2,958 matches
-
poartă înspre stupine. Frumoase și-înmiresmate sunt pe câmp florile toate, lanurile înbelșugate, harnic e soarele, frate! Fiicele și le-a învățat să nu stea toată ziua-n pat, până când seara se lasă nu le mai vezi dând pe-acasă. Harnice peste măsură se ocupă de natură, muncii lor vedem prinosul în urmă lăsând frumosul. Așa tată, așa fiice, flori pe câmp și bob în spice, pe-unde trece hărnicia nu lipsește bogăția. Creioanele Nici nu râd, nici nu vorbesc, doar
POEZII PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/valeria_iacob_tamas_1459515140.html [Corola-blog/BlogPost/375006_a_376335]
-
cerul tot, campion este, la sport! Vreți ca soarele să fiți, zilnic ca să străluciți? La masă să mâncați tot și apoi să faceți sport! Karina Micuță cât o furnică, Dulce ca o bombonică, Frumoasă precum o floare, Ca soarele, zâmbitoare. Harnică ca o albină, Ea aleargă zi lumină, Vin albinele s-o-ajute Dragoste să pună-n cupe. Ca viața dulce să-i fie, Zile s-aibă de-armonie, Sa trăiască fericită De părinții ei iubită. Referință Bibliografică: Poezii pentru copii / Valeria Iacob
POEZII PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/valeria_iacob_tamas_1459515140.html [Corola-blog/BlogPost/375006_a_376335]
-
avea posibilități mai mari pe vremea aceea, decat ceilalți. Bunica din partea tatălui locuia vis-a-vis de noi și rămăsese văduvă de război, cu patru copii, destul de tânără. Nu s-a mai căsătorit niciodată, ea a dus greul casei fiind o femeie harnică și cu un caracter puternic. Când s-au făcut copiii mari, au ajutat-o fiecare, chiar dacă au plecat la casele lor. A murit la vârsta de 90 de ani. Am iubit-o foarte mult. Eram la ea în casă deseori
ACASĂ- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Acasa_fila_de_jurnal.html [Corola-blog/BlogPost/370867_a_372196]
-
notorie pe șoselele României acelei perioade. „Păi, atunci spune!” - m-a trezit tata din uimirea care mă lăsase fără grai. Trecusem binișor de trei ani, așa că știam trei poezii. Prima am învățat-o de la bunicul din partea mamei - om aspru și harnic, hârșit prin ambele războaie mondiale. Cred că poezia era o întocmire de a sa - o glumă, un amestec de viață cazonă cu veșnica foame a țăranului sărac, lipsit de pământ și de grâne. Am tras aer în piept și am
CEA DINTÂI DURERE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1437565785.html [Corola-blog/BlogPost/372612_a_373941]
-
și fii duhovnicești, cărora le-a conturat și marcat viața ori personalitatea în sens pozitiv și luminos. Îl asigurăm că în sufletele și în inimile noastre nu va fi niciodată tratat sau abordat ca un pensionar ci ca un pururea harnicul, dinamicul și deosebitul Părinte Spiritual Nicolae Bordașiu. În aceste clipe, cuprins fiind de emoție, respect, recunoștință și venerație m-am tot gândit, preț de mai multe zile cum să-mi pot exprima, cât mai bine, în câteva rânduri, aceste stări
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
tărâmul de-altădată. mă privește casa tristă, parc-ar vrea să mă blesteme, tot aștept pe vechea prispă glasul mamei să mă cheme. nu se-aude, e zadarnic, unde s-or fi dus ei oare? tatăl meu cel bun și harnic, mama mea cea iubitoare... luni, 28 iulie 2014 Referință Bibliografică: întoarcere / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1305, Anul IV, 28 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎNTOARCERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1406542202.html [Corola-blog/BlogPost/349519_a_350848]
-
atunci se-ntorsese în pomul cel vechi și găunos, unde găsi un loc nemaipomenit de bun să-și amenajeze o scorbură. Chiar găsi un măr mic și stafidit, rămas în pom până-n primăvară ca prin minune, iar acum îl ducea harnică în scorbură. Nu va sta mult mărul în acea scorbură, care era doar un punct de lucru al întortocheatei întreprinderi particulare a veveriței, care avea un lanț întins de alte scorburi în gestiunea sa. Cu prima ocazie, veverița va muta
