628 matches
-
punct de vedere filologic sau chiar filozofic, pe baza textelor, dacă nu am socoti că pentru ochii atenți ai cititorului de bun simț această constatare este evidentă: este suficientă trecerea în revistă fie chiar și în mod superficial a ideilor hegeliene despre lumea spirituală indiană pentru a realiza imediat cît din ea a fost de-a dreptul transferat (cu îmbunătățiri, corectări, fără îndoială, însă credem noi modificări adesea neesențiale) în propriul sistem filozofic "atît de original". Pentru a nu rămîne însă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a nu rămîne însă în zona vagului și pentru a preveni acuzația că am fi formulat afirmații gratuite, vom încerca să ne oprim, spre exemplificare, asupra cîtorva puncte în care pare mai evidentă această influență a speculației indiene asupra gîndirii hegeliene. Sîntem nevoiți să o facem și dintr-o datorie de conștiință: într-adevăr, nu-i putem acorda, nici măcar lui Hegel, aprobarea noastră pentru instaurarea în Occident prin sistemul său filozofic "propriu" a aceleiași, în esență, lumi spirituale a Indiei, chiar dacă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
instaurarea în Occident prin sistemul său filozofic "propriu" a aceleiași, în esență, lumi spirituale a Indiei, chiar dacă sub un veșmînt formal aparent occidental; Hegel însuși o repudia, noi o respingem însă, nu numai sub forma indiană ci și ca substanță hegeliană, din moment ce este vorba, din punctul nostru de vedere, despre aceeași, unică în mod fundamental, concepție monistă falsă despre viață și despre Spirit. S-ar putea începe o discuție asupra multor aspecte ale concepției filozofice hegeliene, care, din punctul nostru de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
indiană ci și ca substanță hegeliană, din moment ce este vorba, din punctul nostru de vedere, despre aceeași, unică în mod fundamental, concepție monistă falsă despre viață și despre Spirit. S-ar putea începe o discuție asupra multor aspecte ale concepției filozofice hegeliene, care, din punctul nostru de vedere, prezintă o evidentă influență a gîndirii indiene. În primul rînd, trebuie subliniat însă aportul gîndirii indiene asupra a două puncte esențiale și centrale în sistemul speculativ al filozofului din Stuttgart: asupra Ideii supreme sau
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
rațiune, susținut doar de simpla imaginație, fără libertate; este pură visare ce pornește și își ia materialul din existență, însă transformă totul în ceva doar imaginar" [272]. După cum se observă imediat, Hegel evidențiază existența acestei realități conceptuale, fundamentală pentru sistemul hegelian, în lumea spirituală indiană, deși aici ea este realizată în mod imperfect: dacă se elimină limitele dezaprobate de Hegel [273] ("neconceptual, lipsit de rațiune" etc.) se va ajunge exact la conceptual real hegelian. Oricum, ca punct de plecare și ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
existența acestei realități conceptuale, fundamentală pentru sistemul hegelian, în lumea spirituală indiană, deși aici ea este realizată în mod imperfect: dacă se elimină limitele dezaprobate de Hegel [273] ("neconceptual, lipsit de rațiune" etc.) se va ajunge exact la conceptual real hegelian. Oricum, ca punct de plecare și ca intenționalitate (chiar dacă nu ca o realizare perfectă), Idealismul întocmai așa cum îl concepe Hegel există deja în India! Acesta constă, exact cum subliniază gînditorul din Stuttgart, "în ceva interior în care se transformă voința
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu dorim acest lucru, în măsura în care înțelegem să lăsăm, cum deja am spus, specialiștilor această dificilă sarcină. Pentru moment, sîntem interesați să subliniem cît recunoaște Hegel însuși ca fiind valid în respectiva gîndire indiană. Pe lîngă aceasta, trebuie anticipată "convergența" gîndirii hegeliene cu gîndirea indiană în cazul discutat, ce depășește cu siguranță punctul de pornire. Deseori, obiecțiile făcute în esență de Hegel, deși de multe ori juste, demonstrează stînjeneala filozofului de a fi nevoit adesea și în mod esențial să se declare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în Upanisade, capodoperele de speculație mistico-filozofică. Acum, dacă și în ce măsură a reușit Hegel să aprofundeze gîndirea upanisadică este oarecum greu de zis: în orice caz, din cîte am putut constata, acest lucru nu rezultă cu claritate din paginile hegeliene referitoare la gîndirea indiană, pe care am avut posibilitatea să le răsfoim. Ceea ce, în schimb, rezultă clar este cunoașterea și aprofundarea, din partea gînditorului din Stuttgart, a unei din cele mai importante Upanisade: Bhagavad-gītă, care se bucura, la vremea aceea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
