se poate feri vătămarea rădăcinilor, apoi toate părțile vătămate să se răteze cu un cuțit ascuțit la partea sănătoasă, aproape de acea vătămată, spre a le feri de putrezire. Prin această rătezare a rădăcinilor se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
însămnat și sigur, dar încă mai mult să poati aștepta în viitorimi, după înființarea unei fabrice de cuie, cum și a unei atelii de unelte (lucrate prin puterea apii și a ciocanelor) spre producerea instrumentilor de agricultură, precum: sape, cazmale hârlețe, feră de plug, feră de mori, osii de trăsuri și multi alte unelti trebuitoare în toati zilele, de asemine, cuie di tot feliul, care într-o fabrică de fer, prin agiutoriul puterii de apă și a<l> mașinilor, să pot
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
plece la Roșiorii de Vede în cursul lunei la 6 iulie”. Pentru atragerea sătenilor de partea lor, comuniștii organizaseră pe ici, pe colo, așa zisele „brigăzi de reparație” care se deplasau în zonele rurale pentru a drege o sapă, un hârleț, o grapă, etc. Iată ce a scris Iacob referindu-se la problemă: „... dela înființarea organizației (4 noiembrie 1944, n.n.) și până în prezent am avut 2 echipe de reparat unelte cu 4 eșiri pe teren, făcând reparații în valoare de 15
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
e puțin numeros, iar ordonanțele nu sunt deloc respectate de public”. Dincolo de aceste „neajunsuri”, la capitolul logistică situația degajată din raportul grădinarului șef era de-a dreptul dramatică. Printre altele, era nevoie, urgent, de achiziționarea următoarelor utilaje: 6 greble, 10 hârlețe, 4 furci, 3 fierăstraie, 10 sape, 2 foarfece de iarbă, 10 secere, 5 sape mici, 1 bardă, 2 coase, 5 stropitori și 2 topoare. În urma acestui raport, pe lângă achizițiile ce au rezolvat o parte din necesarul logisticii Serviciului grădinilor comunale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Dumitru Luchian din Parpanița și alții, au descris evenimentele tot în aceleași culori și pe fondul acelorași revendicări ce pentru țărani nu puteau fi amânate cu hârtii citite în piața publică de către notabilitățile timpului. e. „(...) m’au bătut cu un hârleț de fer spărgându-mi capul” Foarte importantă și oarecum lămuritoare rămâne declarația arendașului evreu de 50 de ani Herșcu Nacht, cel mai păgubit personaj al evenimentelor de la Negrești. Acesta gestiona la vremea respectivă moșiile Buhăiești, Parpanița și Glodeni. Din fericire
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
timp eu am stat ascuns în beciu dar simțind că vin și la beciu, am eșit și atunci I. Dărăjincă din Căzănești și frații Costache și Dumitru Luchian din Parpanița m’au luat la bătae cu ciomegele și cu un hârleț de fer spărgându-mi capul și trântindu-mă jos”. O fi fost adevărat sau numai a vrut să-i bage la gherlă și mai tare pe participanți, arendașul a povestit anchetatorilor vasluieni că în răstimpul încasării, cu tot cu dobândă, a bătăii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de această vârstă și nu se Însurau li se spunea berbeci. Pământul, după ce se Împuțina, era lucrat mai cu multă grijă. Nici o palmă nu trebuia să rămână nelucrat. Un greș dacă se făcea din cauza bolovanilor, se săpa pe urmă cu hârlețul și cu târnăcopul. Tot ce putea fi arat se Însămânța, iar răzoarele erau cosite cu mare grijă. O furcă de fân dacă rezulta de la cosit și acela era de trebuință. Avea ce mânca vita o dată. Copiii erau dați la școală
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu bunătate și și-a văzut de treabă, nici măcar nu ne-a dojenit. În schimb, de la tata lui Victor, care avea o fâșie de pământ cu legume și niște pruni în dreapta casei lui Țuți, am încasat o dată un lat de hârleț în fund. Nu știam că stă pitit după niște tufe de fasole. M-am apropiat de pom, avea niște prune mari, albe, mi se pare că se numeau avrame și am luat una pe care o gustam cu plăcere. Când
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
