180 matches
-
scriu miere în văzduh și în tăcere." Nici în culegerea intitulată "Tanit" nu reușește o selecție edificatoare pentru a-și contura scrisul: "Limba ce-o știu de la bunica, limbă/ apropiată de tăcere, simplă/ ori dimpotrivă irosind lumina/ și murmure de havuze bizantine". Gh. Tomozei nu se detașează de planul direct al vieții, spre o lume transfigurată sau spre un univers de selecție cu reliefuri multiple, evocatoare sau sugestive și te întrebi pe ce criterii a fost premiat în 1967, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mod neașteptat, ca la un punct fix, neabătut, asupra ta. în natură, corbii devin vizibili toamna și iarna. Corbii interiori n-au doar două anotimpuri: se ivesc ori de cîte ori ne copleșește decepția, ne sufocă plictiseala, ne deprimă singurătatea. „Havuzul din dosul palatului mort” Unde e? încercarea de a-l localiza nu dă rezultate precise. A existat în Bacău un asemenea palat? Cineva ar putea răspunde: desigur, e vorba de Palatul Administrativ, „mort” în fiecare zi, după ora închiderii. în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1905, „Amurg antic” e, sînt convins, rezultatul anilor de ședere a lui Bacovia, ca student, în Capitală. Aci, chiar în centru, Palatul Cantacuzino respira un aer funerar (seamănă cu un „enorm dric de lux”, nota cineva) și erau mai multe havuzuri, unele de pe vremea domnilor fanarioți. Un autor le enumeră: Puțul cu plopi, Puțul lui Crăciun, Puțul de piatră, Puțul cu apă rece, Izvor, Fîntînei, Cișmeaua roșie, cît și altele, „modeste dar destul de reușite, așezate în diferite colțuri ale orașului”2
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vremea domnilor fanarioți. Un autor le enumeră: Puțul cu plopi, Puțul lui Crăciun, Puțul de piatră, Puțul cu apă rece, Izvor, Fîntînei, Cișmeaua roșie, cît și altele, „modeste dar destul de reușite, așezate în diferite colțuri ale orașului”2). Dintre toate havuzurile, havuzul cel mai mare era situat „pe piața Nordului, de la intrarea în Cișmigiu”3), amenajat după 1860, un reper în geografia Bucureștilor pînă după primul război mondial, cînd pe locul lui a fost construit un depozit de benzină. La acesta
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
domnilor fanarioți. Un autor le enumeră: Puțul cu plopi, Puțul lui Crăciun, Puțul de piatră, Puțul cu apă rece, Izvor, Fîntînei, Cișmeaua roșie, cît și altele, „modeste dar destul de reușite, așezate în diferite colțuri ale orașului”2). Dintre toate havuzurile, havuzul cel mai mare era situat „pe piața Nordului, de la intrarea în Cișmigiu”3), amenajat după 1860, un reper în geografia Bucureștilor pînă după primul război mondial, cînd pe locul lui a fost construit un depozit de benzină. La acesta se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
benzină. La acesta se referă Ion Ghica în următorul fragment din „Trei ani în Romînia sau Corespondența onorabilului Bob Dowley”: „Este nobil și de bun ton ca o damă să se învîrtească pe șosea, cel puțin de două ori, de la havuz pînă la rondul cel mare, răsturnată pe un fund de mătase albastră, vînătă sau galbenă”4). Și tot acesta e menționat de Caragiale, într-una din „schițe ușoare”5) și de Al. Macedonski, în nuvela „Pe drum de poștă”6
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dovadă că era adînc fixat în memoria bucureștenilor, e folosit ca termen de comparație de Mateiu I. Caragiale, într-o scrisoare către N. A. Boicescu, trimisă din Berlin, la 4 decembrie 1904: „în Tiergarten e un loc mare, aproape cît de la havuzul mare de la șosea la rondul al doilea pentru călăreți...” 7). Versurile lui Bacovia înfățișează un havuz cu arteziană, cu „șadîrvan”, cum ar fi spus Dinicu Golescu, primul scriitor romîn care descrie o astfel de instalație 8). Un havuz cu o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
I. Caragiale, într-o scrisoare către N. A. Boicescu, trimisă din Berlin, la 4 decembrie 1904: „în Tiergarten e un loc mare, aproape cît de la havuzul mare de la șosea la rondul al doilea pentru călăreți...” 7). Versurile lui Bacovia înfățișează un havuz cu arteziană, cu „șadîrvan”, cum ar fi spus Dinicu Golescu, primul scriitor romîn care descrie o astfel de instalație 8). Un havuz cu o suprafață întinsă: lacul pe care plutesc lebede, din strofa a doua. Parcul, havuzul și lebedele constituiau
