333 matches
-
Eduard Marcus) se simte un om bătut și alungat, respins de societate, fără casă, fără patrie, un „evreu rătăcitor” : M-ați alungat din ogrăzile udate de ploile târâte Și În decembrie de lângă sobele voastre În care focul troznea ca un harbuz. M-ați alungat de pe ulițele pline de vuiet, M-ați lovit cu bice În piețele publice ca pe un cal bătrân. Poetul devine un „Ahasverus fără umbră”, precum eroul rămas fără umbră al lui Chamisso (Peter Schlemihls Wundersame Geschichte, 1814
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
19. Veșnicul început se pune astfel ca temelie a noii imagini, figură nevăzută, conturată discret abia în perspectiva deschisă de o altă vedere, aurorală, cea a sufletului: În desprimăvărarea de-nceput/ sufletul meu e ud de-atâta soare/ ca un harbuz de vară nenceput,/ cu miezul plin de sâmburi și răcoare" (Alte priveliști, II)20. A vedea sufletul înseamnă a vedea cu sufletul; sufletul vede alte priveliști, cele din miezul ascuns al lucrurilor 21. "E-același suflet simplu în lucruri laolaltă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
astupate. Dacă mașina era temperată prin acele locuri, atunci scăpa unsă cu balegă doar pînă un pic mai sus de praguri. Dar tot frumoasă rămînea. Mai ales că era roșie ca o cireașă bine coaptă. Uneori opream să tîrguiesc un harbuz și atunci portiera rămînea deschisă, lăsînd să se audă cîntecul Yo no soy marinero pînă la căruța vînzătorului. Copiii priveau cu jind la harbuji, dar și la mașină și mulțumeau bucuroși belferului de la Iași, care le oferea un harbuzoi mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rămînea. Mai ales că era roșie ca o cireașă bine coaptă. Uneori opream să tîrguiesc un harbuz și atunci portiera rămînea deschisă, lăsînd să se audă cîntecul Yo no soy marinero pînă la căruța vînzătorului. Copiii priveau cu jind la harbuji, dar și la mașină și mulțumeau bucuroși belferului de la Iași, care le oferea un harbuzoi mai greu decît dînșii. Am fost și eu ca voi. Dar voi veți fi și mai și decît mine. Profesori, doctori, savanți mari de tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la el ca să scap: Ascultă, mă prichindelule, dacă nu pleci imediat te căpăcesc, îți rup urechile și te și perciunesc. Degeaba, țîncul scai, tărăboi, lumea se uită la noi. Îmi vine o idee salvatoare: Uite, trebuie să cumpăr și un harbuz; tu duci harbuzul și eu plasele. Compromisul este acceptat, îi pun harbuzul în brațe, îi spun să mă aștepte, intru într-un magazin și ies pe ușa opusă. Cît o fi așteptat mogîldeața nu știu, dar la reîntîlnire m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
scap: Ascultă, mă prichindelule, dacă nu pleci imediat te căpăcesc, îți rup urechile și te și perciunesc. Degeaba, țîncul scai, tărăboi, lumea se uită la noi. Îmi vine o idee salvatoare: Uite, trebuie să cumpăr și un harbuz; tu duci harbuzul și eu plasele. Compromisul este acceptat, îi pun harbuzul în brațe, îi spun să mă aștepte, intru într-un magazin și ies pe ușa opusă. Cît o fi așteptat mogîldeața nu știu, dar la reîntîlnire m-a dojenit cu blîndețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
căpăcesc, îți rup urechile și te și perciunesc. Degeaba, țîncul scai, tărăboi, lumea se uită la noi. Îmi vine o idee salvatoare: Uite, trebuie să cumpăr și un harbuz; tu duci harbuzul și eu plasele. Compromisul este acceptat, îi pun harbuzul în brațe, îi spun să mă aștepte, intru într-un magazin și ies pe ușa opusă. Cît o fi așteptat mogîldeața nu știu, dar la reîntîlnire m-a dojenit cu blîndețe. I-am dat cei doi dinari, tariful pentru harbuz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
harbuzul în brațe, îi spun să mă aștepte, intru într-un magazin și ies pe ușa opusă. Cît o fi așteptat mogîldeața nu știu, dar la reîntîlnire m-a dojenit cu blîndețe. I-am dat cei doi dinari, tariful pentru harbuz și mi-a ținut de urît pînă acasă. Nemaipomenit de multe știa micuțul vagabond, îl cunoștea toată lumea și parcă îl și respecta. După vreo șase luni a început să refuze banii, intrase într-o afacere cu miere de albine, el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
