333 matches
-
Dobrincu D. Constantin 134. Duhaniuc C. Ioan 135. Gagea St. Ioan 136. Gavriliu C. Ioan 137. Gavriluta Gh. Mihai 138. Galbau C. Gheorghe 139. Grădinaru D. Ioan 140. Grădinaru I. Mihai 141. Gugeanu Aglaia Costache 142. Haralam I. Gheorghe 143. Harbuz I. Dumitru 144. Honciuc D. Mihai 145. Hurmuz M. Mihai 146. Ilas I. Ioan 147. Ionel Gh. Vasile 148. Ionescu L. Dumitru 149. Irimia C. Ioan 150. Irimia P. Dumitru 151. Irimia P. Vasile 152. Iureti Gh. Gheorghe 153. Juganaru
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
ca premisă raportarea la anumite repere de tip spațial și anume, apartenența locutorului la o anumită regiune 54. Regionalismele sunt reperabile, cu precădere: * la nivel fonetic/ fonologic: șî, di pi, du pe, mătușe, ușe etc. (regionalisme fonetice); * la nivel lexical-semantic: harbuz, lubeniță, popușoi, cucuruz etc. (același referent este denumit, în regiuni diferite, cu unități lexicale diferite regionalisme lexicale); * la nivel morfologic: ei or fost, căși (case) (regionalisme morfologice); * la nivel sintactic: ei a făcut (ei au făcut) regionalism sintactic. Atunci când sunt
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de lemne. În aceeași zi am urcat pe acoperișul unui bloc, voiam să vedem Elicopterul. Securiștii nu lăsau pe nimeni să privească pe geam. Ni se rupea, noi voiam să vedem Elicopterul, așa că am luat cu noi și provizii, un harbuz, un cuțit, o pâine. A fost o zi faină, mergeam pe coate, vorbeam în șoaptă, fix ca-n filme. Cipi a descoperit că exact pe marginea blocului se lăfăia un ditamai panou roșu pe care scria TR|IASC| TOVAR|ȘUL
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
când poate; De-i ghiduș, el sigur vine Cu un ,,h’’ cărând în spate. Ești copil isteț, ai minte; Poți ușor să afli dacă ,,G’’ apare în cuvinte. Câți de ,,g’’ pe-aici se joacă? Haina-aceasta-așa frumoasă, Un harbuz gustos și un Horn ce-i cocoțat pe casă.... Ce au toate în comun? LITERA ,,H’’ Haina și-a tăiat în spate, Că e hâtru, -ntr-o ureche; Cu picioarele-nghețate, Stă-n ghereta lui cea veche. Hârbu-n hohote azi râde
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
a iazului Calu Alb, situat la nord de tarlaua Lișna Nouă. Harbuzărie-teren arabil situat în marginea de sud a iazului 2 (Șesul Comândatului) foarte bun pentru cultura pepenilor verzi și galbeni. în lexicul local la pepenii verzi li se zice harbuji. Hatie (La Hatie)-loc de trecere, de lățimea unui drum, înălțat de oameni în lunca pârâului de la Uluce, pentru deplasare cu faitoanele prin acest loc mlăștinos. Havârna - sat și comună în partea de sud-est a comunei Hudești de care este
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cânta fanfara și unde erau scrânciobe montate din acelea peste cap și din acelea roată, căruțe și mașini cu înghețată, bomboane de toate felurile și alte dulciuri, iar la Vatra veneau și diferite căruțe cu pepeni verzi și pepeni galbeni (harbuji și zamuji). Fanfara câta pe un postament înalt care de cele mai multe ori era umbrit cu crengi de copac. La Vatra hramul ținea de obicei trei zile. în prezent, ține doar două zile ca și în celelalte sate. După ce stăteau la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Cultură și Arte "George Apostu" din Bacău; a XI-a ediție a Expoziției Naționale de Artă Naivă "Saloanele Moldovei", galeriile “Arcu”, Iași; obține premiul I pentru sculptură naivă (“Acrobatul”) la Salonul de Primăvară și tot premiul I pentru pictură naivă (“Harbuzul”) la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici ieșeni; Expoziția Națională de Artă Naivă, Pitești; Salonul Național de Artă Naivă de la București; Expoziția Națională “Lemnul - tradiție și modernitate”, București; - În 2003, a XII-a ediție a Expoziției Naționale de Artă
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
19. Veșnicul început se pune astfel ca temelie a noii imagini, figură nevăzută, conturată discret abia în perspectiva deschisă de o altă vedere, aurorală, cea a sufletului: În desprimăvărarea de-nceput/ sufletul meu e ud de-atâta soare/ ca un harbuz de vară nenceput,/ cu miezul plin de sâmburi și răcoare" (Alte priveliști, II)20. A vedea sufletul înseamnă a vedea cu sufletul; sufletul vede alte priveliști, cele din miezul ascuns al lucrurilor 21. "E-același suflet simplu în lucruri laolaltă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
