218 matches
-
1. Fabricarea zahărului. 2. Fabricarea ciocolatei și a produselor din ciocolată. 3. Fabricarea drajeurilor. 4. Fabricarea produselor gelifiate (rahat, jeleuri etc.). 5. Fabricarea produselor de laborator (napolitane, turtă dulce etc.). 6. Fabricarea produselor de patiserie (fursecuri, rulade etc.). 7. Fabricarea halvalei. 8. Fabricarea carmelajului. 9. Fabricarea caramelei. 10. Fabricarea pudrei de cacao. 11. Fabricarea untului de cacao. 12. Fabricarea produselor zaharoase expandate (tip Pufarin, Pufavit etc.). 13. Fabricarea bomboanelor medicinale. 14. Rafinarea zahărului brut din import. 15. Preambalarea zahărului. 16. Fabricarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112217_a_113546]
-
Aspru, strunit, prin negură privea La trupul rătăcitului ce se covrigea-n nisip, Greul ochi al Stăpânului - Adonai. Țin minte totul: jelirea râurilor Babilonului Și scârțâitul de care, și hodorogitul cotigelor, Și fumul, izul greu din băcănia tatălui meu - Gutui, halva, usturoi și păpușoi, - Unde eu păzeam de mâinile țăranilor Mucegăite cornuri și pește uscat. Eu, Dovid-Ari ben-Meir - Vinul ce a tot fiert în lung de mii de ani - Mă oprii pe nisipul drumurilor, Pentru a vă spune, fraților, un cuvânt
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
cei care au renunțat să o mai citească." Vechea vînătoare cu capcane, în care cititorul, ca ursulețul învățat din nu mai știu care basm cu feciori de împărat înceți la minte, dă paginile cărții în căutare de fistic și de halva. Leacurile pe care Cărtărescu, cel de acum vreo șaisprezece ani, i le pune la cotor sînt bune pentru sastiseala filologică, pentru toți cei pe care "vechiturile" îi fac să se simtă bine ca "specialiști", crezînd ei că au, bine ruginite
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
albe plutind în Bosfor, că intrăm în cadența mirifică a poeziei lui Ion Barbu... Cele două imperii de altădată, viața le-a întrecut, făcându-i pe locuitori să-și cocoațe pe vârfurile bastioanelor cuiburile lor primitoare cu șerbet, sarailii și halva... I-a fost dat acestui petec de pământ, urgisit de interese politice și strategice, să capete o altă faimă scufundându-se cu legenda lui în apele înălțate ale Dunării noastre...
Ada-Kaleh (1969) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7180_a_8505]
-
cu felurite ulițe meșteșugărești, care porneau în toate direcțiile dinspre biserica Agia Sofia. Dughenele cu mărfuri agățate de pereți sau odihnind pe rafturi, plăpumi și perne roz, mov, oranj - culori turcești, spunea bunica de câte ori purtam vestminte colorate. Pantofari, vânzători de halva, fierari, vânzători de pânzeturi... În piață mirosea a pastramă, flori și brânză. Mama cumpăra carnea de la Hasan, acolo era cea mai bună, dar peștele îl lua de la grecul Andrei și legumele - de unde erau mai proaspete. Toți îmi știau numele și
Întâlnire cu Niki Marangou by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11059_a_12384]
-
Alecsandri și Claymoor, Sinaia trenurilor de plăcere și a seratelor muzicale, a mamițelor, domnilor Goe și „drumului prăpăstios către strada Furnica“, dar în special Sinaia demulți-slăvitului Gh. Matheescu, patronul delicateselor și colonialelor, ale cărui mărfuri fine (icre moi tescuite prima, halva ș.a.m.d., la rivalitate, în haremul papilar caragialian, cu băcănia „românului întreg, bădia Drăgănescu“ din Iași), alintau fantasmele gustative caragialiene, hărțuite de dulce-amara „franzelă a exilului“! Asta, ca să nu mai spun că în cuprinsul mănăstirii din Sinaia, lângă icoanele
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Moldova, Banat și Oltenia, cu sămânță de sași, vâlceni, aromâni, maramureșeni, evrei, sârbi, greci, brașoveni, unguri, rețete de-o varietate năucitoare (de la sarmale, șarlote și mâncare de gutui, la omlete, budinci, paste, salate, rulade, tort, până la gratin de an dive, halva turcească, fettuccine țărănești, gogoșari cu smântână, veloută de potiron aux châtaignes, pește cu salvie, spumă de zmeură, ou frecat, gomboți și ciorbă de praz), face dreptate bietei, dar delicioasei felii de pâine prăjită din anii săraci, unsă cu untură și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
folosite ca materii de bază în prepararea mâncărurilor (arpagic, bamă, bostan, dovleac, dud, harbuz, pătlăgea, tarhon) sau ca mirodenii (anason, enibahar, năut, susan); - nume de mâncăruri de bază (chiftea, ciulama, iahnie, musaca, sarma, telemea) sau de dulciuri (acadea, baclava, cataif, halva, magiun, rahat, șerbet); - nume de băuturi (afion, cafea, rachiu, revac, salep). În cunoscuta sa lucrare Semasiologia limbii române, L. Șăineanu atrage atenția asupra unui fenomen cel puțin ciudat: românii au împrumutat cuvinte și expresii privitoare la „beție“ de la un popor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
