426 matches
-
universul concentraționar al pânzei de păianjen. *** Pe limba ei rubinie cât felioara de portocală încearcă bufnița tăișul morții. În poligonul de tragere cineva ia pulsul unei mitraliere. *** La amiază vântul răvășește imense abajururi prin vii. În ierburile rare șerpii sună harfe de venin. Mângâietoare acoladele vinului cuprind moartea între împărtășanie și spălarea oaselor. *** Rafinăriile cerii În codrul unde vântul dinspre Anatolia zvârle filele Bibliei *** Cârtițele fac lecturi clandestine printre ereticii pădurii de mesteceni. Ceața cade ca o grenadă lacrimogenă Peste revendicările
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
se-anină, se-aude cu glas nepătruns un clopot sub cerul de sus, calea lactee, potecă de drumuri, se vede prin aburi și fumuri, în noapte suntem doar singuri, cuprinși de sălbatice friguri, se strecoară lumina subțire și naiuri, și harfe, și lire se-aud încet urcând către cer cu îngerii până ce pier. frunze coboară în lanțuri de lună, e noaptea noastră nebună, fâlfâie aripi albe de lebede, ce zboară prin noi repede, la izvoarele styxului ea spală albastrul cuprinsului, ochii
SIMFONIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352054_a_353383]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DORULE, CĂLĂTORULE...( ZIUA INTERNAȚIONALĂ A DORULUI - 13 MAI) Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ascult bătrânul vânt cu harfa-i veche cântând de dor. Dor, călător! * Frunzele se legănau și fruntea de aramă-și aplecau plângând de dor. Dorule, dor! * Și vântul bătrân cu harfa-i veche, le cânta ușor, cânt de dor ca o mângâiere ca o adiere
13 MAI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352103_a_353432]
-
Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ascult bătrânul vânt cu harfa-i veche cântând de dor. Dor, călător! * Frunzele se legănau și fruntea de aramă-și aplecau plângând de dor. Dorule, dor! * Și vântul bătrân cu harfa-i veche, le cânta ușor, cânt de dor ca o mângâiere ca o adiere... * Cântă inimă, cântă... * Dorule, călătorule... * Du-te-n zbor, și-n pridvor, lasă-i dor. Du-te! * Aș vrea să “ard” de dor... într-o iubire
13 MAI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352103_a_353432]
-
Impresii de Crăciun”) redă spiritualitatea spațiului românesc, păstrând sobrietatea și simplitatea ritmului popular. Universul poetic al lui Petru Lascău este complex și metaforic și prin excelență, pacifist. „Să-nfrângem ura prin cântare/ s-aducem pacea sfântă pe pământ/ cântând din harfa ta nemuritoare/ să dezrobim popoarele prin cânt.” („Harfa lui David”) Asemenea lui Blaga, Petru Lascău este în același timp un autor modern, dar capabil de a păstra legătura cu fondul arhaic, ancestral. Aspirația sa spre absolut, reflexivitatea, condiția de exilat
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
sobrietatea și simplitatea ritmului popular. Universul poetic al lui Petru Lascău este complex și metaforic și prin excelență, pacifist. „Să-nfrângem ura prin cântare/ s-aducem pacea sfântă pe pământ/ cântând din harfa ta nemuritoare/ să dezrobim popoarele prin cânt.” („Harfa lui David”) Asemenea lui Blaga, Petru Lascău este în același timp un autor modern, dar capabil de a păstra legătura cu fondul arhaic, ancestral. Aspirația sa spre absolut, reflexivitatea, condiția de exilat sunt admirabil exprimate în aceeași „Așteptare”: „Pe pe
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
fereastră? Auzi păsările care pleacă și se întorc, ducând și aducând primăvara? Știi ce-i nostalgia? Privești uneori pe fereastră fără să vezi nimic? Sunt pe acolo și într-acele, fără ființă, o apropiere și o îndepărtare în preajma ta.” “Pe harfa răsturnată a ierburilor tale, vară” Am terminat liceul în 1985 și am intrat în același an la facultate. Era mijlocul lui iulie când s-au afișat rezultatele la admitere. Fericită de nota obținută, am pornit de una singură în plimbare
DEMOAZELĂ LA ŞCOALA CENTRALĂ DE FETE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354803_a_356132]
-
Lorelei. Zâmbetul ei familiar mi-a dat curaj. Era adevărat, ceva se terminase, dar un nou drum se deschidea înaintea mea. Și atunci, Lorelei și cu mine am rostit împreună nu un rămas bun, ci cuvinte pline de speranță: “Pe harfa răsturnată a ierburilor tale,vară, trupul și sufletul meu sunt începutul unui mare cîntec și tremurul mîinii care-l caută.” La mulți ani, Școala Centrală de Fete! Corina Diamanta Lupu București 15 martie 2012 Referință Bibliografică: Demoazelă la Școala Centrală
