309 matches
-
oameni e relativ redusă, totuși, dacă zeii o vor, în acea singură clipă de durere se poate condensa durerea unui veac întreg; căci acești oameni cu suflet nobil concentrează, în punctul lor intens, circumferințele tuturor sufletelor de rînd. Ă Harponul, harponul! strigă Ahab, ridicîndu-se pe jumătate și rezemîndu-și în cot brațul îndoit. E întreg? Ă Da, domnule, răspunse Stubb. Nici n-a fost lansat. Iată-l. Ă Pune-l în fața mea. Lipsește vreun om? Ă Un, doi, trei, patru, cinci - au
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se stinse încetul cu încetul, pînă ce ajunse să semene cu un nor de ploaie ce se lasă peste o vale. Ă Da, Moby Dick, fă-ți cel din urmă salt către soare! strigă Ahab. Ceasul tău a sunat, iar harponul e gata! Toată lumea jos! Să rămînă doar unul dintre voi; în arborele trinchet. Ambarcațiunile! Fiți gata! Disprețuind grijelele prinse de sarturi, oamenii lunecară ca niște meteori pe punte, agățîndu-se de fungi și de straiuri, în vreme ce Ahab cobora el însuși destul de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
uneori chiar pe lîngă fălcile lui căscate; în tot acest timp, Ahab acoperi cu chiotele lui nefirești strigătele celorlalți. în cele din urmă, însă, tot sucindu-se și răsucindu-se, Balena Albă încurcă într-un adevărat labirint saulele celor trei harpoane înfipte în ea și le scurtă în așa măsură, încît ele începură singure să tragă ambarcațiunile spre harpoane. Profitînd de un răgaz în care monstrul păru să se odihnească puțin, ca înaintea unui nou atac, Ahab desfășură mai multă saulă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
celorlalți. în cele din urmă, însă, tot sucindu-se și răsucindu-se, Balena Albă încurcă într-un adevărat labirint saulele celor trei harpoane înfipte în ea și le scurtă în așa măsură, încît ele începură singure să tragă ambarcațiunile spre harpoane. Profitînd de un răgaz în care monstrul păru să se odihnească puțin, ca înaintea unui nou atac, Ahab desfășură mai multă saulă, apoi începu să o tragă cu repeziciune, în speranța că în felul acesta o va descîlci. Dar în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
desfășură mai multă saulă, apoi începu să o tragă cu repeziciune, în speranța că în felul acesta o va descîlci. Dar în clipa aceea, în fața ochilor lui apăru o priveliște mai înspăimîntătoare decît boturile sîngeroase ale rechinilor! O sumedenie de harpoane și lăncii, încurcate și răsucite între nodurile saulelor, cu vîrfurile și muchiile scînteietoare, se izbiră de cavaleții de la prova ambarcațiunii lui Ahab. Exista o singură salvare. Apucînd cuțitul de bord și aplecîndu-se în chip primejdios peste acest păienjeniș de oțel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o ambarcațiune, îi pescui și pe ei și coșurile de saulă și vîslele și tot ce se mai găsi pe apă, aducînd apoi totul pe punțile sale. Cîțiva umeri zdrobiți, cîteva încheieturi și glezne scrîntite, numeroase vînătăi, o sumedenie de harpoane și lăncii strîmbate, mormane de parîmă încîlcită, vîsle și scînduri sfărîmate - acesta era bilanțul, dar nimeni nu părea să fi suferit vreo vătămare serioasă ori fatală. Ca și Fedallah în ajun, Ahab încercase să se agațe cu disperare de jumătatea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dumneavoastră, mi se pare că l-am văzut cum îl trage peste bord. Ă Saula mea? Saula mea? S-a dus? S-a dus? Ce înseamnă vorba asta? Ce clopot funebru sună în ea, de tremur ca o clopotniță? Și harponul! Căutați-l printre sfărîmăturile alea îl vedeți? Oameni buni, găsiți-mi fierul, fierul Balenei Albe... Nu, nu, nu! Nebun blestemat! L-am aruncat cu mîna asta! Harponul e-n spinarea peștelui!... Hei, cei de sus, nu-l slăbiți din ochi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
asta? Ce clopot funebru sună în ea, de tremur ca o clopotniță? Și harponul! Căutați-l printre sfărîmăturile alea îl vedeți? Oameni buni, găsiți-mi fierul, fierul Balenei Albe... Nu, nu, nu! Nebun blestemat! L-am aruncat cu mîna asta! Harponul e-n spinarea peștelui!... Hei, cei de sus, nu-l slăbiți din ochi! Repede, toată lumea la ambarcațiuni, adunați ramele! Harponiștilor, luați-vă harpoanele! Ridicați mai sus rîndunicile - întindeți bine toate pînzele! Hei, timonierule! Ține-o drept, drept așa! De-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
găsiți-mi fierul, fierul Balenei Albe... Nu, nu, nu! Nebun blestemat! L-am aruncat cu mîna asta! Harponul e-n spinarea peștelui!... Hei, cei de sus, nu-l slăbiți din ochi! Repede, toată lumea la ambarcațiuni, adunați ramele! Harponiștilor, luați-vă harpoanele! Ridicați mai sus rîndunicile - întindeți bine toate pînzele! Hei, timonierule! Ține-o drept, drept așa! De-ar fi să fac de zece ori ocolul pămîntului și să trec prin el, tot o voi omorî pînă la urmă! Ă Dumnezeule mare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