început să se aline și viața se părea a fi intrat în făgașul ei de mai înainte. * Se revarsă Prutul. Era într-o vară, să fi fost prin 1908, în luna august, vară călduroasă, începuseră să se coacă perele și harbujii. Într-o zi, așezat în căsuța lui moș Gavril, bărbatul mătușii Irina, sora tatei, echipat cu ce aveam pe mine și fericit, ieșim pe bariera târgului, cotim la dreapta și intrăm pe drum de cară spre lunca Prutului. Plecasem de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
mult în umbra căruței. Bătrânul intrase în obișnuita lui muțenie care dura ore și altădată zile, altfel era om bun, însă cam aspru, neînduplecat în hotărâri. De acasă mi se dăduse învoire pe trei-patru zile la bucuria de a mânca harbuji pe săturate și pescuitul cu undița în Pruteț. Cu cât coboram în valea Prutului, cu atât căldura devenea aproape de nesuferit. După drum domol de aproape trei ore, ajungem la ogorul "nanului", cum îi spuneam eu lui moș Gavrilă. Avea sămănat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
cu undița în Pruteț. Cu cât coboram în valea Prutului, cu atât căldura devenea aproape de nesuferit. După drum domol de aproape trei ore, ajungem la ogorul "nanului", cum îi spuneam eu lui moș Gavrilă. Avea sămănat mult porumb, floarea-soarelui și harbuji, vara fiind bună toate erau mari și frumoase. Cum am ajuns, înainte de toate, am lepădat tot de pe mine și m-am azvârlit în apa călduță a Prutețului. Locul moșului era mărginit de drumul ce mergea cu ocoluri, ținând marginea ogoarelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
culcușul dinlăuntru. În scurgerea îndesată a ploii, aerul era călduț, vederea nu mergea departe, toată lumea vegetală-și îndoise spatele și capul spre pământ. Hrana la amiază a fost cu economie pentru că nu aveam unde aprinde focul, m-am săturat cu harbuji păstrând mămăliguța pentru seară. Ploua fără încetare și seara m-am culcat cu grija în suflet. În cernerea monotonă, am dormit neîntors toată noaptea și până târziu a doua zi, trezindu-mă vesel, știind că azi va veni de la Huși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
fi fost pe la vremea amiezii, îmi pun un țol pe mine și apuc drumul spre dreapta, trec podețul peste Pruteț și intru în valea Prutului joasă și netedă ca o masă, loc pe care se aflau grădinării și ogoare cu harbuji. Mergeam la niște cunoscuți și rude ale moșului să le cer sfat și hrană. Găsesc doi băietani, aproape flăcăi, stând în colibă și așteptând sfârșitul lumii. Mergând, am observat că haturile erau pline cu apă, intrând din drum între harbuzării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
care, ori ce s-ar zice, monșer, e ireproșabil. Poți să juri că ești la București, parole d'honneur! nici o deosebire." [MIC GLOSAR DE BALTĂ] Bodârlău = cufundar din bălțile Dunării, cu pene în jurul urechilor. Un om trece pe drum mâncând harbuz. În fața unei portițe zărește doi purcei grăsuți și frumoși. Stă în fața lor și le zvârle coaja cu dragoste: "Na și vouă!" Fi-ți-ar gura aurită, ca cuibul de pupăză! nufăr plămână corcodel, un soiu de cufundar din bălțile Dunării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
simțit că nevastă-sa l-a înșelat, și urăște fructul păcatului. I-a dat a înțelege, l-a persecutat și l-a alungat apoi etc. Moartea pribeagului, simplă și tristă... Scene domestice: Acea cu purceii și cu Românul care mânâncă harbuz și le dă și lor. Un cucoșel care privește cu curiozitate, întinzând sacadat gâtul și privind când cu un ochiu când cu altul. Un magar: Ianoș (adă-ți aminte de Anghel) Moș-Brebu: Înnaintea celor mari nu fi îndrăzneț la vorbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mirare pe toată lumea. Era bolnav de o boală destul de obișnuită și destul de urâtă. Doctorul Rizescu cu fața-i ca luna plină, mulțămit și vesel, săltându-și deseori de râs, respectabila-i burtă, face onorurile ospeției: mâncăm cu destulă poftă un harbuz pe când trecem prin târgul Lespezi, printre două rânduri de curioși, plăcuți surprinși în sabășul lor de trecerea armatei, printre două rânduri de curioase gătite, cu părul lucitor de gaz și pomadă, plăcut surprinse de trecerea ofițerilor. Cum trecem de Lespezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care se duc ori vin dela iarmarocul cel mare de la Baia. Chică-n coadă ca bobocul. De vrei sfat la treabă, întreabă pe leneș. Vinul e dat să-l bee voinicii, nu toți nevoieșii. Un om trece pe drum mâncând harbuz și dă și la niște purcei, vorbind cu ei ca cu copiii. Scena cu scroafa legată la gât cu oblojele. Un vițel cu ragilă pe bot, ca să nu sugă la mă-sa. [IAȘI] 25 Iulie. Astă dimineață, trecând, trecând prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
