251 matches
-
acum în registrul simbolismului și secession-ului, dar și a unui sentimentalism kitschizat precum în ilustratele en vogue ale lui Salmen. Câteva reprezentări naturaliste ilustrează dimensiunea lumească a suferinței poetului. Intrarea acestei figuri culturale prestigioase într-o sferă idealizantă, patrimonială, hagiografică corespunde în termenii lui Petre Popescu-Gogan la edificarea măștii "hiper-eonice" a poetului. Eminescu se află printre acele figuri emblematice pentru o cultură, care constituie subiectul unor opere de artă simboliste, un caz particular fiind acela oferit de Paciurea, atras de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Madonna Lactans (artă florentină, sec. XV) Fecioara Maria și fecioarele-martir, ca paradigme ale feminității, erau personaje populare în cultura medievală vestică târzie. Reprezentările lor apăreau pe vitralii, picturi și sculpturi pentru oamenii de rând și pe manuscrise înluminate ori colecții hagiografice pentru aristocrație. Cultul Fecioarei Maria nu era menit doar să ofere oamenilor de ambele sexe și de toate vârstele un model de frumusețe, castitate și sanctitate, ci și să stabilească "o reprezentare plină de forță a idealului feminin", acela al
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pare să nu fi avut nici o opțiune, fiind fecioara aleasă de Dumnezeu pentru suferință și glorie deopotrivă. Și tot spre deosebire de fecioarele-martir, ea a fost, în mod paradoxal, fecioară și mamă, putând astfel să își păstreze puritatea, deși a procreat. Reprezentarea hagiografică, icoanele și picturile pe sticlă o înfățișează fie ca adolescentă, fie ca tânără femeie. Ea este fecioara adolescentă din "Buna Vestire"; adolescenta însărcinată din ,,Scena nașterii"; este femeia tânără cu pruncul Iisus sau cu băiatul Iisus în "Madonna cu copilul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
la mișcarea franciscană, spunea printre altele: „Spiritul franciscan continuă să fie considerat de agnostici și atei, dar și de creștini, ca cea mai genuină expresie a învățăturii lui Cristos aprobată vreodată de Vatican”. În afara Scrierilor Sfântului Francisc și a operelor hagiografice redactate în ambientul franciscan, care au fost deja publicate în limba română aproape în mod integral, există numeroase alte izvoare ce ne oferă o cantitate însemnată de informații suplimentare despre viața Sfântului Francisc și despre începuturile mișcării inițiate de el
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
știm însă cu certitudine, din izvoarele ce provin din ambientul franciscan, că Francisc, în schimb, le-a ținut foarte bine ascunse și că știrea a fost făcută publică abia după moartea sa. E de-a dreptul imaginar - sau, mai degrabă hagiografic - ceea ce scrie tot Roger despre Francisc și anume că s-a dedicat studiului literelor și disciplinelor teologice din fragedă copilărie, iar în zilele de duminică și de sărbătoare predica în parohii. Sfântul și primii frați, fără o pregătire teologică, predicau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de vedere istoric, în mod special cele ale lui Benedict și Rainerio din Arezzo, ale lui Iacob Coppoli și Petru Zalfani, fără a sufoca cu elemente miraculoase excesive tonul relatării. Astfel, avem un izvor documentar semnificativ și în același timp hagiografic, bogat în evenimente pastorale, în contextul jubileului lui Bonifaciu al VIII-lea, și fondat, pe de o parte, pe fidelitatea față de intuiția lui Francisc, iar pe de altă parte, pe evoluția instituțională a Ordinului în sânul Bisericii. Aici este prezentată
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
baza dezvoltării ulterioare a spectroscopiei, nepierzându-și validitatea, numai descoperirea spectroscopului a făcut unanim recunoscută activitatea științifică a lui Kirchhoff. În 1900, Max Planck a descoperit cuantele, o cucerire cu implicații enorme în fizica secolului al XX-lea. În memoriile hagiografice ale lui Robert von Helmholtz, publicate în 1890, Kirchhoff este considerat un exemplu perfect al unui adevărat cercetător german. Religia și scopul lui în viață erau căutarea adevărului în forma lui pură, mergând până la uitarea de sine. Într adevăr, deși
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Jean Racine, publicate în 1747 la Lausanne și Geneva, el folosește mărturii ale unor intermediari, cele ale lui Boileau în special, ale lui Valincour, care i-a succedat tatălui său la Academie. Aceste Memorii sunt uneori îndoielnice din cauza caracterului lor hagiografic (cf. Racine, Oeuvres complètes, Le Seuil, 1962, Mémoires, pp. 17-66). 53 Corneille insistă mereu asupra faptului că nu trebuie confundate regulile artei și "uzanțele" care sunt în funcție de regulile de bună cuviință ale epocii. 54 "Nu de ieri de azi invidia