am depășit-o! Cum de am putut să i-o luăm înainte? Da, acum mă urmărește ea pe mine, nu eu pe ea. Și asta, e rău. Ar fi trebuit să-mi dau seama. Ce dobitoc am fost! Saulele și harpoanele înfipte în ea îi îngreunează mersul. Da, da, i-am luat-o înainte, noaptea trecută. înapoi, înapoi! Toată lumea jos din arboradă, să rămînă doar oamenii obișnuiți! Brațați! Pequod, care pînă atunci navigase cu vîntul în travers, se întoarse în direcția
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
brusc, ca și cum ar fi alunecat de pe flancurile unui ghețar scufundat, pe cale de a ieși repede la suprafață. Se auzi un vuiet surd, parcă subteran; toți rămaseră cu răsuflarea tăiată: o matahală înfășurată în parîme, printre care se vedeau lăncii și harpoane, țîșni pieziș din mare, într-un salt lung. învăluită într-un văl subțire de negură, rămase o secundă în văzduhul irizat, apoi se prăvăli cu zgomot înapoi în adîncuri. Azvîrlite la o înălțime de treizeci de picioare în aer, apele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o clipă ca niște fîntîni arteziene, apoi se sparseră într-o ploaie de fulgi, lăsînd un cerc; care clocotea ca laptele proaspăt, în jurul trupului marmorean al balenei. Ă înainte! răcni Ahab, iar ambarcațiunile se avîntară la atac. Dar, înnebunită de harpoanele din ajun, ce-i chinuiau trupul, Moby Dick părea posedată de toți demonii alungați din ceruri. Lungile șiruri de tendoane ce se întindeau pe sub pielea străvezie a frunții sale albe și masive părură că se împletesc într-o urzeală deasă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se întindeau pe sub pielea străvezie a frunții sale albe și masive părură că se împletesc într-o urzeală deasă în clipa cînd țîșni, cu capul înainte și începu să izbească cu coada printre ambarcațiuni, despărțindu-le iarăși, aruncînd peste bord harpoanele și lănciile din cele două ambarcațiuni ale secunzilor și sfărîmîndu-le partea de sus a provelor; ambarcațiunea lui Ahab rămase, însă, aproape neatinsă. în timp ce Daggoo și Queequeg astupau spărturile, balena se depărta de ambarcațiunile lor, dar peste cîteva clipe se răsuci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se încurcase și mai tare în cursul nopții trecute, putea fi văzut trupul pe jumătate sfîșiat al lui Fedallah; veșmîntul lui negru era în zdrențe, iar ochii lui scoși din găvane se uitau țintă la Ahab. Acesta scăpă din mînă harponul. Ă M-ai tras pe sfoară! M-ai tras pe sfoară! bîigui el, oftînd adînc. Da, partule, te revăd. Și te afli înaintea mea. Așadar, acesta e dricul pe care mi l-ai făgăduit! Aștept însă să se împlinească și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu mai folosesc la nimic, reparați-le grabnic, dacă puteți și întoarceți-vă aici. Dacă nu, ajunge că moare Ahab... Așezați-vă, băieți! Primul dintre voi pe care-l voi vedea că sare din barca mea, va primi în spate harponul acesta! Voi nu mai sînteți oameni, sînteți brațele și picioarele mele! Așa că, ascultați-mă! Unde-i balena? Iar s-a dat la fund? Ahab privea însă prea aproape de ambarcațiune, căci Moby Dick înota acum înainte, ca și cum ar fi fost hotărîtă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
hîțînau în cele două ambarcațiuni sfărîmate, care tocmai fuseseră trase lîngă bord și încercau de zor să le repare. în timp ce se depărta, Ahab îi zări și pe Stubb și pe Flask, care se foiau pe punte, în mijlocul unor mormane de harpoane și lăncii încă nefolosite. Văzîndu-i pe toți și auzind ciocanele din ambarcațiunile sfărîmate, simți că alte ciocane bat un cui în inima lui. Se stăpîni însă. Și, băgînd de seamă că flamura nu mai fîlfîia în vîrful arborelui mare, îi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
atît de mult și atît de brusc, încît, dacă nu s-ar fi agățat zdravăn de copastia înaltă, Ahab ar fi fost azvîrlit și de data asta în mare. Trei dintre vîslași, care nu se așteptaseră ca Ahab să arunce harponul chiar atunci și care, din această cauză fuseseră luați prin surprindere de urmările lansării lui, fură azvîrliți peste bord, dar căzură în așa fel, încît doi dintre ei putură să se agațe numaidecît de copastie și, fiind proiectați de un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apucat să încaseze o parte din simbria mea, altfel n-o să i se mai plătească decît vreo cîțiva gologani, căci călătoria a luat sfîrșit. La prova corabiei, aproape toți marinarii stăteau nemișcați, ținînd mașinal în mîini ciocanele, scîndurile, lănciile și harpoanele, ca în clipa cînd se repeziseră într-acolo, de la diferitele lor treburi; priveau țintă ca și cum ar fi fost fermecați spre balenă; clătinîndu-și în chip ciudat capul fatidic, aceasta înainta spre corabie printr-un brîu lat de spumă, desfășurat în fața ei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