București se spune pom și stejarului și bradului. Sărăcie de vocabular în grupuri de cuvinte ac, bold, spelcă, agrafă. Bucureștenii spun ac, ac cu gămălie, ac de cap, ac de siguranță. Același lucru cu pepene verde și pepene galben, în loc de harbuz / lubeniță și zamuz ori pepene. Același lucru cu prune pentru toate fructele prunilor când e deosebire între prună, perjă, goldană, avramă, bărdacă. Același lucru cu a sparge lemne singur în loc de a tăia lemne, a curma, a despica lemne etc. Dreapta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mamaia, unde am găsit pescari interesanți și am fost poftiți la ciorbă. Sărăcie Vătrar cociorbă vătrai de fier v. de lemn mire neexistent ac ac bold ac cu gămălie sau de gămălie spelcă ac de cap agrafă ac de siguranță harbuz pepene verde pepene pepene galben murături moare zeamă de castraveți z. de varză a zice a spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pot amesteca noțiunile păstorești, noaten (miel înțărcat), cârlan (miel de un an), cu mânzoc, strâjinc, tretin, denumiri ale prăsilei cavaline (noaten și cârlan se spun în Muntenia căluților). Se cunosc deasemeni echivalentele moldo-ardelenești pentru pepene verde și pepenele galben ("lubeniță" "harbuz" și "pepene" "zămos"). La București n-am auzit decât o expresie pentru lemnele întrebuințate în gospodărie: "a sparge lemne". Lemnul se "despică", "se curmă", "se taie". Se "sparg" cu toporul numai rădăcinile de bușteni. Cearceaf, ciorap, turcisme, față de prostire și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Jubiliară, 40 de ani de domnie a Regelui Carol I. Am fost și noi din Baea, 30 de țărani sub conducerea învățătorului strălucit Neculai Stoleriu, însoțiți de cel mai vestit scripcar pe care l-a avut Baea vreodată: de Nică Harbuz. La poarta expoziției, ne-a întâmpinat un domn foarte voinic și îmbrăcat frumos și ne-a întrebat: "De unde sunteți voi, mă ?" "Suntem din Comuna Baea județul Suceava, cu capitala Fălticeni". "Da care baie ?" Noi, Baea lui Ștefan cel Mare". "Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
au strâns laolaltă cu mult înainte să-l cunosc pe dictator și înainte de a începe să scriu. Pe când regele trăia se-asemăna c-un câine și-un vițel iar când muri coroana-i se lipi sub păr nițel fiere nițel harbuz orice ploaie de vară sloboade-n cucuruz îngeri meșteri la furișat ce-au fost cândva se înțelege gardă de corp pe lângă rege Spre satul izolat în care am crescut nu ducea nici o stradă asfaltată, numai niște drumuri colbuite pline de
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
celorlalte vătămări. Mă încântă și înfricoșează plantele cu tulpini păroase, târâtoare, prea subțiri, cu frunze zimțuite adânc care te zgârie și cu fructul mare cât o căpățână. Căpățâni mute, cărora chipul de carne aprinsă le crește pe dinăuntru: dovlecii și harbujii. Își supraevaluează forțele vrând să poarte o povară pe care de unii singuri n-ar fi în stare s-o ducă. Rămân fragili, își așază căpățânile pe grumazul unui câmp grăsan, le spânzură vertical de lemnul unui gard. Uitându-mă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
eram pricina că îi măsuram prea lung din priviri, forțându-i să devină siniștri și să mă pună la îndoială. și a fost eșecul meu, firește, că în fața substanței lor durabile am devenit un material perisabil. Am pomenit mai înainte de harbuji fiindcă în ei cuvântul biblic „Purtați-vă sarcinile unii altora“ se transforma în plantă. Pe temeiul harbuzului se poate demonstra cât de calm ți se poate încuiba tăcerea ca stare interioară o viață întreagă în cap, atunci când socotești că-i
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
pună la îndoială. și a fost eșecul meu, firește, că în fața substanței lor durabile am devenit un material perisabil. Am pomenit mai înainte de harbuji fiindcă în ei cuvântul biblic „Purtați-vă sarcinile unii altora“ se transforma în plantă. Pe temeiul harbuzului se poate demonstra cât de calm ți se poate încuiba tăcerea ca stare interioară o viață întreagă în cap, atunci când socotești că-i o absurditate să-ți consumi gândurile în vorbire. Duminica dimineața îmi plăcea să merg la biserică, era
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]