întâlnit aici...", se extazia, cu flacăra albastră a privirii sale memorabile, neuitatul profesor. Avea un suflet înțelegător de minuni. Citesc, de câteva zile, aceeași frunză. Texte uitate, din alte toamne, cu piețe multicolore, invadate de roșii "foarte roșii", castraveți, vinete, harbuji gravi, cu burta umflată, struguri opalini, mineralizați, chipăruși, oameni cu ferăstraie sub braț, așteptând să fie chemați la tăiatul lemnelor, coșari din alte vremuri, țigănci hoațe, câini "comunitari", de pripas, adieri de pește, ciuperci cărnoase, gâște gălăgioase, găini amorțite de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Negruș, fiind cel mai în etate rosti rugăciunea apoi se rostuiră pe scaune și goliră înainte de a începe să soarbă borșul, păhăruțele cu rachiu tare, tras de două ori . Masa decurse în liniște, au mâncat cu poftă cartofi prăjiți cu harbuz murat și au sorbit cu plăcere și câte un pahar-două din vinul adus din beci de către Costache. La încheiee Maria a pus pe masă coșulețe cu mere domnești, struguri și pere, dar acestea au fost mai mult râvnite de femei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și în curând s-a prăpădit pe patul de spital din Pungești. Au venit părinții de la Galați și l-au înmormântat în cimitirul din Pungești, pe timpul acela neavînd mijloace să-l transporte acasă. Capitolul XVI Păscutul tinerilor animale și ispita harbujilor − Lențâca, am fost ieri pe șesul de după deal, unde am avut iarbă, știi tu, unde este și iazul cu pește; nu numai noi am cărat „căchițele” de fân, ci și alde moș Costică Pârțac și Alexandru Pârțac, vecinii noștri și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
gluma și să-ți spun despre ce este vorba: după cum vezi, grădinăria noastră e destul de frumoasă și vom avea rod bogat de la ea, cu ajutorul lui Dumnezeu. Dar dracu’, care știi bine că nu face biserici, îmi mai trimite doritori de harbuji fără bani. Partea proastă este că mai mult strică decât mănâncă, așa că te rog pe tine să fii cu ochii și pe grădină și mai ales pe partea cu harbuji și zămoși, cât timp lipsesc, că merg la adunarea premilitarilor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bine că nu face biserici, îmi mai trimite doritori de harbuji fără bani. Partea proastă este că mai mult strică decât mănâncă, așa că te rog pe tine să fii cu ochii și pe grădină și mai ales pe partea cu harbuji și zămoși, cât timp lipsesc, că merg la adunarea premilitarilor; − Da, bădie Costică, se vede bine de aici, mergi fără grijă; − Am încredere în tine că ești fată isteață, încheie Costică și plecă cu Gheorghiță spre școală. în urma lor a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
drumului se întinde lotul lui Costică Abaci, aproape de iaz unde este și harbuzăria cu pricina. I-a urmărit cu privirea pe cei doi ce se îndreptau către școală până ce au dispărut după deal și s-a gândit să intre printre harbuji, să vadă cu ochii ei dacă sunt chiar atât de frumoși , pe cât i-a lăudat bădia Costică, fiindu-i teamă să nu fie cumva furați de „binevoitori”. Ochii ageri ai fetei au zărit două harbuzoaice dolofane; știa de la frate-su
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
frate-su Gheorghiță că pepenele este copt dacă cârcelul de care este prins de vrej s-a uscat. Mai văzuse cum bădia Gheorghiță îi încerca și ciocănindu-i cu degetul, dar nu era ea sigură cum trebuie să sune un harbuz copt. Privește la prima harbuzoaică, vede că are cârcelul încă verde, asta înseamnă că nu-i încă coaptă. Merge și la a doua, are cîrcelul pe jumătate uscat , dar nu-i sigură că este coaptă, ca să fie ruptă de la vrej
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
foamea îi dă târcoale. Scoase din traistă merindele ce i le pusese maică-sa și-și potoli foamea, gândinduse că era zi de sărbătoare, Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos. „Doamne, iartă-mi păcatul lăcomiei, tare poftă mi-era de-un harbuz și am lăcomit. Iartă-mă, că Tu ești mare și puternic iar eu sunt o fată încă mică” gândește păcătoasa de Lențâca, căindu-se în gând de fapta săvârșită. Capitolul XVII Cauze primejdioase Costică și Gheorghe ajunși la școală, sunt
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