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
prima mișcarea. Se repezi spre resturile auncate de moș, înfulecă bucata cea mare de mămăligă veche și dispăru dincolo de livadă. Nici gaița nu așteptă prea mult, se repezi, taman la timp, să înșface coaja veche și uscată, de pâine. Vrabiuțele, harnice, s-au repezit să ciugulescă cele mai mărunte fărâme de mămăligă. Din ce aruncase moșul la gunoi, rămăse doar o coajă de cartof și un cotor de măr. Veverița, stând pe o ramură înaltă de pom, frecându-și lăbuțele, își
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
domeniul indo-european întâlnim cuvântul sanscrit da „munte“ (Emile Burnouf, Dictionnaire classique sanscrit-français, Paris, 1866, p. 308), iar corespondentul vedic dhasas (idem, p. 345) pare a fi în legătură și cu ngr. dasos „pădure“. Dacii au fost oameni viguroși ca muntele, harnici și viteji. Poate că hititul dassu „puternic“ pledează în acest sens (Anale de istorie, nr. 1. 1979, p. 125) și la fel sanscr. dax „a fi puternic“ (E. Burnouf, op. cit., p. 308, 779) ori lat. audax, audacis „îndrăzneț, curajos“. Pe
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
noastră este că, la origine, dac însemna „oamenii pământului“ (get fiind probabil o dublură sinonimică de origine elenă) apoi când dacii au fost numiți locuitorii care au preferat muntele și probabil creșterea animalelor, geții au desemnat pe locuitorii de la câmpie, harnici cultivatori ai ogoarelor. De la această ocupație s-a ajuns în chip firesc la „puternicii“, apoi „conducătorii“, aceste ultime calificative vorbind de la sine despre tăria, vigoarea, hărnicia, curajul și spiritul de organizare al strămoșilor noștri autohtoni: daco-geții. Referință Bibliografică: DACO-GEȚII, OAMENII
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
în Ediția nr. 2133 din 02 noiembrie 2016. Cenușăreasa, Alba-ca-Zapada, Frumoasa din Pădurea Adormita - ce au acestea în comun? Poveștile cu care cresc toți copiii, desenele animate ale lui Disney, visarea cu ochiii deschiși seară la culcare, o fetiță obișnuită, harnica și cuminte care întâlnește prințul ce-i rezolva toate problemele: va fi prințesa, va locui într-un palat, va fi iubita, niciodată singură, va face „tot ce vă vrea ea”. Cine este el? Cine este ea? El: scanează orice față
OLIVIA DUMITRU by http://confluente.ro/articole/olivia_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
al VIII-lea al Angliei. Citește mai mult Cenușăreasa, Alba-ca-Zapada, Frumoasa din Pădurea Adormita - ce au acestea în comun? Poveștile cu care cresc toți copiii, desenele animate ale lui Disney, visarea cu ochiii deschiși seară la culcare, o fetiță obișnuită, harnica și cuminte care întâlnește prințul ce-i rezolva toate problemele: va fi prințesa, va locui într-un palat, va fi iubita, niciodată singură, va face „tot ce vă vrea ea”.Cine este el? Cine este ea?El: scanează orice față
OLIVIA DUMITRU by http://confluente.ro/articole/olivia_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
mai român decât toți românii, fiindcă m-am născut în comuna Români, județul Neamț, o comună aflată în ,,Triunghiul Bermudelor,, între Piatra Neamț, Roman și Buhuși -Bacău. Părinții mei sunt ION ANDREI și MARIA IONAȘCU, țărani cu frica lui Dumnezeu, oameni harnici care au reușit să scoată din copiii lor patru profesori: Ștefan și Vasile Andrei profesori de matematică la Colegiul Tehnic ,,Ion Borcea” din Buhuși, iar sora mai mică, Maria Andrei Tudor profesoară de matematică și bibliotecară la Liceul Economic din