DEMOAZELĂ LA ŞCOALA CENTRALĂ DE FETE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354803_a_356132]
-
piatră! - Mai este-un veac de veghe, și lacătul la ușă S-o rupe-n mii de țăndări sub falduri de cenușă. Rămâi în turnul nostru, ai grijă să nu-l afle Și să-l prefacă hoții în sunete de harfe. Mă răsucesc pe-o clipă, mă pierd în noapte-adâncă Iar universul nostru e îngropat în stâncă. Peste văzduhul firii, toți norii se adună Să-mi fure infinitul. Și cât sunt de străină! Referință Bibliografică: Cât de străină / Gina Zaharia : Confluențe
CÂT DE STRĂINĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354847_a_356176]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ASCULTÂNDU-MI EUL DETESTABIL Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 300 din 27 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEME DE AL.FLORIN ȚENEPOEME DE AL.FLORIN ȚENE Ascultându-mi eul dectestabil Harfa a tăcut, doar mâinile cântă în continuare, Degetele vibrează, coarde sub apăsarea vântului de colorează amurgul cu dor în zare, Scama de nor rătăcită dând sens cuvântului. Părul ei se-ntinde salcie galbenă sub deal Și sunete de bronz curg
ASCULTÂNDU-MI EUL DETESTABIL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356996_a_358325]
-
Acasa > Poezie > Delectare > HARFĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului HARFĂ ,,Simțiri reci, harfe zdrobite'' - Eminescu - 15 iunie - Când ai plecat, demult, Euridice, Infernul a căzut pe orice zeu Și a rămas nefericit Orfeu, Cu
HARFĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370018_a_371347]
-
Acasa > Poezie > Delectare > HARFĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului HARFĂ ,,Simțiri reci, harfe zdrobite'' - Eminescu - 15 iunie - Când ai plecat, demult, Euridice, Infernul a căzut pe orice zeu Și a rămas nefericit Orfeu, Cu lira ruptă, care nu mai zice. Iar de atunci te caută mereu, Coloanele la templu să
HARFĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370018_a_371347]
-
Acasa > Poezie > Delectare > HARFĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului HARFĂ ,,Simțiri reci, harfe zdrobite'' - Eminescu - 15 iunie - Când ai plecat, demult, Euridice, Infernul a căzut pe orice zeu Și a rămas nefericit Orfeu, Cu lira ruptă, care nu mai zice. Iar de atunci te caută mereu, Coloanele la templu să-ți ridice Și
HARFĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370018_a_371347]
-
te caută mereu, Coloanele la templu să-ți ridice Și ode-nflăcărate să-ți dedice, Suspină strunele și plâng din greu. Dar sentimentul nu se face marfă Și prețul lui e mai presus de fire. Când omu-și pune cântecul în harfă, Adaugă și suflet și iubire. În zări albastre, fluturând eșarfă, Se-ndepărtează umbra ta subțire. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: HARFĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de Autor
HARFĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370018_a_371347]
-
nu se face marfă Și prețul lui e mai presus de fire. Când omu-și pune cântecul în harfă, Adaugă și suflet și iubire. În zări albastre, fluturând eșarfă, Se-ndepărtează umbra ta subțire. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: HARFĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
HARFĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370018_a_371347]
-
fața ta, cerul se muta mai sus, atunci sărutul nostru s-a făcut taină, tu aruncai cu praf de stele spre mine, iar eu te înfășuram în covoare de crini ca un poet naiv ce eram, desfrunzând arborii lunii în harfe andaluze; suntem ca două uimiri flămânde de fericire, care ne căutăm cu o sete ancestrală și ne risipim la prima adiere a vântului ; hamletizăm mereu, două umbre mișcate de mister. jucându-ne de-a- nu- mă- uita... sâmbătă, 30 iulie 2016
JUCÂNDU-NE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370047_a_371376]
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Cultural > Spiritual > HARFA SFANȚULUI DUH Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Sặ fii poet și Însuși Sfanțul Vasile cel Mare (autorul monumentalului tratat teologic „Despre Sfanțul Duh”) sặ te socoteascặ „harfặ a Sfanțului Duh
HARFA SFÂNTULUI DUH de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370019_a_371348]
-
artistice. Deși nici Sfanțul Efrem nici Biserică Siriană n-au dezvoltat o doctrină teologica sistematică a Sfanțului Duh, ei au creat un florilegiu de poezie inspirată de acelasi duh. N-a fost o exagerare că Sfanțul Efrem a fost numit „harfa a Sfanțului Duh”. (Fragment dintr-o lucrare în pregătire „Despre înțelesul poeziei creștine”) Referință Bibliografica: HARFA SFANȚULUI DUH / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate
