319 matches
-
nu atât în sensul lor frivol, ușuratic, cât în perspectiva atâtor istorii care trebuie decodate în lupta antiplatoniciană - la fel și în cazul lui Diogene, asupra căruia voi reveni. în teatrul cirenaic îl întâlnim așadar pe Aristip luându-se la harță cu o potârniche, un măgar, apoi un catâr, niște prostituate, unele foarte arătoase, altele cu stagii vechi de activitate, apoi niște legume care trebuie curățate, în speță o salată, un scuipat, un delfin, într-o continuare la bestiar, un cal
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
feeria Zâna pădurilor - intrată în repertoriul teatrului radiofonic -, o senină, plină de farmec descindere în fabulos. Ca într-un vis al unei nopți de vară, în codrul fermecat se ițesc zâne bune, zâne rele, pitici războinici, pitici-copii, arici puși pe harță, un străvechi duh al pădurilor, în timp ce la curtea lui Nalbă crai își fac veacul un astrolog, un măscărici, boieri, jupânese, oșteni. Acorduri romantice însoțesc aparițiile lui Năvalnic, visătorul tânăr, și ale zânei pădurilor, Goruna. Sălășluind fiecare pe un alt tărâm
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
și femei declară „Bine mi-a făcut”. Constatarea ar merita o analiză psihoculturală mai comprehensivă: nu e sigur că neaplicarea pedepselor corporale, nu numai în familie, dar și în școală, producea indivizi mai echilibrați, mai puțin iritabili și gata de harță. Pe de altă parte, într-o familie țărănească cu mulți copii, cu părinți copleșiți de muncile câmpului și de întreținerea gospodăriei, este greu de imaginat aplicarea unor metode cu totul nonobstructive și a unui tratament educațional specific fiecărui copil în funcție de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
deloc dispus să ia aceste din urmă medicamente, căci prefera tratamentul meu, care se dovedise a fi atât de benefic. În timp ce preparam medicamentul, doctorul (care era originar din Italia) intră și el În odaie, fiind gata să se ia la harță cu mine. Noroc că bătrânul domn Shabert Îl luă de braț și-l conduse Într-o altă cameră, prin care se strecură afară din casă. Nu aveam să-l mai văd niciodată. Am repetat tratamentul timp de opt zile, perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2003). Lirica lui V. nu este ușor de înscris în cadrele clasificative ale poeziei române postbelice. Identitate bine conturată, într-un proces de autoconstrucție pe care nu îl consideră niciodată terminat, aflat în continuă harță cu poeticile și cu poieticile mai vechi sau mai noi, el își alcătuiește lirica pe două dimensiuni în strânsă conexiune: delimitarea și afirmarea de sine. Demersul este lent, cu acumulări și limpeziri care fac ca bibliografia lui să nu fie
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
a punerii ei în cuvânt, patetismul se distilează în nostalgie. Detașându-se de experiențele interioare, autorul câștigă libertatea de a le evoca, autentificându-le, sau de a le repudia, de a-și persifla sau chiar de a se lua la harță cu propria biografie: „Căci pline ciuturi, anii tineri/ S-au răsucit în calendar,/Trecuți de mucedul hotar/ Al inimii, pe care-o-ncineri/ Ca să-i împrăștii scrumul rar”, cum spune în Întoarcerea fiului risipitor. Poemul, considerat de altfel emblematic de mai toți
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
a burghezului arivist. Apetența pentru portretul moral este evidentă, scriitorul izbutind câteva tipuri caracteristice. Schițele de moravuri, aceste „caractere” ale lui R., apar în „Propășirea” (1844). „Cânticelele comice”, „scenele naționale” pe care le-a scris (Bețivul, Păun Burlacul, Pavel Clopotarul, Harță sau Balaban Răzeșu, toate publicate în 1857) dau în vileag, cu năduf, dar și cu ironie, păcate morale și anomalii sociale. Însemnările prilejuite de misiunea diplomatică, Suvenire și impresii de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopole (1858), sunt scrise, cu nedezmințita
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
dezvăluie plăcerea digresiunii. De aici, structura oarecum mozaicată. Obsedat de marile chestiuni politice la ordinea zilei, R. le face loc și în paginile jurnalului său. SCRIERI: Scrieri, Iași, 1840; Bețivul, București, 1857; Păun Burlacul, București, 1857; Scene naționale, București, 1857; Harță sau Balaban Răzeșu, București, 1857; Suvenire și impresii de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopole, Paris, 1858; ed. îngr. și pref. Mircea Anghelescu, București, 1979. Traduceri: [Lamartine, autori neidentificați], în Plăcerea sâmțirei, Iași, 1837. Repere bibliografice: Popovici, Romant. rom., 364-367; Ist.