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cît de la havuzul mare de la șosea la rondul al doilea pentru călăreți...” 7). Versurile lui Bacovia înfățișează un havuz cu arteziană, cu „șadîrvan”, cum ar fi spus Dinicu Golescu, primul scriitor romîn care descrie o astfel de instalație 8). Un havuz cu o suprafață întinsă: lacul pe care plutesc lebede, din strofa a doua. Parcul, havuzul și lebedele constituiau o atracție, îndeosebi pentru provincialii și străinii descinși în București. Personajul principal al unui roman postbelic își duce iubita, o prințesă rusă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacovia înfățișează un havuz cu arteziană, cu „șadîrvan”, cum ar fi spus Dinicu Golescu, primul scriitor romîn care descrie o astfel de instalație 8). Un havuz cu o suprafață întinsă: lacul pe care plutesc lebede, din strofa a doua. Parcul, havuzul și lebedele constituiau o atracție, îndeosebi pentru provincialii și străinii descinși în București. Personajul principal al unui roman postbelic își duce iubita, o prințesă rusă emigrantă, de la cea dintîi plimbare, în Cișmigiu ca să-i arate „cuștile cu lebede, și toți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
plopii, teii, sălciile și platanii”9). Pentru contemplativul Bacovia, decorul din „Amurg antic” e reconfortant: în lumina asfințitului, elementele lui componente emană o grandoare a decadenței, subliniată prin culorile „De sineală, de aur, de sînge”. în timp ce alți poeți, privind un havuz, văd doar zbuciumul apei, șuvița retezată și întoarsă în locul de unde a țîșnit, autorul Plumbului e impresionat de masca lucrurilor transfigurate de acțiunea luminii. Fără să știe că un Abel Bonard numise havuzurile „suave ornamente ale tăcerii”10), el le caută
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aur, de sînge”. în timp ce alți poeți, privind un havuz, văd doar zbuciumul apei, șuvița retezată și întoarsă în locul de unde a țîșnit, autorul Plumbului e impresionat de masca lucrurilor transfigurate de acțiunea luminii. Fără să știe că un Abel Bonard numise havuzurile „suave ornamente ale tăcerii”10), el le caută pentru a se liniști în preajma lor, a medita și a-și imagina tablouri cum e cel de la care am pornit, veritabil spectacol plastic 11). Palatul Toamna trecută, în preajma sărbătoririi a 150 de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
citat două poeme apărute în volume din același an (1916): „Amurg antic” de Bacovia și „Domus taciturna” de Ion Al-George, primul concentrat și muzical, celălalt amplu și descriptiv. Pe lîngă „palatul mort”, ambele mai au ca elemente comune statuile și havuzul. Din Bacovia (poema sa fiind dintre cele mai cunoscute) aș fi citat doar prima strofă: „Havuzul din dosul palatului mort/ Mai aruncă, mai plouă, mai plînge-/Și stropii căzînd, în amurg, iau culori:/ De sineală, de aur, de sînge”.1
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
taciturna” de Ion Al-George, primul concentrat și muzical, celălalt amplu și descriptiv. Pe lîngă „palatul mort”, ambele mai au ca elemente comune statuile și havuzul. Din Bacovia (poema sa fiind dintre cele mai cunoscute) aș fi citat doar prima strofă: „Havuzul din dosul palatului mort/ Mai aruncă, mai plouă, mai plînge-/Și stropii căzînd, în amurg, iau culori:/ De sineală, de aur, de sînge”.1) Din Ion Al-George - patru: „Și de pe fîntîna amuțită/Cad nori de frunze ca ntr-o cupă.../ în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nr. 174, 6 apr. 1924, p. 3) „O bucată admirabilă pe la 1897”, va scrie și în Jurnal. (1, p. 423) 15. Op. cit., Traducere de C. Fedeleș, Ed. Cultura Națională, f.d., p. 52. Din feerie în infern 1. Opere, p. 31. „Havuzul din dosul palatului mort” 1. Opere, p. 33. 2.Radu D.Rosetti, „Estetica municipală”, în Pagini alese, Ed. Comitetului de Sărbătorire, 1935, p. 231. 3. Ibidem, p. 228. 4. Opere, 2, Ediție îngrijită de Ion Roman, ESPLA, 1956, p. 233
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a cerut de la Domnul Grigore Alexandru Ghica, fratele Elenei Șubin, născută Ghica, « hrisov întăritor” pe care acesta îl dă la 26 mai 1851, lăudând totodată pe inimosul înfăptuitor. Mai aflăm că tot banul Nicolae Chiriac este pe cale a face și havuz de piatră în mijlocul pieții. Mai târziu, ni se relatează o călătorie pe care prințul Ghica, însoțit de suita sa, o face din Iași spre părțile de jos ale Moldovei și se oprește în primul rând la Vaslui (la sora sa
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
dus să viziteze școala publică pe care a găsit-o satisfăcătoare. De asemenea, i-a atras atenția spitalul pe care banul Drăghici, actualul administrator al districtului, l-a clădit pe una din cele mai frumoase și indicate poziții. Odată cu construcția havuzului în piața centrală s-a creat și un „lagum” (de fapt a unui canal) pentru scurgerea apelor murdare. Această din urmă lucrare a costat 375 galbeni și fusese angajată printr-un antreprenor anume Calciu Teodorache. În ziarul „Vasluiul” din 1866
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
