10,331 matches
-
în zbor poate reprezenta asimilarea concepției platonice a împuternicirii sufletului prin contemplarea frumuseții, a împuternicirii sufletului prin contemplarea iubirii și grației divine care conduc la înțelegerea creștină a „Fugii din fața Lumii”28. Sfântul Macarie percepe acest zbor ca depinzând de harul lui Dumnezeu, pe fondul unei vieți disciplinate, și, mai presus de toate, ca parte a călătoriei sufletului care trebuie experimentată prin rugăciune și activitate trupească de-a lungul unei vieți de austeritate și autocontrol 29. „Zborul sufletului” la Sfântul Macarie
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
a-L servi cu gândurile sale, acolo unde vrea Duhul. Într-un cuvânt, în așa chip l-a făcut, încât să fie mireasa și părtașa Lui, ca să se amestece cu El și să devină un singur Duh cu El”31. Harul lui Dumnezeu învață mintea să zboare și eliberează sufletul spre prezența lui Dumnezeu prin rugăciune 32. Sfântul Macarie înțelege viața creștină ca fiind o viață a potențialității. Creștinul a primit cetățenia Împărăției lui Dumnezeu în acest timp, prin Botez, și
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
omil. XLVI, 5-6, în PSB, vol. 34, p. 269. 32 Hermann Dörries, Die Theologie des Makarios/Symeon, Göttingen, 1978, p. 201; vezi Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 318. dintre aceștia fiind dorința creștinului, alta fiind prezența harului divin. Astfel, zborul este rezultatul rugăciunii, construite pe dorință. Să zboare către Dumnezeu și „să se bucure de libertatea Duhului Sfânt, poate fi dorința omului, dar, dacă nu are aripile date lui, nu poate. Să ne rugăm la Dumnezeu să
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
în comuniunea cu Dumnezeu, ci îndepărtarea „vântului rău al păcatului”, care este vizibil în trup. Acest deziderat, după cum s-a notat anterior, poate fi pus în acțiune de rugăciune. Această rugăciune este îndreptată de Duh, iar sufletul este transformat prin har: „precum picioarele păsărilor sunt aripile, tot așa lumina cerească a Duhului ridică aripile gândurilor meritorii ale sufletului și le conduce și orientează sufletul cum poate acesta mai bine a-L urma”34. Și din nou, „Domnul va face (sufletul) ușor
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
din nou, „Domnul va face (sufletul) ușor, să se poată înălța în înălțimile cerurilor și să-l transforme și să-l schimbe de la chiar natura sa”35. Această schimbare și evoluție a sufletului este un proces continuu, care este supus harului. Astfel, creșterea nu este constantă, deși Sfântul Macarie afirmă că sufletul în zbor nu va fi vătămat de duhurile rele: „Astfel, sufletul mergând în sus și în jos în focul Duhului și în lumina divină nu va fi vătămat de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
poziția reală a trupului. Dorința de zbor, atât de importantă la Sfântul Grigorie de Nyssa, se asociază nu sfințeniei și virtuții, ci rugăciunii. Această insistență asupra rolului rugăciunii în cadrul zborului sufletului reprezintă contribuția deosebită a Sfântului Macarie. Pentru Sfântul Macarie, harul Duhului Sfânt, care este dat prin jertfa Domnului Hristos, depinde nu numai de un stil de viață ascetic, ci și de rugăciunea în cadrul acelui stil de viață. De asemenea, Sfântul Macarie utilizează imagini accesibile pentru a sublinia și mai mult
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Divinității”, putând fi comparată atât cu zborul neoplatinician în „Unul”40, identificat în Plotin, fie cu imagistica Vultur/Porumbel a iudaismului. Se întrevede o încercare macariană de a ilustra uniunea cu divinul, care, în perspectiva Sfântului Macarie, apare prin lucrarea harului/Duhului și a sufletului. „Aerul Divinității” este activitatea sau lucrarea Duhului Sfânt. O înțelegere similară poate fi regăsită la Sfântul Efrem, care consideră că Duhul este „curentul de aer” sau „Vântul Sfânt” care furnizează ascensiunea la bătaia aripilor sufletului. Astfel
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
o rezidență permanentă a sufletului. Sfântul Macarie percepe sufletul ca primind aripi la botez, credinciosul apropriindu-și ceea ce i s-a dat de către Hristos prin jertfa Sa pe cruce. Credinciosul este astfel echipat pentru potențialul zbor. La Sfântul Macarie, înțelesul acordat harului nu este întotdeauna constant, scade și crește funcție de dorința divină. În consecință, nici călătoria sufletului nu este constantă. Sfântul Macarie se referă la „cele douăsprezece trepte în călătoria spre perfecțiune”. „Într-un fel, există 12 trepte pe care trebuie să
