207 matches
-
contingentul, ci contingența însăși, localizată într-un oraș generic, care nu numai că nu constituie o realitate determinabilă empiric, dar se complace într-o ambiguitate deopotrivă geografică și ontologică, printr-un continuu bruiaj al rutinelor sociale. Pe de o parte, habitudinile se confruntă mereu cu invazii neanunțate de pe tărâmul metafizicului, deschizând astfel o a doua dimensiune a poemului, de natură onirică sau măcar himerică; pe de altă parte, interferența unor (sub)rutine aparținând unor practici și sfere diferite generează adesea un
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
structură informală, neoficială, psihologică, apărută ca urmare a interacțiunii indivizilor într-o situație de grup. # Se numește structură informală tot ceea ce se dezvoltă într-o organizație în afara exigențelor structurilor formale - relații personale socio-afective între membrii organizației, tensiuni interpersonale sau intragrupale, habitudini și tradiții, ansamblul efectelor nedorite, neprevăzute prin structurarea formală (Mucchielli, 1973, p. 56). # Dacă oamenii sunt obligați să respecte structura formală, ei nu sunt obligați să-și manifeste deschis anumite trăiri psihologice, îndeosebi afective, atitudinale, valorice, de un tip sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sub formă de conținuturi simbolice și ca existînd un hiat între realitate și reprezentările ei, limba nefiind decît tratamentul simbolic al informației. Conexionismul, din contra, consideră sensul ca ivindu-se din practicile de producere a sensului, din schemele socioculturale ale habitudinilor. Lingviștii conexioniști cercetează în discurs punctele de contact cu experiența lumii, care sînt semantica nominală, actanțialitatea, mărcile spațio-temporale și personale, postulînd noi structurări și dînd sens discursurilor în același mod în care se structurează și se dă viață anturajului sociocultural
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
asociații referențiale durabile între un obiect și un semn. Atribuirea unui nume propriu sau a unui nume comun printr-un astfel de act de referință are la bază ceva însușit, memorizat, constînd dintr-un act prealabil de "botezare", dintr-o habitudine asociativă, deci. Prin contrast, desemnarea este faptul de a crea o asociație ocazională între o secvență lingvistică și un element al realității, care nu face obiectul unui act prealabil sau al unei obișnuințe asociative. Prin urmare, desemnarea nu este codată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limba vorbită neliterară, prin automatisme, numite și cuvinte de umplutură, considerate "cuvinte incidente care întrerup șirul comunicării fără să aducă de fapt vreo idee în plus în legătură cu ea", suplinind absența momentană a unor termeni adecvați și devenind ulterior expresia unor habitudini verbale, cu o distribuție morfologică și sintactică extinsă, putînd antrena părți de vorbire distincte, precum adverbe, substantive în vocativ, conjuncții, interjecții, propoziții sau fraze: în fine, domnule, măi dragă, frate, deci, știi, mă rog, mă-nțelegi etc. Astfel de structuri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lectura neîntreruptă, călătoriile etc. Când mă’ntreabă unii tineri cum se face o carieră literară la Paris, le răspund: „Nu altfel de cum se face Încă la București”. În Parisul anilor ’70 și ’80 am regăsit nu puține dintre reflexele și habitudinile lumii literare bucureștene; poate lucrurile stau altfel la New-York, unde, se pare, ai nevoie de un agent literar, fac-totum-ul nu numai al debutantului, dar și al artistului lansat. (Am mai auzit că editurile, marile edituri, cele care contează cu adevărat
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
maniilor, ale bolilor psihice, observăm abia că am făcut o „afacere” nu foarte rentabilă! Lăsându-ne conduși, ispitiți, seduși de acei „ucenici vrăjitori” ai unei Tehnici din ce În ce mai prodigioase, inventive - ca un scop În sine, comerciale și egolatre, părăsindu-ne vechile habitudini, cele pe care le cultivaseră creatorii noștri și ai spațiului de civilizație În care ne-am născut și format. Nu, eu n-am să mă dezic de Singurătatea mea, chiar și atunci când ea mi se pare - sau mi s-a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
visătoare, să se ivească rara avis! câte un intelectual de rasă, o specie pe cale de dispariție, un spirit ales, dedat cititului (o ocupație să recunoaștem! din ce în ce mai nefolositoare în această lume pragmatică și cinică în care trăim), care sparge canoanele și habitudinile locului. Intelectualul nostru, în loc să meargă la crâșmă și să facă politică, în loc să înființeze un S.R.L. și să adune banii cu lopata, sau cu lingurița, după caz, frecventează bibliotecile (desuetă ocupație!), scrie cărți, conduce un cenaclu, face publicistică justițiară și onestă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și până la literatura publicată astăzi de "Junimea" s-a parcurs un drum pe cât de lung, pe atât de necesar. Marcat de reale câștiguri în profunzime, în expresivitate, în modernitate, în altitudinea demersului filosofic, dar și de o posibilă distanțare de habitudinile "simplului cititor". O recitire a poeziei complet uitatului Lesnea se arată a fi necesară, măcar pentru motivul că "Ulcioare de piatră" marchează un început, fiind cartea "Junimii" ce poartă numărul 1... cu minus. Adevăratul nr. 1 avea să fie " Spiritul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