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Walter, carnavalul este religia europeană precreștină, mitologia carnavalescă reprezentând armătura mitologiei medievale. "Liturghiile sale profane" au supraviețuit lentei erodări sub creștinism (avându-și sursa în Marele Timp originar, fondator, la care făcea trimitere Eliade), atât tradiția literară cât și cea hagiografică izvorând din același ansamblu cultural precreștin.56 Cronicile medievale își dezvăluie și ele un caracter compozit, inspirându-se dintr-un vechi fond de legende, credințe și superstiții care susțin că se inspiră la rândul lor din evenimente istorice, iar mitul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să fie în alte condiții; zeii malefici sunt persoanele de contrast, adică persoane sau de contact pur, sau de impact conflictual. În anumite condiții sociale și istorice, o formă de mitologizare a evenimentelor propriei persoane, tinzând să fie tratate aproape hagiografic, se întâlnește și în unele grupuri de tineri, însă mai ales ca fenomen colectiv, atunci când intermediul dintre adolescență și maturitate impune opțiunile și deciziile fundamentale. Când un grup uman se reunește (îndeosebi grupurile recoltate dintre tineri sau dintre oamenii cu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cauză, fapt ce perturbă până la absurd existența acestora derulată milenii în structuri și tradiții ininteligibile colonialiștilor.362 Un alt mecanism de confecționare a miturilor în actualitate (mai mult decât în orice altă epocă), remarcat de către Robert Segal, îl constituie biografiile hagiografice ale persoanelor celebrate, transformate în semizei, iar aventurile lor în mituri (de exemplu, imediat după Războiul din Golf, biografii comandantului suprem american, Norman Schwarzkopf, l-au prezentat drept cel mai inteligent și mai curajos soldat al lumii, cu atât mai
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
știe. Callistus nu a fost altceva decât instrumentul necesar al luptei subterane, însă mortale dintre puterea senatorială și cea imperială. Această luptă avea să dureze multă vreme, lăsând urme devastatoare în cronicile dinastiei Julia Claudia și lumini ale triumfului, aproape hagiografice, în cele succesive. Cu ajutorul acelor cronici, istoricii de mai târziu au construit scheletele operelor lor. Svetonius, de pildă, a dedicat zeci de pagini bârfelor despre Tiberius, Gajus Caesar și Nero, iar apoi, povestind asediul atroce al Jerushalemului din vremea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
spus, cvasi evanghelică despre viața unui preot sfâșiat în adâncul conștiinței sale de tragedia necredinței, dar perceput ca sfânt nu datorită unei vieți cenobitice, ci în virtutea fidelității absolute față de faptă și prezență în act alături de turma sa, o mișcătoare narație hagiografică scrisă de o femeie știutoare a secretului Sfântului, a secretului lui Miguel de Unamuno, poate și al multora dintre noi, „evanghelia“ după Ángela Carballina, despre un preot care se încăpățânează să se comporte ca și cum revelația l-ar fi renăscut spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Toate le lucrează prin noi tăria cea atotputernică a lui Hristos, Unul adevăratul Dumnezeu, În Care, de veți crede cu neîn‑ doială, Îndată veți fi sănătoși”. IX.2.1. Sfinții Cosma și Damian - patronii spirituali ai medicilor 257 Marele dosar hagiografic al acestor doi sfinți martiri, ale căror origini trimit tocmai către Antichitatea creștină, s‑a Îmbogățit și mai mult de‑a lungul secolelor, prin numeroasele traduceri și modificări aduse martirologiilor, dar și datorită culegerilor ce reunesc relatările minunilor și a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de bărbi, utilizând toate instrumentele de medicină, de chirurgie și de farmacie : trusa, testeaua de ace, lanțeta pentru luarea de sânge, cleștele, spatula, pană și cerneală, sulul și cartea. IX.2.3. Minunile În Orient, trei minuni, amintite de scrierile hagiografice, au fost trecute În Legenda de aur. Ele sunt cu mult mai multe. Prima este foarte simplă. Un țăran adormise pe câmpul său, după seceriș, iar un șarpe Îi intră În gură. Trezit, țăranul se Întoarse acasă fără a simți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mari, a înscris o dată importantă în istoria culturii religioase și în dezvoltarea limbii române literare. Lucrare specifică oratoriei de amvon, cultivată în epocă în scopul instruirii religios-dogmatice și moralizator-didactice, ea oferă, în cele șaptezeci și cinci de predici, un conținut omiletic, liturgic, hagiografic și literar-artistic. Cazaniile pleacă de la pericopele evanghelice ale slujbelor anului bisericesc pentru a dezvolta „învățături”, comentarii în spiritul textelor patristice, urmând sensul literal și mai ales pe cel parabolic - ce suscită creativitatea lui V. - al Scripturii. Partea a doua a
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
ale slujbelor anului bisericesc pentru a dezvolta „învățături”, comentarii în spiritul textelor patristice, urmând sensul literal și mai ales pe cel parabolic - ce suscită creativitatea lui V. - al Scripturii. Partea a doua a Cărții românești de învățătură... are un conținut hagiografic și panegiric destinat sărbătorilor sfinților Bisericii Ortodoxe, fiind un adaos independent al mitropolitului, prin care se va reînnoda tradiția vechilor sinaxare și mineie cu viitoarea operă a lui Dosoftei, Viața și petrecerea svinților (1682-1686). Textul Cazaniei evidențiază aportul filologului umanist