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
consecință, nici călătoria sufletului nu este constantă. Sfântul Macarie se referă la „cele douăsprezece trepte în călătoria spre perfecțiune”. „Într-un fel, există 12 trepte pe care trebuie să le urce o persoană pentru a atinge perfecțiunea. Dar, din nou, harul se poate retrage într-o oarecare măsură, iar omul coboară la nivelul imediat inferior, aflându-se acum la a 11-a treaptă”41. În zborul sufletului, credinciosul este deschis la influențele rele, având libertatea să se scufunde sau să se
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
prin sfințenie și dreptate, văzute prin ochii lui Dumnezeu. Când ochii Lui privesc la el - este convins Sfântul Grigorie - le repugnă ce este contrariu; nici nu vor vedea ochii Lui în el nimic din ceea ce îi este contrar. Astfel, obține harul de a fi înaripat din nou, de a recâștiga prin virtute aripile Porumbelului, prin care pot avea puterea zborului. Acum, poate zbura și se poate odihni, și cu adevărat în acea odihnă de care se bucură Domnul nostru când se
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Național din Iași) și-l "anulase" pe acesta, opunîndu-i suita de himere de un expresionism nu atît oripilant, ca al nordicilor, cît atent armonic, nu și mai puțin răscolitor. Ce bine i-ar fi stat acestui sculptor la fel de plin de har ca Rodin, Bourdelle, Maillol, dacă ar fi fost să-și depășească statutul de provincial, într-o cultură provincială, și să se fixeze, cu "obrăznicie", în șocul momentului. A făcut-o, în schimb, compatriotul său, plecat pe jos dintr-o Hobiță
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
importanță pentru cunoașterea României în lume. Se cuvin amintite, în acest sens, traducerile eminesciene ale lui Peter Grimm, întemeietorul catedrei de engleză de la Cluj-Napoca, prima catedră de anglistică din România, ori versiunile din poezia blagiană la care a trudit cu har Mihail Bogdan, continuatorul lui Peter Grimm la conducerea catedrei de specialitate din Cluj-Napoca. Din generațiile mai noi au tradus literatură română în limba engleză angliștii clujeni Virgil Stanciu, Fred Nădăban, Ancuța Vultur, Liviu Bleoca, Cristina Litvinchievici, Cristina Tătaru. O ofertă
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
lui Dumnezeu datorită a ceea ce a realizat Hristos prin Întruparea Sa, căci „Întruparea lui Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă cea mai înalt țintă a vieții creștine 1”. Uniunea reclamă o participare bipartită: Dumnezeu și omul, cooperarea dintre harul divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de Dumnezeu, la starea de slobozenie și la cea de nemurire. Dobândind noua calitate de fiu al lui Dumnezeu prin har, el intră și se menține în comuniune intimă cu Sfânta Treime, prin Sfintele Taine și prin noul fel de viață în Hristos, altfel spus, prin viața în Hristos. Prin energiile harului, creștinul tinde la „asemănarea cu Dumnezeu” și la comuniunea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
Dobândind noua calitate de fiu al lui Dumnezeu prin har, el intră și se menține în comuniune intimă cu Sfânta Treime, prin Sfintele Taine și prin noul fel de viață în Hristos, altfel spus, prin viața în Hristos. Prin energiile harului, creștinul tinde la „asemănarea cu Dumnezeu” și la comuniunea cu El din ce în ce mai mult, dorind cu ardoare fericirea și bunurile spirituale ale vieții veșnice și ca locaș cerul. 1 Marios P. Begzos, „Apophaticism in the Theology of the Eastern Church: The
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
care martiriul iminent al Sfântului Ignatie îl conferă argumentelor sale. Și totuși, el este mai interesat de solidaritatea creștină, decât de destinul personal. În concepția Sfântului Ignatie, Biserica este aceea prin care putem dobândi mântuirea, deoarece în Biserică se concretizează harul dumnezeiesc și puterea lui Iisus Hristos. Biserica este concepută ca instituție, care dintru început se află în legătură cu persoana Domnului nostru Iisus Hristos. Marele Părinte apostolic subliniază și rolul cel mai de seamă al Bisericii în viața creștinilor, și anume acela
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