locală. Noul context epistemologic a adus În atenția istoricilor, printre alte teme inedite, și corpul, de vreme ce acesta părea a fi prezent, implicit sau explicit, În toate expresiile culturale ale vechilor societăți, fie că este vorba de igienă, de habitudinile alimentare, de formele de pietate, de raporturile conjugale, de normele de civilitate sau de sancțiunile penale. Corpul a devenit un subiect major de interes și pentru antropologia politică, un derivat mai recent al antropologiei istorice, preocupată de modalitățile de exercitare
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
pe o perioadă cât mai lungă de timp, suspendarea judecății (generarea cât mai multor idei fără a le evalua pe loc), gândirea deschisă (încercarea de a găsi cât mai multe relații între diverse idei), memoria precisă, spargerea scenariilor (renunțarea la habitudini), percepția inedită, folosirea trucurilor (a indiciilor care pot conduce către idei noi). Performanța creativă presupune și un anumit nivel al inteligenței. Foarte multe cercetări s-au orientat către determinarea relațiilor dintre creativitate și inteligență, iar răspunsurile au fost dintre cele
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
efecte sociale relevante. Actele de vorbire nu înseamnă nimic în absența regulilor, autorității și de asemenea a resurselor (bogăția socială distribuită de structuri pentru agenți și pentru ele însele, în primul rând). Actele de vorbire asertive creează reguli asertive (practici, habitudini, legi) și societăți hegemonice (autoritate asertivă), actele de vorbire directive produc reguli directive și autoritarism sau chiar totalitarism (autoritate directivă), în timp ce actele de vorbire angajante creează heteronomie, ceea ce echivalează cu așa numitele "consecințe neintenționate" pe care agenții, în procesul socializării
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Flaubert), atunci nu poți reda în scris ,,expresiile oamenilor, atmosfera ritualurilor, accesele de bună dispoziție sau de furie, proverbele, cântecele, dansurile etc."15. Până la urmă, provocarea este dublă. Odată din partea celorlalți la adresa ta. Filmând comunități exotice, riști enorm, susține Colleyn. Habitudinile și reperele mentale îți sunt bulversate. Ai două variante: ,,fie deprimarea, fie reflecția"16. Un om slab ,,alege" deprimarea, un altul puternic și educat alege reflecția. Ambele îi schimbă radical viața. A doua față a provocării vine din partea ta la adresa
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
amenințări dintre cele mai terifiante. Nu-mi amintesc să fi beneficiat de o singură susținere în presă sau în lumea politică. Nu era vorba despre o prognoză cu pretenții științifice, ci mai curând despre o estimare a profunzimii tarelor și habitudinilor sociale sădite în oameni de jumătate de secol de dictatură, a tăriei prejudecăților și mentalității, formate de o prelucrare ideologică pe cât de sistematică, pe atât de ingenioasă. Știam că toate acestea au o reziliență tenace, ceea ce mă făcea să cred
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
lipsa de cultură și de instrucție și pe nivelul social inferior din care provin. Cadrele rasate și culte constituie o minoritate deseori ironizată. Componentele psihologice esențiale în reușita unui botez al cadrelor sînt93: 1. capacitatea de a dezumaniza deținutul; 2. habitudinea cruzimii (neutralitatea pudorii, ororii, scîrbei, rușinii ca reacții etice); 3. obediența de robot asumată ca virtute (el nu trebuie să gîndească, ci să execute și să fie mîndru că face tot ce i se cere); 4. impunitatea; 5. omnipotența politică
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un alt "eu" născut grație acestei relații. Este momentul de dezvoltare superioară a conștiinței, de identificare a "Eu"-lui cu "Eu"-l, unde sufletul se identifică cu spiritul. Spiritul se definește ca moment de reflexie a sinelui, unde se formează habitudinile sau obișnuințele, unde se pot genera stări de conștiință primară, de somn sau somnambulice, de premoniție în totalitatea lor imediată și spontană. 2. O psihologie contopită încă cu fiziologia Secenov Vlăstarele psihologiei ca știință de sine stătătoare au înmugurit într-
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de principiu nu poate fi negată, nici nu a dispărut. A presupune contrariul ar însemna să răsturnăm ierarhia realului, să subsumăm universalul unui context cultural, mentalității colective, general umanului actual. Ar însemna ca tot ceea ce ține de nivelul individual-general incluzînd habitudinile noastre socioistorice și culturale să condiționeze în mod absolut posibilitatea accesului la universal. însăși rezistența, pasivă ori insurgentă, pe care mentalitatea tîrziu modernă o opune acestui acces poate fi un bun catalizator pentru a realiza, pentru a trăi diferența de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