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491431902.html [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
hrană în China, așa cum la noi este grâul și cartoful. De abia privind munca chinezilor, am înțeles mai bine crunta bătălie pentru pământ și apă, esența vieții. Care căpătau o și mai mare putere în mâinile unui popor puternic și harnic. S-a vestit aterizarea la Beijing (Peking, cum se scria în cărți, o vreme). Începură să se trezească călătorii, care până atunci dormiseră duși sub pături. Da, intram în Beijing. Avionul nostru, cu modestie, dar și demnitate, ateriză lin pe
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1419838255.html [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
Nonnei. Nici emigrarea nu mai e ce-a fost și cu atât mai puțin a devenit un fenomen de care să ne fie frică. După cum îi spune numele, vecina străbunică nu e nici ea pui de dac; este fiica unui harnic italian, venit între cele două Războaie Mondiale să muncească în Transilvania la fabrica de cherestea înființată de industriașul Feltrinelli. M-am obișnuit să privesc zburătăcirea noastră voioasă prin lume nu ca pe un fenomen trist, al înstrăinării forțate de împrejurări
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1413156480.html [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
refac nciodată! A prinde o șopârlă nu era problemă! La 19 kilometri de orașul Beiuș era o vale înpădurită, cu un izvor de apă rece, flori, cântec de păsărele, de greieri și o bancă cu „laviță” făcută de pădurarul cel harnic și unde, în apropiere, iubind locul, pe un copac, am pus un afiș gravat în tabla de aluminiu cu inscripția: „Nu conturbați liniștea ce v-o oferă natura, ascultați muzica ce v-o oferă păsările și vântul. Nu murdăriți covorul
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1425824153.html [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
inscripția: „Nu conturbați liniștea ce v-o oferă natura, ascultați muzica ce v-o oferă păsările și vântul. Nu murdăriți covorul natural de iarbă și flori!” Deseori vânzolindu-mă prin zonă întâlneam un cuplu de cosași, soț și soție, oameni harnici, care tăiau iarba proaspătă și grasă pentru a o duce la animalele din gospodăria lor. În acea zi când prin cap îmi treceau năzdrăvănii cu crocodili încastrați. Nu „castrați”! Să nu înțelegem greșit! (Sic!). Potrivit planului meu, prind un pui
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1425824153.html [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
animalele din gospodăria lor. În acea zi când prin cap îmi treceau năzdrăvănii cu crocodili încastrați. Nu „castrați”! Să nu înțelegem greșit! (Sic!). Potrivit planului meu, prind un pui de șopârlă și îl bag într-un borcan. Perechea de oameni harnici mă întreabă cu groază ce să fac cu biata vietate!? Nu știu ce mi-a venit... că le-am spus că vreau s-o mănânc. Și-ai scuipat în sân, au pus jos uneltele și au urcat în grabă panta care ducea
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1425824153.html [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
și stripteoze, Mamăăă...viață ca pe roze... Și-atât s-a specializat Și supra...calificat, Cățelușa lui buclată, Partenera lui, de fată, Cu care-mpărțea odată Pîine neagră, chiar uscată, Albă și imaculată Neavând măcar o pată, Gospodină și curată, Harnică, manierată, Nu lătra neîntrebată Nici la Lună, nici la poartă... În lumea...civilizată Arătând chiar demodată, Piesă veche și uzată, Se trezi...abandonată ; Cățeluș cu păr tapat Dup-un vis mai agitat, Se trezi ca să constate O crudă realitate : Anii
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1433988998.html [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