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
poet»”, M. „rămâne prin melodramatismul său obscur, lucrat cu o îndârjire ce i-a eliminat în bună parte confuzia și, mai presus, ca un personaj memorabil al boemei noastre literare”. Cornel Regman îi reproșa, între altele, o anumită propensiune spre „harță” (probabil în lumina unor elemente extratextuale, pe care le va fi cunoscut), un exces de încifrare, reținea înclinarea spre parabolă (oarecum în descendența lui Eugen Jebeleanu) și credea că „mișcarea favorită este cea esopică”. Lecturi critice comprehensive și empatice ale
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
război și credeau tot mai mult în acel război care era inventat pentru ei în ziare, pe pancarte, la radio. Vorbi despre războiul lui, despre soldații disciplinari, despre atacurile cu mâinile goale. Șeful de atelier îl bruftui, se luară la harță. Pavel îi dădu drumul când văzu pe brațul șefului o cicatrice lungă, cusută grosolan, așa cum se făcea în linia întâi. Când disputa se potoli și rămaseră singuri, omul îl trase după el afară, îndărătul unei grămezi de traverse stricate, și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
la început cu agrafe metalice, rostește sentențios, în timp ce-și clătește cu grijă mâinile într-un lighean. — Da’ ce, trebuiau să mă lase să sângerez până muream? se răstește ursuz principele. Durerea îl face ciufut și cu chef de harță, gata să dea vina pe alții pentru suferința sa. Nici vorbă, stăpâne, se grăbește medicul să-l îmbuneze, dar orice plagă trebuie să se închidă din interior spre exterior. Ceea ce au făcut cei care te-au tratat atunci a fost
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Tiberius. Vorbesc despre fostele ogoare ce au aparținut Tarquinilor, hărăzite, odată cu căderea regalității, ze u lui războiului. Numai de n-ar începe să se certe, că de împuns o fac de când s-au văzut! Tânărul istoric chiar pare dornic de harță: — Nu! Și iarăși nu! protestează el, roșu la față de mânie. — Care-i problema? încearcă să intervină Nero. Silvanus bombăne nemulțumit: — Un stat de drept ar trebui să apere proprietatea particulară, nu s-o acapareze în mod silnic... Dar nimeni n-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
trenul spre oraș chiar În dimineața aia. Eu l-am condus la gară. Era cam amărât. — Glumeam cu el doar, spuse el În timp ce așteptam pe peron. Nu poa’ să-mi facă una ca asta, Jerry. — E nervos și pus pe harță. Da’ altfel e un tip de treabă, Soldier. — E pe dracu’. N-a fost niciodată de treabă. — În fine, la revedere, Soldier. Trenul sosise-n gară. Se urcă pe scară, cu valiza-n mână. — La revedere, Jerry, Îmi spuse. Treci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
că i-ar părea foarte rău să știe că, până acum, nu m-am căsătorit niciodată. Se-ntorcea În America și era foarte sigur În problema căsătoriei, știa că asta o să rezolve totul. După furtună Nu ne-am luat la harță de la ceva anume, era ceva legat de modul cum se aplică o lovitură și, deodată, am Început să ne batem; eu am alunecat și el mă ținea la pământ, punându-și genunchii pe pieptul meu și sugrumându-mă cu ambele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
care cumva să le rupi, că ai încurcat-o cu mine!” - îi cânta și-i spunea cântecele și poeziile cele mai frumoase. Însă, de la o vreme, nimeni nu știe ce s-a întâmplat; Sorina s-a schimbat mult. Mereu pe harță e pusă, încât Sorin, ca să n-o supere deloc, ar trebui să stea doar după ușă. Dar, nu trebuie să mai meargă mult așa. Băiețelul se gândește ce măsuri să ia. Să țipe și el - n-ar ajuta la nimic
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
a scos nu numai țipete de durere, dar și strigăte de ajutor și, când i s-a oferit un ajutor concret, a refuzat să spună, într-un limbaj inteligibil, ce anume îl doare. Dar, chiar și așa, mă iau la harță, în mod deschis, cu experții declarați în astfel de chestiuni - studioșii, biografii și, mai ales, acea aristocrație intelectuală guvernantă, formată într-una sau alta dintre școlile publice psihanalitice - și mă iau la harță, mai aspru, pe următorul criteriu: ei niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Dar, chiar și așa, mă iau la harță, în mod deschis, cu experții declarați în astfel de chestiuni - studioșii, biografii și, mai ales, acea aristocrație intelectuală guvernantă, formată într-una sau alta dintre școlile publice psihanalitice - și mă iau la harță, mai aspru, pe următorul criteriu: ei niciodată nu apleacă urechea la strigătele de durere, atunci când acestea răzbesc. Desigur, nu sunt în stare. Ei constituie o nobilime cu urechi de tinichea. Și cu un asemenea echipament precar, cu asemenea urechi, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