se curețe riguros prin localuri. Nu mânca gras, preferând carnea de berbec. Bere nu punea în gură, nici alcooluri, numai vin de Malaga sau Madera veritabil, când găsea, sau siropuri. În prăvălia de covoare expunea în postul Paștilor cutii de halva fină adusă din Turcia, dar, ciudățenie, nu suferea personal nici halvaua, nici tahânul. În schimb, murea după salamul de Sibiu, bine uscat, brumat, și după ghiuden. Dacă dăm aceste amănunte prozaice este fiindcă dintr-astea se alcătuia personalitatea lui Demirgian
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
berbec. Bere nu punea în gură, nici alcooluri, numai vin de Malaga sau Madera veritabil, când găsea, sau siropuri. În prăvălia de covoare expunea în postul Paștilor cutii de halva fină adusă din Turcia, dar, ciudățenie, nu suferea personal nici halvaua, nici tahânul. În schimb, murea după salamul de Sibiu, bine uscat, brumat, și după ghiuden. Dacă dăm aceste amănunte prozaice este fiindcă dintr-astea se alcătuia personalitatea lui Demirgian, un exponent a milioane de oameni. La cinematograf îi plăceau filmele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
excitație, râzând mulțumiți, foarte mulți căutau a-și extinde afacerile, mutând centrul la București, și pipăise pe Demirgian dacă Saferian n-ar fi dispus să cedeze magazinele. - S-a sfârșit cu armenii noștri! observă trist Saferian. Auînceput nemții să vândă halva și rahat! Ideea de a pleca din țară se înrădăcina în sufletul lui Saferian și acum se sfătuia clandestin cu Demirgian asupra acestor lucruri, fără știrea Sultanei. Prin Gaittany, Saferian făcuse rost de pașaport și ținea o corespondență strânsă cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un 2 Criminali (engl.). 3 Îmi pare rău, dar în primul rând trebuie să-ți descriu... (engl.). cum s-ar spune, bătrâna negricioasă (fr. și engl.). Cioarec, specimene patibulare în solda unui neamț Fleischlein, care mânuiește afaceri de cafea și halva cu un armean senil numit Saferian Manigomian, acționar în Persia, India și Egipt și proprietar al unui vapor de transport. Însă armeanul e om inocent, care ne poate servi. Eu și cu tanti vom ști să frânăm aceste animale indispensabile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
din când în când, trimit nepoata să cumpere covrigi cu susan pe care „să-i mănânci cu nasul“. Găsim foarte multe informații de o mare valoare antropologică referitoare la ce se mânca în acea perioadă. Tot de post este și halvaua. De mai multe feluri, cu cacao, cu susan, simplă, la cutie, tăiată. Când intră cuțitul în ea, rămân fâșii-fâșii ca la cozonac sau ca la cornurile de Brașov. Șunca de Praga se face tot în mezelăriile românești, dar după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
românești, dar după o rețetă cehoslovacă. Puica alege cu grijă, din felia destul de subțire, fâșiuțele de grăsime. Dacă vrei, ia-le că eu nu mănânc așa de grasă! - ficatul ei respinge unele alimente. Pentru zilele de post e bună și halvaua turcească. În siropul încins din tigaie se rumenește făina până ajunge o pastă aproape neagră pe care o ia cu lingura și o pune în farfuria încă fierbinte. E bună caldă. Oricât de enigmatică ar fi figura Eugeniei Ionescu, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
sau În cer. Spre țara unde vroia să meargă el nu mergea nici un tren și, Într-un târziu, s-a pomenit la capătul liniei Înfundate și ferecate În bârne de lemn cu două tampoane ruginite din curtea fabricii de ulei, halva și ciocolată. O fetiță se uita zâmbind la el, În timp ce-și strângea pe după picioare tatăl, paznicul fabricii. Îi aduseră apă și o bucată de ciocolată. Paznicul scoase din gheretă o trompetă și Începu să cânte o melodie veselă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tot caracterul complex al lucrărilor cercetătorii au izbutit să descopere stratul petrolifer. TU ești În recreația mare. Georgescu, fiul măcelarului, Îți dă o mușcătură din chifla lui cu salam Torpedo și tu Îi dai o mușcătură din chifla ta cu halva. Rădulescu Cornel mănâncă singur o gutuie. Pe urmă vă jucați leapșa pe ouate. Când sună de intrare vă duceți repede la veceu. Pe un perete scrie: Fut! Georgescu Îți explică că oamenii mari se futează și că și mămica și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
