492 matches
-
te iubesc în Re, și-n Si bemol,/ În Fa diez și-n plânsul de vioară,/ Când treci prin gând, cu pasul tău domol / În mine cerul îngerii-și coboară!” ( Cu pas domol ). Avidă de ”mistere” își lasă gândul să hălăduiască pănă dincolo de stele, mereu în căutarea unui vis: ”Iubirea ta miroase-a primăvară / A verde crud, a cer nepământesc / Și uite cum pentru întâia oară / Visările să zboare îndrăznesc! ( Declar solemn),. Într-un nou anotimp al iubirii, ”frăgezimea gândului” , fantezia
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1479591868.html [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
ce înseamnă a-ți câștiga veșnicia... Valoarea unui lucru izvorăște din lumina pe care o împrăștie în jur, făcând să-ți domnească în inimă bucuria adevărată. Nu tot ceea ce ignoră alții este fără preț ... În străinătate constați că sufletul îți hălăduiește undeva pe acasă. *Ia-ți mâinile de pe sufletul meu! *Fii fără teamă. Nimeni nu-ți poate smulge pământul de sub genunchi. *Sănătatea trupului și a minții nu înseamnă absența maladiilor, dar prezența Duhului care ajută în depășirea oricăror încercări. *A învinge
AFORISME DESPRE SENECTUTE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Aforisme_despre_senectute.html [Corola-blog/BlogPost/355622_a_356951]
-
înțelege bine cu copiii și se va integra bucuros în joaca acestora, mai ales la vârsta junioratului. Preferă o anume libertate de decizie, în mediul din care provine acestui câine îi este respectată libertatea la încheierea activității, fiind lăsat să "hălăduiască" în jurul corturilor (iglu-urilor). Colaborează bine cu alți câini, fiind obișnuit să se integreze în echipă. Uneori masculii pot etala atitudini agresive în prezența altor câini masculi. Sunt dominanți și au un puternic instinct ierarhic. Sunt independenți și mândri, au
Malamut de Alaska () [Corola-website/Science/323704_a_325033]
-
Mare le-au zdrobit pe cele ale lui regelui ungar Matia Corvin. Armata ungară a suferit o cumplită înfrângere. Au pierit peste 12.000 de oameni, și, scrie cronicarul Grigore Ureche, „singur craiul, rănit de săgeată foarte rău, deabea au hălăduit pe poteci, de-au ieșit în Ardeal.” Cu acel prilej orașul a fost distrus. Apoi a fost reclădit casă cu casă, stradă cu stradă, reluându-și întreaga activitate. La leatul (anul) 1561, pentru încurajarea negoțului, voievodul Alexandru Lăpușneanu stabilea aici
Baia, Suceava () [Corola-website/Science/324975_a_326304]
-
lui Pintea nu au nimic demonstrativ ori “propagandistic”. Ele sunt o recreare a operei lui Istrati, într-o cheie poetica mai puțin amară, nostalgica și liric-onirică, uneori, gravă și plină de asprimile unor realități, trăite similar peste tot unde-au hălăduit românii în trecutul de exploatare, al țării. Transilvanul nu-i diferit, în acest sens, de brăilean. Oamenii care, în ilustrația lui Pintea la povestirea lui Panait Istrati, se substituie dunărenilor, sunt muntenii munților Carpați orientali, ca tipologie, si sunt românii
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
Femeia a umplut o sticluță cu grâu și a agățat-o la grindă, lângă icoană, alături de busuiocul ce-i înmiresmase, în noaptea nunții, sânul tânăr. ...N-am cunoscut-o pe femeie, deși nu se dusese de mult la Domnul, când hălăduiam eu prin noroaiele satului aceluia. Am revenit de mai multe ori, locul nefiind departe de satul meu natal - dar degeaba. Într-un târziu, am cunoscut un nepot, aflat el însuși, acum, la vârsta bătrâneții. O viață petrecută, ca mai toți
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
femeii iubite, al copiilor rămași acasă, grija mamei și-a tatălui cu ochii pe cer, urmărind rotirea norilor, a astrelor. O energie nebănuită pulsează în raza captivă din dragoste - așa cum minerul însuși înseamnă o lume într-un om. și el hălăduiește pe dedesubturile planetei, adunând comori pentru cei dragi, purtați simbolic în lămpașul ce-i luminează calea și nădejdea. Iar când iese din afunduri, când redevine om obișnuit, minerul nu uită, dacă e zi, să dea înapoi soarelui raza împrumutată. Dacă
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
fatală". Cel mai vehement opozant al abrogării articolului 200 a fost deputatul Dumitru Bălăieț, de la același partid, care a opinat că românii sunt un popor ortodox care nu poate accepta homosexualitatea. Dacă se abrogă articolul 200, homosexualii vor ajunge să hălăduiască și pe străzi, nu numai în păduri", a susținut reprezentantul PRM. PNȚCD s-a opus cu tărie abrogării articolului. Liderul partidului, Corneliu Coposu, a susținut că atitudinea creștină îl determină "să combate orice deviere de la legea naturii și de la principiile