248. XII Filologie Ababei St. LilianaCarmen Amancea Const. Magdalena Bejinaru Mona-Maria Butuc M. CrăițaMihaela Cazacu Ghe. Alină Cehan R. Irina Chebac Const. Mirela Ciobanu M. Viorica Ibidem Condrea I.Adina Gabriela Cristea Const. Gabriela-Roxana Damian St. MioaraRaluca Diaconu Oct. Olimpia Harbuz St. Gabriela Luca P. Mirela Lupașcu Ghe. Magdalena Macovei A. Larisa Irina-Antonia Mitache I.Ramona Moldovanu Dtru. Mihaela Pivniceru St. MariaCristina Popa Gr. Anca-Irina Pruteanu V. Marlena Rata L.Adriana Resmeriță I.Gigi Ruja Vict.Irina-Anca Savin Vict. VasilicaAlina Țoșu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Ionel Chirilă V.Ramona Chirițoiu C.Ionel Colta B.Mariana Cristal M.Romela Corozel Ghe.Gina David I.DragoșCătălin Donose Const.Smaranda Gavriliță V.Ciprian Registru matricol 235,vol.I;Costin Clit,op.cit.,253. Gheorghiu D.Eva Grecu V.Mădălina Harbuz Șt.MirelaDenta Isac E.Laura-Isabela Lazu M.Eugen Munteanu N.Cătălina Musteața I.Florentina Oprea Ghi.Amalia Plăcintă Vi.Ala Popa P.Nastasia Prodan M.Ana Sălăvăstru Ghe.Vlad Șușnea A.GianinaDiana Zelincu V.Ciprian Registru matricol 235,vol.II
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
clasa a XIII-a F.R Diriginte Gabriela Matei Arsene C. Lăcrămioara Bălan D. Mariana Blănaru V. Vali Nicușor Botez - Florin Brumă I. Liliana Bucovineanu V. George Ciprian Chirițoi C. Marian Comârlău I. Simona Cozma I. Angela Dania Gh. Geanina Harbuz N. Nicoleta Ilie S. Mihăiță Melinte S.Suraj Năstas I. Gabriela Oajdea G. Viorica Orzoi Gh. Nela Postu V. Valii Rojniță D. Ionela Rusu I. Corina Mihaela Sălceanu V. Adriana Simina P. Alină Petronela Stan N. Vica PERSONALUL COLEGIULUI NAȚIONAL
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
care, ori ce s-ar zice, monșer, e ireproșabil. Poți să juri că ești la București, parole d'honneur! nici o deosebire." [MIC GLOSAR DE BALTĂ] Bodârlău = cufundar din bălțile Dunării, cu pene în jurul urechilor. Un om trece pe drum mâncând harbuz. În fața unei portițe zărește doi purcei grăsuți și frumoși. Stă în fața lor și le zvârle coaja cu dragoste: "Na și vouă!" Fi-ți-ar gura aurită, ca cuibul de pupăză! nufăr plămână corcodel, un soiu de cufundar din bălțile Dunării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
simțit că nevastă-sa l-a înșelat, și urăște fructul păcatului. I-a dat a înțelege, l-a persecutat și l-a alungat apoi etc. Moartea pribeagului, simplă și tristă... Scene domestice: Acea cu purceii și cu Românul care mânâncă harbuz și le dă și lor. Un cucoșel care privește cu curiozitate, întinzând sacadat gâtul și privind când cu un ochiu când cu altul. Un magar: Ianoș (adă-ți aminte de Anghel) Moș-Brebu: Înnaintea celor mari nu fi îndrăzneț la vorbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mirare pe toată lumea. Era bolnav de o boală destul de obișnuită și destul de urâtă. Doctorul Rizescu cu fața-i ca luna plină, mulțămit și vesel, săltându-și deseori de râs, respectabila-i burtă, face onorurile ospeției: mâncăm cu destulă poftă un harbuz pe când trecem prin târgul Lespezi, printre două rânduri de curioși, plăcuți surprinși în sabășul lor de trecerea armatei, printre două rânduri de curioase gătite, cu părul lucitor de gaz și pomadă, plăcut surprinse de trecerea ofițerilor. Cum trecem de Lespezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care se duc ori vin dela iarmarocul cel mare de la Baia. Chică-n coadă ca bobocul. De vrei sfat la treabă, întreabă pe leneș. Vinul e dat să-l bee voinicii, nu toți nevoieșii. Un om trece pe drum mâncând harbuz și dă și la niște purcei, vorbind cu ei ca cu copiii. Scena cu scroafa legată la gât cu oblojele. Un vițel cu ragilă pe bot, ca să nu sugă la mă-sa. [IAȘI] 25 Iulie. Astă dimineață, trecând, trecând prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
București se spune pom și stejarului și bradului. Sărăcie de vocabular în grupuri de cuvinte ac, bold, spelcă, agrafă. Bucureștenii spun ac, ac cu gămălie, ac de cap, ac de siguranță. Același lucru cu pepene verde și pepene galben, în loc de harbuz / lubeniță și zamuz ori pepene. Același lucru cu prune pentru toate fructele prunilor când e deosebire între prună, perjă, goldană, avramă, bărdacă. Același lucru cu a sparge lemne singur în loc de a tăia lemne, a curma, a despica lemne etc. Dreapta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mamaia, unde am găsit pescari interesanți și am fost poftiți la ciorbă. Sărăcie Vătrar cociorbă vătrai de fier v. de lemn mire neexistent ac ac bold ac cu gămălie sau de gămălie spelcă ac de cap agrafă ac de siguranță harbuz pepene verde pepene pepene galben murături moare zeamă de castraveți z. de varză a zice a spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]