se Înfige temeinic În pământ. E șmecher. Te tot Împarte În triunghiuri din ce În ce mai mici. Rămâi fără țară căci În ultimul triunghi pe care ți-l lasă Motorină nu-ți Încape nici măcar călcâiul. Pe urmă mama lui Îl trimite să cumpere halva iar tu, rămas singur, scrii cu vârful cuțitului pe o scândură de la gard: Amintire de la mutare. Aveam treisprezece ani. Mai faci o inimă și te semnezi. Cu numele tău. Al treilea transport. Scaunele, masa, pernele și dulapul de bucătărie. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
urmări reflectarea împreunării noastre cu o privire ce amesteca trăirea intensă cu uimirea. Vedea oare ce vedeam și eu? Doamnelor și domnilor, în crețul negru, în greutate de șaptezeci și șapte de kilograme, din care cel puțin o jumătate înseamnă halva și pastramă iute nedigerată, evoluează Alexander Trompă Portnoy, din Newark, New Jersey! În puful blond, adversarul său, cu mădularele-i elegante, cizelate și chipul delicat, feciorelnic al unei picturi de Botticelli, veșnic populara furnizoare de amabilități sociale aici, în Grădină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cap prea mare. ― Să-ți fie rușine, Lina. Dar acum Desdemona râdea. Nu se putea abține. Era minunat să o vadă din nou pe verișoara ei, o mică bucățică din Bithynios rămasă intactă. Cămara Întunecată, plină de smochine, migdale, nuci, halva și caise uscate, Îi ridicase și ea moralul. ― Dar de unde să fac rost de bani de chirie? Îi scăpă lui Lefty În cele din urmă, pe când se Întorceau la parter. Nu mai am nici un ban. Unde aș putea să lucrez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În lumina lunii se văd strălucind douăsprezece lăzi de lemn, stivuite cu grijă. ― Acum am propria mea cale ferată, spuse Zizmo. Hai, descarcă. Natura exactă a afacerii de importuri a lui Jimmy Zizmo fu astfel dezvăluită. Nu făcea comerț cu halva din Turcia, caise uscate din Siria și miere din Liban. Importa whisky Hiram Walker din Ontario, bere din Quebec și rom din Barbados, pe râul St. Lawrence. Deși era abstinent, trăia din cumpărarea și vânzarea de alcool. ― Dacă amerikani ăștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
am fost fiica lor. SPRE VEST, TINERE! În Berlin, un Stephanides trăiește din nou printre turci. Mă simt bine aici, În Schöneberg. Prăvăliile turcești de pe Hauptstrasse seamănă cu cele la care mă ducea tata. Mâncarea e la fel: smochinele uscate, halvaua, sarmalele În foi de viță. Și chipurile sunt la fel: brăzdate, cu ochii Întunecați, osoase. În ciuda trecutului familiei, mă simt atras de Turcia. Aș vrea să lucrez la ambasada din Istanbul. Am depus o cerere să fiu transferat acolo. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
contopesc într-un univers unic este absolut autentic și pe el ar trebui să contăm (sau măcar să nu-1 uităm) când vorbim despre un posibil viitor al regiunii. Și atunci? Unde plasăm, în această geografie imaginară, Srebrenița? în ce stâncă de halva au fost săpate gropile comune din Bosnia? Cum au ajuns acești oameni buni, naivi și visători să comită sălbăticiile din Kosovo? Și cum rezultă din acest tablou mirific tragedia refugiaților în masă? Refugiați din paradis? Cum a ajuns acest ținut
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nașii lor din Germania. S-au împărțit cadouri și am petrecut foarte bine. Eu am făcut sarmale cu varză acră cumpărată de la un magazin armenesc, care are produse de băcănie, gen oriental : murături, brânză de Brăila, măsline, nenumărate soiuri de halva (bună de tot), nuci, stafide. Sarmalele mi-au ieșit grozav, Tudor spunea că erau la fel de bune ca ale lui Muti. Scrisoarea ta, impregnată de încredere în viitor și de dragoste pentru noi, ne-a făcut o plăcere imensă. Ca de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
una de înfățișări îl roagă viermuind în jurul lui ceva. Ce? Să cumpere. Ce? N-apucă drumețul, amabil și ușor stânjenit, să cumpere o acadea de-o para sau, mă rog, o chiftea, că, techer-mecher, cu o temenea, i se oferă halva, baclava, ciulama, beizadea, iofca, peltea, pafta, zalhana, cafea, cherestea, mucava, mușama, musaca, dușumea, macara, telemea și brânză. Comerțul e în floare. Osmalâii, câți nu sunt sub flamura cea verde, umblă brambura prin urbe, holbând ochii la minunățiile Orientului. Lângă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de ți se făcea părul măciucă! Până la cină mai croșetam, citeam din Coran sau Khayam sau, câteodată, sâmbăta venea viziriul și ne aducea acadele. îi știam sâmbetele când vine, că atunci ni se dădea la prânz vin roșu și o halva de-ți trecea toată toropeala. Viziriul era un om foarte bun la suflet: nu venea niciodată cu mâna goală. Nu aducea el lucruri de mare valoare, - dar pentru noi, care eram în fond niște copile, gestul conta. Dacă vreuna nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]