Articolul 200 () [Corola-website/Science/302399_a_303728]
-
marilor modele biblice și mitologice. El antepune efemerul duratei și mizeria esenței dăinuitoare. Lumea lui Iancuț pare a fi una a neputinței suverane: bătrâni, milogi, orbi, sluti, o fauna despuiata de spirit, vermicida, extrasa din ramele lui Bosch și Bruegel, hălăduind în afara oricărei cardinalități. Din când în când, o undă de candoare iluminează acest orizont închis, suficient sieși: copilăria și maternitatea. Două simbouri cu adâncă reverberație morală și creștină, ce atribuie acestui spațiu amorf, al redestinării viului doar în accepțiunea lui
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
era închiși acolea și mulți den boieri, rușinîndŭ cazacii fămei și fete și nu 'ca creștinii, ce mai multŭ decît păgînii s-au purtat cu 'acéia mănăstire. Și să hie mai avut vréme cevași Timuș, nici o mănăstire n-ar hi hălăduit neprădată odoacă"". Câțiva ani mai târziu, la 2 octombrie 1658 (după o însemnare de pe zidul portalului), Mănăstirea Dragomirna a fost jefuită de tătari. Mănăstirea a fost reparată în secolul al XVIII-lea, înaintea anului 1762. Într-un document din 25
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
hrisoavele lui Ștefan cel Mare, de la Gurguieta, Strâmbu, Urechea, Contăș ori Valea Mare, va trece peste Codrii de Arama, pește Dumbrava Roșie și Dealul lui Vodă și îți vei descoperi pletele cu adâncă pioșenie dinaintea cetății dacice de la Cătălina. Vei hălădui prin străvechile păduri de stejar...sus, pe Basaraba, vei struni caii din umbletul lor și îi vei lasă o vreme să răsufle, ...apoi, urmând un drum vechi de pământ, tăinuit de copaci bătrâni ce își înfrățesc crengile deasupra, tăind de-
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
mai buni oșteni ai Moldovei, instruiți de cea mai bună spadă din câte am văzut prin Europa...”, adăugase Pietro, cu o clipire veselă din ochi. Și Pietro văzuse multe, căci În toți anii de pribegie de după uciderea lui Bogdan Vodă hălăduise pe meleagurile Vienei, ale Ravennei, ale Veneției și ale Romei, ba chiar ajunsese, pe drumurile mediteraneene de negoț, până În Îndepărtata Spanie. Acum Însă, nici Pietro nu sosise la conacul căpitanului Oană din Albești. Nici un chip cunoscut nu se ivea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
se Înstăpâni asupra pădurii. Ascultă vuietul abia auzit al celor mai drepți arbori ai pământului. Respiră aerul curat, mirosind a rășină și a pământ reavăn. Era, pentru prima oară după foarte mult timp, singur. Asta Îi amintea de copilărie, când hălăduia prin codrii de pe valea Trotușului. Dar nici atunci nu era singur, căci părintele său, voievodul Bogdan, nu Îngăduia. Poate că fusese singur În tinerețile lui, după ce tatăl său fusese asasinat, iar el fusese scos de Cosmin Oană din casa de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
în țarnă, cu vitele. Jucăm țurca, mai spunem ba una, ba alta; și iaca așa, pe nesimțite, timpul curge ca nisipul într-o clepsidră. Nici nu-mi dau seama, când seara începe să-și presare cenușa și eu mă trezesc hălăduind încă aproape de pâlcul de copaci de la Giurgiu, hăt departe de sat. Și, ce-mi zic: ian s-o iau încet spre casă, că nu alta dar m-am prea îndepărtat de sat și m-apucă noaptea, care vine din urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
adăugat eu. Părea foarte furioasă. — Păi, asta e, dădu ea din umeri. Cred că, știi tu, n-au făcut-o. Ar fi nițel cam ca În Atracție fatală să ți-o tragi lângă peretele din vestiarul bărbaților, când prietena ta hălăduiește prin apropiere, nu? Dar ceva, ceva tot trebuie să fi făcut ei, pricepi? zise ea, oftând ca cineva trecut prin multe. Naomi e cam toantă În situații d-astea. Rosti acel „toantă“ așa cum o făcuse și mai-nainte, până ce cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
băștinașe cunoscute, era raiul teratologic și rezervorul perpetuu, al haitelor de câini fără stăpân. Între escatologie și scatologie, nu-i decât un pas! cum ar fi sintetizat lucrurile Poetul. În acest habitat arid și sterp, pelasgic, lăsate de izbeliște ca să hălăduie și să se împuieze anonime, nestingherite, până la a patra și a cincea generație canină crescută exclusiv în sălbăticie, fără să fi recunocut niciodată ascendența și supremația omului, animalele sirepite reprezentau un pericol potențial letal, la adresa fiecărui cetățean al urbei, fie
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