sponsorizări generoase, etc. Pe scurt, Corupția ( adică dăruirea pe căi ascunse de bani, favoruri sau prin relații de rudenie ori prietenie pentru avantaje) predomină ca motor (mecanism) al realizării unei vieți îndestulate. Desigur, în detrimentul unor tineri capabili, serioși, talentați și harnici. CORUPȚIA are rădăcini istorice milenare. Chiar i s-au găsit o conotație moral-religioasă. Ba chiar mulți biologi suțin prezența unei corupții rudimentare la mamifere, demostrată la cimpanzei. Nu știm decât puțin despre viața hominizilor, dar în Antichitate, Evul Mediu și
CORUPȚIA, UN MOTOR AL SOCIETĂȚII UMANE ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1496989615.html [Corola-blog/BlogPost/380102_a_381431]
-
și a împletirii iubirii dintre oameni. În natură, totul are pereche. În vederea sărbătoririi, mămica frământa aluat pentru plăcinta cu dovleac, pregătea boabele de porumb pentru fiert și dovlecii pentru copt în sobă ... Între timp, fetele mari și flăcăii erau tare harnici în gospodăria proprie pentru ca părinții să-i lase la „claca” ce se ținea la noi acasă. De cum se însera, fetele se spălau , se primeneau, își puneau busuioc în sân și veneau la noi. La fel făceau și flăcăii. Părinții lor
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetesarbatoarea_iubirii_la_rom_floarea_carbune_1329994561.html [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
la unitatea fascinantă a Bibliei românești transpusă în versuri. Desigur, fiind vorba de o lucrare de importanță istorică, demnă de Cartea Recordurilor, ne întrebăm curioși cu toții: oare cine este autorul? Ioan Ciorca este un personaj minunat, unul din cei mai harnici români ce-i are țara noastră, un ardelean serios care, cum se spunea într-o emisiune televizată din Cluj, "a reușit să-și ducă la bun sfârșit proiectul, chiar dacă la început nu stăpânea arta condeiului. După orele de serviciu, Nea
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1422332945.html [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
Fuego este conștiința. Toate cântecele artistului cu rădăcini paterne moldovene, au o infiltrație lucitoare a unui tulburător mesaj, continuat de la poetul Grigore Vieru: unirea! Noi nu avem azi un alt artist care să transmită idealul restaurării României, nici zidar mai harnic ce lucrează la temelia spirituală a ceea ce oamenii politici nu urnesc din loc, reunirea țării românilor vecini cu români! De ani buni, Fuego e ca un apostol în al cărui glas e ceva din glasul sângelui: fraternitatea și chemarea la
FUEGO, ARTISTUL UNIRII, LA RADIO VOCEA BASARABIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424606295.html [Corola-blog/BlogPost/353208_a_354537]
-
cocean fără patru-cinci știuleți pe el. La fel de bine mergea și floarea soarelui și sfecla de zahăr. Drept urmare, veniturile colectiviștilor au crescut vizibil. Rezultatele concrete al muncii și alt mod de calcul la fiecare zi muncă a făcut ca cei mai harnici să agonisească bine de tot. Adevărat este, pe de altă parte, că se fura mult. Aproape că nu era membru al cooperativei agricole, bărbat ori femeie, care să se întoarcă acasă de la câmp cu traista goală. Că erau câțiva știuleți
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
publicat în Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016. DOI ochi, din câți sunt pe pământ, Ochii tăi mi-au fost aduși. Iubesc de-atunci și-ntruna cânt. OCHII tăi blânzi și supuși. Cărti de dor câte ți-am scris, Harnici, ochii tăi citesc. Iubesc ochii tăi și în vis îi regăsesc. ALBAȘTRI-s ochii tăi cuminți, Limpezi ca strălucirea stelelor. Buzele tale surâzânde, fierbinți Atât de dragi îmi sunt. Și cât îmi e de dor! Și-mi aduci scântei din
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]