să audă. „Buzele lor aduc cu funduri de maimuță, spunea. Să nu aud că te sulemenești...“ Babulea văzuse o pereche de babuini la circul ce-și instalase cortul la Rădăuți. Mâncau gheare de găină și se scuipau, luându-se la harță. Când Își ridicau coada, li se vedea fundul roșu ca un fier Încins. „Așa o să ajungem dacă ne boim“, conchise bătrâna, Îndepărtându-se cu scârbă de cortul unde alături de maimuțe se afla și un piton. Femeile de la oraș Își sulemeneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
zece copeici se răsuceau Între degetele lui ca și cum ar fi fost de plastilină. În mâna sa, metalul, indiferent dacă era cui, otgon sau orice alt obiect, devenea moale ca un aluat. Cine s-ar fi Încumetat să se ia la harță cu un astfel de fenomen!? În ce privește băutura... la acest capitol brigadierul era un as. Putea să bea o sticlă Întreagă de alcool Royal și să rămână treaz. Obișnuia să ceară la sfârșitul unei astfel de demonstrații un peștișor sărat, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
după părerea lui, Întinsese prea mult coarda. Făptura cenușie din fața sa rămase În aceeași atitudine servilă. „Doamnă sau domnișoară?“, repetă brigadierul. Dar, după cum era de așteptat, nu primi nici un răspuns. Tăcerea „gheișei“ deveni pentru el insuportabilă. Subotin era pus pe harță. Dacă ar fi fost la cârciumă, scandalul ar fi fost inevitabil. Ippolit Își aduse Însă aminte că are În fața sa o altfel de persoană. „Nicidecum nu trebuie s-o iei razna, Își spuse șeful de hamali. Nu ești la bodegă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
chiar așa. Cei care muncesc numai pentru a scoate bani, deși par lipsiți de griji, cu timpul devin, blazați. Te Îmbraci frumos, te Încalți bine, porți ceasuri de import, dar pînă la urmă tot ușor iritabil și mereu pus pe harță devii. Dacă practici această meserie de șofer temporar timp de cinci ani, arăți cu totul altfel. Se vede de la o poștă. Eu: Domnul Nemuro și-a dat seama de afacerile dosnici ale localului Camelia ? Toyama: Îmi amintesc că am și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Maddalena să vină cât mai iute după mine, împreună cu Giuseppe, și să-mi aducă hârtiile și notele ca să-mi pot îndulci plictiseala cu ajutorul scrisului. În realitate, nu mă puteam deprinde cu nemișcarea și, în primele zile, eram veșnic pus pe harță, blestemând cât era ziua de lungă zăpada, soarta și pe nefericitul de hangiu, care mă slujea totuși cu răbdare. N-aveam să-mi părăsesc odaia decât spre sfârșitul acelui an. La început a fost cât pe ce să mor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
legenda lui și albumul de fotografii. Îi memorase perfect pe ceilalți actori ai infiltrării lui: șeful de pichet al sindicaliștilor de la Teamsters, pe care trebuia să-l contacteze, durii cu care va demonstra și cu care se va lua la harță, haidamacul de la Academia LAPD cu care se va bate și, în fine, dacă scenariul lui Considine se derula perfect, Norman Kostenz, șeful de pichet de la AUFT, individul care îl va duce la Claire De Haven. Inspirând adânc, își vârî pistolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de un atlet, înainte ca cei unsprezece să realizeze c-a dispărut. Fug după el cu strigăte incoerente agitându-și bâtele și genuncherele deasupra capetelor, ca pe culorile regimentului. Trecătorii se feresc din calea lor, recunoscând o ceată pusă pe harță. Jonathan se îndreaptă spre Turl, făcându-și loc printre cumpărătorii uluiți, împingând un bătrân și decrepit profesor de la universitate în ușa unui croitor. Bătrânul se dezechilibrează, apoi își recapătă poziția, proferând înjurături în latina vulgară, pentru ca apoi să fie spulberat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
să nu se fi întâmplat așa fiindcă toți bărbații de-acolo păreau să se contopească într-unul singur - Vincent și Clarence, cel cu mângâiatul părului. Nu plângeam, a protestat Clarence. Răcisem! —Ba plângeai, a insistat Vincent, care părea pus pe harță. M-am gândit că eu n-o să mă cert cu nimeni. O să stau doar atât cât trebuie după care o să plec. Simplu! N-o să mă împrietenesc cu nimeni. îCu excepția celor bogați și faimoși, normal!) Dar nici n-o să supăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]