avea niște prune mari, albe, mi se pare că se numeau avrame și am luat una pe care o gustam cu plăcere. Când să mai iau câteva, a apărut tata lui Victor. N-a scos un cuvânt, a ridicat numai hârlețul să dea. O clipă am împietrit de groază, dar imediat m-am întors și am luat-o la sănătoasa, dar nu destul de repede, așa că tot mam căpătat, cum vă spuneam, cu o pană de hârleț în fund. Cu Țuți și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
un cuvânt, a ridicat numai hârlețul să dea. O clipă am împietrit de groază, dar imediat m-am întors și am luat-o la sănătoasa, dar nu destul de repede, așa că tot mam căpătat, cum vă spuneam, cu o pană de hârleț în fund. Cu Țuți și cu alți prieteni am mers odată la furat struguri dintr-o vie care era la câțiva kilometri de oraș, întrun loc numit „Doi Peri”. Când am intrat în vie, au apărut doi pândari care ne-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
față, pe mâini și pe gât. Pe jos zăceau o duzină de lilieci enormi, fără suflare. -Ce se întâmplă aici?-întrebară cei doi. -Măriile voastre-răspunse Daniel șeful echipei, am fost atacați de liliecii vampiri. Ne-am luptat cu ei cu hârlețele și târnacoapele. Ne-au mușcat pe toți. S-au dat numai la gât satanele. -Vă simțiți bine?Plecați la casele voastre să vă îngrijiți rănile. Mâine vom veni cu arme să stârpim vampirii. Prințul Alexandru fiind informat de cele întâmplate
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
bluza lipită ca și cum ar fi pielea ei, cu ochii roșii de plâns și plini de fericire, cu vântul șoptindu-i la ureche, Anica întinse mâinile. Avea să primească și să înceapă o nouă viață. De vorbă cu tata Retezate de hârleț, subțirile rădăcini au pipăit dureros lemnul ce l-au întâlnit în cale. Era lipsit de viață, așa că s-au retras spre rădăcina mamă, care își făcea tot mai puternic drum în jos, pentru a găsi hrană și a se adăposti
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pretorului zări un doctor cu ceasul în mînă: "Nu-i doctorul Meyer... nu, nu..." La picioarele gropii recunoscu apoi pe Klapka, cu ochii plânși, îngroziți, care-l obosiră, încît întoarse capul. La doi pași, în stânga, stătea un țăran sprijinit în hârleț cu capul gol, cu părul asudat și lipit pe frunte, cu obrajii umezi de lacrimi. "Uite groparul... Vidor..." se gândi dânsul cu bucurie și vru să-i facă un semn. Dar tocmai atunci pretorul sfârși citirea cu glas ascuțit și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ca rezultat o atitudine nesinceră a acestuia la maturitate. Ar fi util de aflat dacă aceasta presupunere este adevărată. LIMBAJUL Succesul în a spune minciuni depinde în mare parte de exploatarea posibilităților oferite de limbaj. Refuzul de a numi un hîrleț nu este neapărat o încercare de a păcăli, însă dacă substituim unei expresii o alta care are conotații înșelătoare, atunci se poate spune că inducem în eroare. Un trandafir căruia i se dă altă denumire are același parfum, însă un
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în cazul cuvintelor exportate de română, categoria numită „allers et retours“ sau „(cuvinte cu) dus și întors“, menționată cu privire la franceză și engleză: unele cuvinte românești exportate ajung în limbile din care au fost ele însele împrumutate de română: grindă și hârleț, provenite la noi din bulgară, au fost ulterior exportate în bulgară. Pentru viața cuvintelor transmise altor limbi, este important de precizat când au avut loc aceste exporturi. Vechimea lor poate fi dovedită prin păstrarea unor sunete care, între timp, au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Între părinți și ...copii! Vezi cum trăiesc ei? Frumos! Cum se comportă? Firesc! Apoi cu un glas duios: -Impotant că se iubesc! FABULE FABULA PENELOR Odată, târziu sau devreme, Discutau două...pene!: Pana de gâscă...toantă, Zise unei pene de...hârleț Harnic, dar...nătăfleț: --Sunt pana cea mai ...importantă ! Tu? Roabă! Sub opincă-ori...cismă; Noblețe eu am și carismă! Pentru că...toate Vechi ale lumii tratate De pace, dreptate Sau nu, libertate, Coduri de legi, edicte, Letopisețe, pline de fapte, Finalul marilor
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]