cu Dumnezeu. fântul Ignatie. Sfântului Ignatie Teoforul, Dumnezeu este în noi și noi suntem teofori sau hristofori. El însuși se numește „teofor”, la începutul epistolei sale către romani, adică purtător de Dumnezeu, purtător de chip al lui Dumnezeu și de har și putere pe care o poate folosi ca să devină asem Creștinii sunt „purtători de Dumnezeu”, „purtători de Hristos și de cele sfinte”21 și „alergători ai lui Dumnezeu” (în sensul că merg pe calea lui Dumnezeu)22. Ei „participă la
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
metru cub de cultură" de Alex. Ștefănescu, "Restanțele criticii literare" de Eugen Negrici și alte câteva) ceea ce ni se oferă sub genericul "emisiune culturală" este, de regulă, un amalgam cenușiu, plicticos și prăfuit. În anii anteriori, emisiuni culturale făcute cu har ("Seratele" lui Iosif Sava, "Profesiunea mea, cultura", a lui Nicolae Manolescu sau "Doar o vorbă săț-i mai spun" a lui George Pruteanu) se bucurau nu doar de audiență, ci și de un prestigiu de neimaginat astăzi. Așadar, înainte de a da
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
vom constata că e vorba de programe născute moarte, lăsate pe mâna unor indivizi fără nici un fel de talent. Explicațiile sunt simple și triste: prin tradiție, emisiunile culturale ale vechii televiziuni de stat erau realizate de indivizi completamente lipsiți de har, al căror rol era eminamente ideologic. După 1990, ei au făcut, așa-zicând, "școală", instituind un model (negativ, dar persistent) al "culturnicului" bun doar să umple cu informații seci o jumătate de oră de program între lucruri evident mai atrăgătoare
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
lui Dumnezeu datorită a ceea ce a realizat Hristos prin Întruparea Sa, căci „Întruparea lui Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă cea mai înalt țintă a vieții creștine 1”. Uniunea reclamă o participare bipartită: Dumnezeu și omul, cooperarea dintre harul divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de Dumnezeu, la starea de slobozenie și la cea de nemurire. Dobândind noua calitate de fiu al lui Dumnezeu prin har, el intră și se menține în comuniune intimă cu Sfânta Treime, prin Sfintele Taine și prin noul fel de viață în Hristos, altfel spus, prin viața în Hristos. Prin energiile harului, creștinul tinde la „asemănarea cu Dumnezeu” și la comuniunea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Dobândind noua calitate de fiu al lui Dumnezeu prin har, el intră și se menține în comuniune intimă cu Sfânta Treime, prin Sfintele Taine și prin noul fel de viață în Hristos, altfel spus, prin viața în Hristos. Prin energiile harului, creștinul tinde la „asemănarea cu Dumnezeu” și la comuniunea cu El din ce în ce mai mult, dorind cu ardoare fericirea și bunurile spirituale ale vieții veșnice și ca locaș cerul. 1 Marios P. Begzos, „Apophaticism in the Theology of the Eastern Church: The
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
care martiriul iminent al Sfântului Ignatie îl conferă argumentelor sale. Și totuși, el este mai interesat de solidaritatea creștină, decât de destinul personal. În concepția Sfântului Ignatie, Biserica este aceea prin care putem dobândi mântuirea, deoarece în Biserică se concretizează harul dumnezeiesc și puterea lui Iisus Hristos. Biserica este concepută ca instituție, care dintru început se află în legătură cu persoana Domnului nostru Iisus Hristos. Marele Părinte apostolic subliniază și rolul cel mai de seamă al Bisericii în viața creștinilor, și anume acela
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
cu Dumnezeu. fântul Ignatie. Sfântului Ignatie Teoforul, Dumnezeu este în noi și noi suntem teofori sau hristofori. El însuși se numește „teofor”, la începutul epistolei sale către romani, adică purtător de Dumnezeu, purtător de chip al lui Dumnezeu și de har și putere pe care o poate folosi ca să devină asem Creștinii sunt „purtători de Dumnezeu”, „purtători de Hristos și de cele sfinte”21 și „alergători ai lui Dumnezeu” (în sensul că merg pe calea lui Dumnezeu)22. Ei „participă la
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
prostiei ieșite din țâțâni. Era să spun că de asediul vulgarității au scăpat doar buletinele meteo, dar și acelea au sucombat sub mărimea sânilor și scurtimea fustei inevitabilelor prezentatoare. Cât despre cultură, ea a fost lăsată fie pe seama indivizilor fără har (dar răzbătători), fie sunt atât de prost bugetate încât emană o sărăcie și o precaritate deprimante. Toate acestea sunt consecința, nu premisa, absenței unui veritabil proiect politico-moral pentru România. Politicienii noștri sunt prea ocupați sau urăsc prea mult cultura pentru
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]