HARFA SFÂNTULUI DUH de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370019_a_371348]
-
Sfanțului Duh, ei au creat un florilegiu de poezie inspirată de acelasi duh. N-a fost o exagerare că Sfanțul Efrem a fost numit „harfa a Sfanțului Duh”. (Fragment dintr-o lucrare în pregătire „Despre înțelesul poeziei creștine”) Referință Bibliografica: HARFA SFANȚULUI DUH / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
HARFA SFÂNTULUI DUH de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370019_a_371348]
-
rămas din tine ființă vie doar struna din vocale doar praful din sacâz de chihlimbara vorba atârnă nemurirea avântului din suflet pierdut și iar găsit atâta veselie penumbra din genune nu are cum să fie hălăduind prin vis că primordială harfa statornicind cu grijă căldură din iubire candoarea din lied sfânt psaltirion de versuri albe grele se leagănă pe clape de alabastru gând ce amintesc căderea lentă și tulbure că vinul în strofa de plăcere în strofa de abis iar din
POEM HIERATIC XXXIV-ARCUŞUL UITAT de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370079_a_371408]
-
este direct conectată cu Harul Strălimpede pe care orice creator autentic îl conține sub formă de Graaal negăsit iar propensiunea aproape magnetică cu marile adevăruri cristice se regăsește tangent la o recurecție a bunătății, clarității și iubirii. Poezie care ridică harfa la virtuțile ei sonice majore, poezie care se limpezește cu fiecare lectură, deci anamorfoza ei lirica poate transsubstanțializa orice suferință. Ne aflăm aici în aceste incantații sublime pe teritoriul cristalic al vocației perene a autoarei care neîncetat încearcă să și
CUVINE-SE CU ADEVĂRAT ACESTEI POEZII LAUDA NOASTRĂ NETRUFAȘĂ DE MARIAN CONSTANDACHE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370530_a_371859]
-
15). Între „vivisecțiile“ lui Râul Constantinescu se înrăzăresc neasemuit - în perspectiva lirosofic-originală - și două gingașe motive paradoxiste, ale căror carate lirico-semantic-sincretice fac a se ivi și supraetajate metafore / simboluri: ulciorul-de-alabastru / porfir / diamant («în fiori / cu vinișoare de sânge, cu fină harfa de nervi, / ulciorul în care achimic renaștem, / [...] / adânc în athanor vegheat privegheat...» - Straniul, fragilul ulcior, p. 86), adică ulciorul-craniu-rostitor-de-cuvânt, si, sfera-de-păpădie-locuită-de-liricul-eu, sacrul corp / trup purtător de suflet, nu neapărat androginic glob, ci sfera „dăruita“, „lăsată testamentar“ («În interiorul acestei sfere de
IERNI „TRECUTE FIX“)... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370592_a_371921]
-
arpegiu dintr-o sonatină prinsă în zborul fulgilor de nea. Lovesc centauri cu copita-n stele în fiecare noapte și...se-aude cum plâng pe un arcuș de violină luceferii cu gene lungi și ude. Doar cateodată cântă la o harfă un imn celest parcă întors în timp și-mi pare că-i Orfeu cu a sa liră cântând să-mbune zeii din Olimp. Venind din veșnicie, cântă iarna; ascult-o! dar cu sufletul, te rog! e cântecul iubirii fără margini lăsat
CÂNTECUL IERNII de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368168_a_369497]
-
un spațiu eterat de Buna Vestire: „... poarta, ca un Sfânt Triptic/ ce se dezvăluie spre cerul albastru/ e deschisă de înger într-un zâmbet eliptic/ticluit din lumină, aur și alabastru. (...) aripile stâncilor curcubeic canta/ în grădini cu îngeri și harfe de aur, / ele-și acordează glasul intru sfânta/ taină, crescuta-n iubirea florilor de laur; (...) aripile stâncilor se aduna-n horă/ transformând aerul în cântec/și gunoiul homicid în fecunda flora,/ ele fac să lumineze Sfântul Prunc în pântec (din
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
Autorului Sunt lacom vânat cu fluturi obezi, din lacrimi de țestoasă îngrășați, năvălitori în agreste cirezi, cu fire prelungi, sidefii, legați. Un zeu vânător și nouri hăitași aleargă-n urma lor gesticulând, stranii fantasme cu chip de incași din resfirate harfe susurând. Trecutul mi-l vor - sub clopote verzi lucii oglinzi din dânsul să-și facă; trecutul în care chipul ți-l pierzi ca-n grupurile apei când seaca. Tot mai’în adâncuri, fără-ncetare fug printre-ale pădurii pagode. Blestemu-i crâncen
BLESTEMUL de RAUL BAZ în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368236_a_369565]