creștea pe zi ce trecea. Secția de maternitate era vestită În mod special. Femeile care voiau să nască În mod natural În loc să fie Îndopate cu nenumărate analgezice și anestetice, precum și cele care-și doreau, vorbind În termeni de obstetrică, să hălăduie pe cărări mai puțin umblate până atunci optând pentru pachetul de naștere acvatică, moașă și șampanie inclusă În valoare de 10 000 de lire, se călcau În picioare să prindă loc la St. Luke. Din cauza competiției acerbe pentru locuri, majoritata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
se Întorcea - tânăr, frumos și puternic - În sat, primul drum Îl făcea la casa lui Simion Urâtu. Îl bătea de-l deznoda, Își lua Înapoi femeia iubită, o bătea și pe ea până la leșin, după care se apucau Împreună de hălăduit pe coclauri, de muncit cu ziua ca să-și rostuiască bani de băutură, de crunte pedepse pe care femeia le primea cu supușenie, căci era Încredințată că așa Își arăta iubirea bărbatul vieții ei. În noaptea În care Ectoraș aflase zvonurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ascuns În niște tufișuri de la marginea pădurii din apropiere - poarta mare de fier și băgase de seamă cu ce prilejuri era deschisă de către cei doi militari Înarmați. Canafas arăta Înspăimântător și jalnic, așa cum era și firesc după atâta vreme de hălăduit În sălbăticia pădurii, departe de Îngrijirile oamenilor: coama și coada erau atât de pline de ciulini, că păreau niște bucăți dintr-un lemn răsucit, plin de noduri și drăcos; pe piele - nețesălată de cine știe când - crescuseră smocuri ciufulite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
hrisoavele lui Ștefan cel Mare, de la Gurguieta, Strâmbu, Urechea, Contăș ori Valea Mare, va trece peste Codrii de Arama, pește Dumbrava Roșie și Dealul lui Vodă și îți vei descoperi pletele cu adâncă pioșenie dinaintea cetății dacice de la Cătălina. Vei hălădui prin străvechile păduri de stejar...sus, pe Basaraba, vei struni caii din umbletul lor și îi vei lasă o vreme să răsufle, ...apoi, urmând un drum vechi de pământ, tăinuit de copaci bătrâni ce își înfrățesc crengile deasupra, tăind de-
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
o bucată de cârnat cu slană și niște omoplați și te bucuri de propria digestie, și cum o să se mai ridice coada la iarbă verde, ca o vacă în călduri. Impresarul nostru își încarcă ceva plăcere trupească în trup și hălăduie înduioșat prin sălbăticie. Când managerul nostru afon zice că trebuie să fie vorba de o bucată artistică, atunci e musai una de percuție, a reușit din nou să se aranjeze pe bune. Mărturisirile rucsacului despre hrana din ținutul de jos
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
obiect „școala” lui Orfeu; mai bine zis, înfățișarea micului grup de ucenici, în frunte cu Musaios. Așa se ajunge la orfism, la instituirea misteriilor, care au ca obiect ritualizarea cîntecului. Se pun în mișcare alaiuri gălăgioase, vesele ori triste, care hălăduiesc pe întinderi bogate în ierburi și flori. Este un amplu și misterios joc vegetațional; dar se pun în scenă și aspecte din viața daimonilor cîmpiilor și codrilor: Orfeu se așază pe o piatră cu lira pregătită, își aduce aminte de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tăcerea. Deosebirea era frapantă. Cu câteva ore Înainte traversasem un câmp, dintre Arad și Borș, invadat de pungi de plastic, de peturi, de mizerie cu care se conviețuia confortabil. Și câini vagabonzi pe ogoare, solitari sau În grupuri de asalt, hălăduind bezmetici, probabil Înfometați. Iar asta În partea cea mai civilizată a țării. Mai În interior a fost și mai provocator. La toate parcările, câțiva câini leșinați de foame sau lenevind, sătui, după ce au fost omeniți de trecători. Și cerșetori sau
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
etimologie, dar cu o variantă fonetică a sufixului caracteristică altor dialecte slave. Culmea Tîrnii din Munții Lotrului cuprinde, pe poziția secundă, un nume format de la baza sl. trŭnŭ, fără sufix. Etimologia a fost confirmată indirect de populația cumană care a hălăduit prin aceste părți un timp și de la care maghiarii și germanii au preluat dublurile hidronimului Kükülő, respectiv Kokel, care sunt traduceri turcice ale toponimului slav. Ne putem întreba cum se face că rîul nu a fost denumit de romîni, care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
neamul nostru în trecut? Ci el cu mâna face semen Că nu nțeleg ce el a vrut. - Măria Voastră-nsetoșează De sânge negru și hain? El capu-și clatină, oftează: - De vin, copilul meu, de vin. Când eram vodă la Moldova Hălăduiam pe la Cotnari. Vierii toți îmi știau slova Ș-aveam și grivne-n buzunar. Pe vinul greu ca untdelemnul Am dat mulți galbeni venetici; Aici lipsește tot îndemnul. în lume mult, nimic aici. La voi în lumea ceealaltă, Fiind cu milă și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]