avantajos. Potrivit acestei definiții, creativitatea implică o serie de elemente constitutive: 1. Creativitatea este o Înzestrare, un atribut exclusiv uman. Animalele nu sunt creative; deprinderile lor nu sunt perfecționate din generație În generație, ci ele sunt animate de instinct și habitudinile lor rămân În mod fundamental aceleași pentru multe generații. 2. Creativitatea este influențată În mare măsură de acțiunile noastre voluntare. Cei mai mulți dintre noi sunt lipsiți de creativitate pentru că nu și-au propus niciodată În mod serios să devină creativi. Există
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
avantajos. Potrivit acestei definiții, creativitatea implică o serie de elemente constitutive: 1. Creativitatea este o Înzestrare, un atribut exclusiv uman. Animalele nu sunt creative; deprinderile lor nu sunt perfecționate din generație În generație, ci ele sunt animate de instinct și habitudinile lor rămân În mod fundamental aceleași pentru multe generații. 2. Creativitatea este influențată În mare măsură de acțiunile noastre voluntare. Cei mai mulți dintre noi sunt lipsiți de creativitate pentru că nu și-au propus niciodată În mod serios să devină creativi. Există
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și modul, specific lui Henri Bergson, de a înțelege și interpreta rolul limbajului în formarea viziunii noastre asupra lumii. "Placatul" barbian corespunde repetitivului, aspect definitor în concepția bergsoniana, pentru cunoașterea științifică a realității. Înlăturarea lui implică să "rupi legăturile cu habitudinile științifice, care răspund exigentelor fundamentale ale gândirii, să agresezi spiritul, să urci pantă naturală a inteligenței"39 Ion Barbu însuși crede că există o limbă a poeziei, o limbă universală; sau un dar de a recepta undă lirica [s.n.]"40
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
automatizate, care se desfășoară într-o ordine riguros determinată, adică pe însușirea unor algoritmi. Necesitatea folosirii metodei algoritmizării derivă și din faptul că antrenăm copiii în grădinița specială pentru surzi la construirea de algoritmi, astfel ei vor putea transforma această habitudine intelectuală în rezolvarea unor probleme complexe de mai târziu. Scopul urmărit în folosirea metodei algoritmizării în procesul de învățământ este de a rezolva cu ușurință probleme critice, de a forma deprinderi de munca intelectuală pe baza unor reguli conștient însușite
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
după criteriile și cerințele conduitei civilizate, ale omului cultivat. De exercițiu depinde fixarea trăsăturilor durabile și caracteristice ale personalității cetățeanului, trasăturile caracterului moral. De aceea, efectele exercițiilor se repercutează pozitiv pentru sporirea autonomiei, a libertății personalității. Totodată, exercițiul, care fixează habitudinile morale sau civice, tocmai prin adecvarea actelor desprinse ale conduitei la situațiile morale sau cetățenești, mereu schimbate, nu atentează la formarea creatoare a personalității morale sau a cetațeanului. Exercițiul este nu numai o metodă de educație, adică una folosită numai
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
de principiu nu poate fi negată, nici nu a dispărut. A presupune contrariul ar însemna să răsturnăm ierarhia realului, să subsumăm universalul unui context cultural, mentalității colective, general umanului actual. Ar însemna ca tot ceea ce ține de nivelul individual-general incluzînd habitudinile noastre socioistorice și culturale să condiționeze în mod absolut posibilitatea accesului la universal. însăși rezistența, pasivă ori insurgentă, pe care mentalitatea tîrziu modernă o opune acestui acces poate fi un bun catalizator pentru a realiza, pentru a trăi diferența de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai aspre condiții. Țâșnește și crește căutând resursele vitale. 2. DINCOLO DE ÎNGERI ȘI DE DRACI, ȚARA UNDE AR VREA SĂ TRĂIASCĂ - MIHAELA MIROIU - Cetățeni postmoderni ai unei țări premoderne. Titlu nietzschean - dincolo de magie și de mistică, dincolo de credințe și de habitudini culturale, direct în fapte, dar nu în orice fapte ci în cele care răsfrâng politicul și eticul deopotrivă. Și nu orice politic, ci cel de la noi, din ultimii ani, adică din primii ani de libertate. Și nu prin orice lentilă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
al sincerității” pe care oamenii, chiar și cei inteligenți și culți, Îl acceptă cu greu. Al sincerității nu „directe”, se’nțelege, ci abia costumată În artă, În tipologie, În ficțiune. Cu atât mai covârșitoare, Însă, mai „destabilizatoare” a nu puține habitudini și reflexe mentale bine așezate. Și iată cum „libertatea” (individuală, creatoare, auto-creată!Ă se poate lega de „sinceritate”! Și cum ambele, de care se face atâta caz, nu au Întotdeauna vreo legătură directă cu ambientul social, cu istoria, societatea sau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]