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
teologală și subtilitățile hermeneutice rămân în plan secund, preeminență au calitățile prozei artistice: claritatea narațiunii, bogăția imaginilor plastice și a ornamentelor stilistice (comparații, metafore), oralitatea și vigoarea frazei, elanul retoric, lirismul pasajelor poematice. Multe predici pun în circulație elemente legendare, hagiografice, apocrife, folclorice, provenind frecvent din Biblie sau din fondul popular balcanic. Teme universale - moartea ca „trecere”, călătoria în „lumea de dincolo” - sunt preluate de omiliile la înmormântarea, învierea, înălțarea și coborârea lui Iisus în iad. Iadul personificat se tânguie într-
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
populare conțin și predicile la Învierea lui Lazăr sau la Duminica Floriilor; motivul „amărâtă turturea” se întâlnește în cuvântarea la Întâmpinarea Domnului. V. știe să umanizeze lumea divină, apropiind-o de înțelegerea populară. În partea a doua a Cazaniei miraculosul hagiografic și extazul religios nimbează protagoniștii „jitiilor” - sfinții, ca instrumente pământene de luptă și jertfă în revelarea adevărului creștin. Biografii legendare și date istorice se îmbină în predicile ce povestesc viața lui Simion Stâlpnicul, faptele împăratului Constantin în apărarea creștinilor, prezența
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
lăsat fără de nici o vină și au luat pe soru-ta, el este curvariu și soru-ta ca o preacurvă. Ce-i desparți și dă bărbatului muerea sa și potolești mâniia lui Dumnezeu mai nainte până nu se pornește pre voi”. Chiar dacă întreprinderea hagiografică a lui Gavriil Protul continuă cu relatarea întâmplărilor petrecute după ce „a eșit fericitul Nifon den Țara Panoniei” (ieșire coincidentă cu afurisirea domnului și a poporului), fiind consemnate retragerea la Athos, moartea lui, invocându-se fapte pilduitoare, între care și convertirea
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
a reprezentării"; mai mult, "individualismul constituie o altă caracteristică fundamentală a omului bizantin"23. Iată de ce sfântul și cavalerul de pildă, creați în evul mediu timpuriu ca un legatum al unei străvechi distincții dintre sacerdoțiu și imperiu 24, populează literatura hagiografică, prind consistență în epopeea Dighenis Akritas, ca să prolifereze în forme mai mult sau mai puțin degradate în imaginarul modern din sud-est, incluzând aici și folclorul. Deja în epopeea amintită cavalerul apare în mai puțin de patru ipostaze tipologice, anume, "akritul
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
ei, arta bizantină se unește într‑un ra‑ port complex dialectic cu impulsuri și influențe ale stilului gotic provenind mai cu seamă din Franța. De asemenea, continuă să se bucure de o însemnată favoare pentru mulți interesați, icoanele așa numite hagiografice, care reprezentau sfinți a căror imagine ocupa centrul tabloului, iar pe margini de jur ‑împrejur erau reprezentate scene variate din viața lor. Acest tip de icoană de inspirație bizantină a avut o răspândire evidentă în Italia, mai ales în Toscana
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
înmormântarea) sau cultural (inaugurările de contrucții sau donațiile) −; privat (câteva exemple: posturile, timpul muncii etc.). Timpul religios, în care acționează fie modelele, fie figurile malefice, poate fi clasificat în liturgic (inclusiv ceremonial), biblic (mai general) sau evanghelic, apocaliptic, dar și hagiografic. Spațiul, de asemenea, în funcție de specificul său - închis/deschis sau de trecere/legătură între lumi - se poate proiecta convențional prin nenumărate relații. Spre exemplu, pentru viața profană: casă/cetate/palat; han/sat, parc/grădină; pădure/închisoare; ca spațiu de trecere: ușă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
structurile spațiu-timp pentru planul terestru și pentru lumile fantastice) rezultă "module" determinate de un ritm binar, prin afirmarea și negarea valorilor. Ele includ modelele și anti-modelele lumii laice, dar și exemplaritatea recomandată de biserică și figurată de "personajele" teologice sau hagiografice, contrapuse bestiarului. Funcțiile imaginației sunt revelate diferit de "ochiurile" acestei matrice pe care am ales-o pentru a organiza convențional unitățile imaginarului medieval local. Ele nu sunt "repartizate" în mod exclusiv unui registru sau altul, dar au o anumită relevanță
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
perfecționat" cu ajutorul cronicilor redactate în slavonă în secolul XVI (de tipul lucrărilor lui Macarie, Eftimie și Azarie, clerici cu înaltă poziție și cu influență la curtea domnească a Moldovei, dar și a scrierii lui Gavriil Protul, Viața patriarhului Nifon). Literatura hagiografică adaugă și ea un exercițiu de traducere a substratului istoric în imaginar, mutând definitiv accentul pe reprezentările mirabilului de tip religios (pot fi adăugate aici și scrierile de secol XV datorate lui Grigorie Țamblac). Spre exemplu, aducerea unor relicve sacre
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]