toate sicriele și toate dricurile în aceeași baltă - nici unul dintre ele nu poate fi al meu, așa că fii tu cea care mă vei tîrî! Chiar legat de tine, chiar sfîșiat în bucăți, te voi vîna, balenă blestemată! Iată lancea mea! Harponul se înfipse în balenă; aceasta o zbughi, iar saula harponului începu să se desfășoare cu iuțeala fulgerului, dar se încurcă numaidecît; Ahab se aplecă să o descurce, izbuti, dar colacul zburător îl prinse de gît și-l trase afară din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ele nu poate fi al meu, așa că fii tu cea care mă vei tîrî! Chiar legat de tine, chiar sfîșiat în bucăți, te voi vîna, balenă blestemată! Iată lancea mea! Harponul se înfipse în balenă; aceasta o zbughi, iar saula harponului începu să se desfășoare cu iuțeala fulgerului, dar se încurcă numaidecît; Ahab se aplecă să o descurce, izbuti, dar colacul zburător îl prinse de gît și-l trase afară din ambarcațiune, pe tăcute, așa cum turcii își sugrumă victimele - înainte ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înfățișate în unele picturi, statuete de fildeș sau de lemn și sfîrleze de tablă; precum și despre cele din munți și din stele ................................................. 17 LVII „Brit“ ..................................................................................... 21 LVIII Sepia .................................................................................. 25 LIX Saula ....................................................................................... 29 LX Stubb omoară o balenă .................................................................. 34 LXI Aruncarea harponului ..................................................................... 41 LXII Cavaletul .................................................................................. 43 LXVIII Cina lui Stubb ..........................................................................45 XIV Balena ca aliment........................................................................ 56 LXV Masacrul rechinil..............................................................59 LXVI Tranșarea ....................................................................................62 LXVII Pătura............................................................................................64 LXVIII Funerariile...................................................................................69 LXIX Sfinxul........................................................................................71 LXX Povestea corabiei Ieroboam.................................................................74 LXXI Saula de maimuță ................................................................ 83
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
poetul pe muncitorul petrolist: «Sondorule pașnic, sondorule uriaș, tu ești vânătorul de balene destoinic și corabia ta pescărească, gigantică, e Valea Prahovei cu care tu navighezi pe negrele, moartele mări subterane. Sondorule cu umeri largi și pumni groși, tu azvârli harponul de trei mii de-oca, (harponul cu sfredel ce-i zici „pistangă”) tu azvârli harpoanele sondelor negre În planeta noastră - balenă albastrăă» Poetul uită că oamenii noi nu se recrutează dintre eroii «excepționali» ai baladelor romantice, așa după cum ignorează de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sondorule uriaș, tu ești vânătorul de balene destoinic și corabia ta pescărească, gigantică, e Valea Prahovei cu care tu navighezi pe negrele, moartele mări subterane. Sondorule cu umeri largi și pumni groși, tu azvârli harponul de trei mii de-oca, (harponul cu sfredel ce-i zici „pistangă”) tu azvârli harpoanele sondelor negre În planeta noastră - balenă albastrăă» Poetul uită că oamenii noi nu se recrutează dintre eroii «excepționali» ai baladelor romantice, așa după cum ignorează de asemenea că noutatea omului nou nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
corabia ta pescărească, gigantică, e Valea Prahovei cu care tu navighezi pe negrele, moartele mări subterane. Sondorule cu umeri largi și pumni groși, tu azvârli harponul de trei mii de-oca, (harponul cu sfredel ce-i zici „pistangă”) tu azvârli harpoanele sondelor negre În planeta noastră - balenă albastrăă» Poetul uită că oamenii noi nu se recrutează dintre eroii «excepționali» ai baladelor romantice, așa după cum ignorează de asemenea că noutatea omului nou nu constă În forța exterioară pe care o are În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Johnson. — Sigur, domnule, Îi spun și-mi bag mîna-n gheață ca să scot una rece. — Tu nu vrei una? Nu, domnule. Aștept pînĂ diseară. Deschisesem sticla și tocmai i-o Întindeam cînd am văzut un pește mare și maro, cu un harpon Înfipt În el, mai lung decît brațele Întinse ale unui om; l-am văzut ieșind din apă și repezindu-se la scrumbia din undiță. Era gros cît un buștean. — Slăbește-o! am strigat. — PĂi n-a prins-o, răspunde Johnson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]