latura determinantă. Dar, atunci cînd creează termeni (de obicei de factură sintagmatică) pentru a denumi noțiuni structurate în propriul său sistem de gîndire, recurge la unele îmbinări cu aspect metaforic, precum cenzura transcendentă, cunoaștere luciferică, cunoaștere paradisiacă, Marele Anonim, timpul havuz, timpul cascadă, timpul fluviu etc. Procedeul nu este nou și nici neobișnuit în secolul al XX-lea (el este cultivat în parte de gînditori precum Jacques Derrida și Hans-Georg Gadamer), dar îmbinările sintagmatice realizate îi sînt pro-prii și îl individualizează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
îngăduit să-și consolideze sentimentul profunzimii temporale, silindu-i în schimb cum aprecia Blaga "să se retragă adesea din istorie (în codru, în munte) pentru a rezista istoriei"; frumos spus, poate chiar prea frumos ca să fie întrutotul și adevărat; timpul havuz, propriu subiecților umani care se amăgesc (sau nu, cine știe?) cu minunea existenței veșnice a vieții, a lumii, a universului; în consecință, tot efortul lor inventiv este orientat spre construcții eshatologice pe care nu vor avea nicicînd posibilitatea să le
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
UNDE?), luînd în seamă: domeniile particulare și sociale de manifestare ale minciunii (relații de familie, profesionale, de clasă, etnice) și conjuncturile specifice în care se manifestă; palierele timpului în care se minte (istoric, ciclic, imediat); orizonturile temporalității etnice (cascadă, fluviu, havuz); mijloacele de transmitere a mesajului mistificator (PE CE CANAL?): naturale, artificiale, mixte; mijloacele de resemnificare (CU CE ZGOMOT?): individuale și colective; • Beneficiarul comunicării mincinoase (CUI SE ADRESEAZĂ?), specificînd: tipurile de "ținte" ale actului mincinos (victima individuală, autogenerată, cuplată); particularitățile observatorului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu cai ungurești, cu vizitiu cu cocardă, cu șireturi de fir la pălărie și la cusături este supremul fericirii elegantelor. Este nobil și de bun ton ca o damă să se învîrtească pe Șosea cel puțin de două ori, de la havuz până la rondul cel mare, răsturnată pe un fund de mătase albastră, vânătă sau galbenă; apoi să se coboare ca să-și târască nițel coada rochii prin praf, înconjurată de trei-patru elegante, urmată pas cu pas de mândrul lacheu care-i duce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cântul de veche voluptate Și triste și stinghere viorile părură În noapte-ntunecată de grea singurătate, Fecioare-mpovărate de-a viselor tortură. E mult prerafaelitism în lirica lui Petică (prințese clorotice, bolnave), precum este vădită înrîurirea lui Verlaine. Parcurile, grădinile cu havuzuri, păunii, n-au altă origine. În același timp, prin Traian Demetrescu sau direct de la urmașii lui Baudelaire, poetul adoptă funerarul sinistru, cu corbi și hohote sarcastice: Se stinse alba lampă căzând pe piatra tare Cu geamăt lung și jalnic de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
măsura un om cu cotul! Ba, mi se pare, Cât ești de tren, ai încăpea cu totul Într-un vagon mai mare... Ftizicul D. Iacobescu (1893-1913) colectează din simbolismul francez imaginile potrivite propriei nostalgii, vapoare, porturi, mări polare, goelanzi, parcuri, havuzuri, într-o poezie vaporoasă, presărată cu elemente de "fêtes galantes", Pierroți, Columbine, lorzi, misse, menuete, gavote, claviruri, mandoline, ghitare, saloane roz, mov și gri, într-o atmosferă prea specific franceză, împinsă până la evocarea Bourbonilor. Nuanța personală se ivește în legătură cu condiția
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu-i ieri, Căci orologiul vremii a încetat să bată Și clipa netrăită a înghețat pe el. Dar prin iatac adesea te-apucă și te fură Miresmele cosite a florilor de fân, Păstrate sub răcoarea pânzetului de in. Înlocuindu-se havuzurile cu balta și pășunile franceze cu Bărăganul, căpătăm o pictură superioară de-un impresionism fumuriu și dezolat ca al pânzelor lui Andreescu. Seara la Miorcani aduce aminte, prin vastitatea orizontului, de Zburătorul: Ritmic lanuri nesfârșite mișcând valul lor de spice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
literare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1983). A funcționat ca economist, iar din 1987 ca director al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Debutează editorial cu placheta Pânzele babei (1978), consacrată lumii adolescenților. Culegerile de povestiri Havuzul (1982), Meri sălbatici (1987), Avem de trăit și mâine (1992) sunt consemnări realiste bazate pe sondaje psihologice, în care R. conturează diferite tipuri umane - dezrădăcinați, filistini, dar și firi vizionare -, tinzând spre o delimitare netă între valorile efemere și cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]