identității (twam = tad), ar fi descrise de ultimele șase capitole" [284]. Vrem să redăm în continuare cîteva fragmente din Bhagavad-gītă, ținînd cont de cele trei secțiuni indicate pentru a scoate mai bine în relief punctele de plecare comune cu doctrina hegeliană despre Spiritul universal. E adevărat că există pericolul să repetăm anumite fragmente deja citate de Hegel, însă oricum, ele vor putea în ansamblul lor să încadreze mai bine ideile hegeliene care în textele citate mai sus, adesea dau impresia unei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai bine în relief punctele de plecare comune cu doctrina hegeliană despre Spiritul universal. E adevărat că există pericolul să repetăm anumite fragmente deja citate de Hegel, însă oricum, ele vor putea în ansamblul lor să încadreze mai bine ideile hegeliene care în textele citate mai sus, adesea dau impresia unei meditații personale, în timp ce, în realitate, nu o dată ele sînt pur și simplu comentariul textului din Bhagavad-gītă, se înțelege, cu corecturile, aprofundările, clarificările considerate necesare de Hegel: a) twam (tu = lumea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
gîndire occidentală atît de diferite, cum ar fi misticismul ("intuiționism genial") lui Schelling, "sentimentalismul" lui Fr. Schleiermacher, "pantogismul" lui G.W.F. Hegel etc. Acesta din urmă, în loc să pună accentul pe elementele iraționale, cum ar fi intuiția (dar în ideea hegeliană se merge totuși cu încredere pe intuiție!), sentimentul, nedefinitul, voința (dar rațiunea practică hegeliană cunoaște bine sistemul speculativ aproape dominat de voluntarism!), înțelegea tocmai să insiste pe logos, pe rațional, pe "logic", dorind să-și constituie o Logică a sa
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lui Fr. Schleiermacher, "pantogismul" lui G.W.F. Hegel etc. Acesta din urmă, în loc să pună accentul pe elementele iraționale, cum ar fi intuiția (dar în ideea hegeliană se merge totuși cu încredere pe intuiție!), sentimentul, nedefinitul, voința (dar rațiunea practică hegeliană cunoaște bine sistemul speculativ aproape dominat de voluntarism!), înțelegea tocmai să insiste pe logos, pe rațional, pe "logic", dorind să-și constituie o Logică a sa în care se contopeau intim o Ontologie tradițională și o Logică tradițională: în această
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
noastră nu este gratuită, este suficient să ne gîndim la faptul că cea mai frecventă și mai amplă meditație a lui Hegel vizează tocmai definiția conceptului de Ătman = Brahman. Cei ce ne-au urmărit pînă aici, după ce au parcurs textele hegeliene respective și cele cîteva de mai sus (p. 300-305) din Bhagavad-gītă, nu poate avea nici cea mai mică îndoială în această privință. Subiectul îl impresionase într-atît pe filozoful din Stuttgart, încît el revine de mai multe ori asupra lui, fără
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
speculația indiană asupra identității Ătman = Brahman este fără discuție perspectiva indianizării omului prin propria voință și efort. El se oprește foarte des asupra realizării acestei indianizări din partea reprezentanților castei brahmanice. Dacă ar fi să insistăm asupra acestui aspect al meditației hegeliene ar trebui să reluăm numeroase pagini, transcrise deja mai sus. Ne mulțumim să spicuim cîteva din observațiile cele mai relevante. "Brahmanii dețin prin naștere această superioritate greu de atins de către ceilalți. Un indian care aparține altei caste are deci datoria
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
întîmplă și în gîndirea indiană, gînditorul din Stuttgart a dedicat o parte a argumentării sale și celui de-al treilea termen al "marelui cuvînt": asi (twam = tad), adică celui pe care Hegel îl numește "autoeliberarea Spiritului". Redăm împreună cu Jamanna concluziile hegeliene care adesea par o adevărată traducere din ceea ce am citat la momentul potrivit din Bhagavad-gītă: "Esența Spiritului este universalitatea în sensul arătat: este infinitul, în afara căruia nu există nimic, și care nu depinde de nimic, și își este lege sie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
element de contribuție personală prin care filozoful din Stuttgart a încercat să-și însușească monismul acosmic-idealist, de a cărui proveniență putem de-acum fi siguri. Referitor la această (mai degrabă pretinsă decît efectivă, autentică, după părerea noastră) originalitate a contribuției hegeliene, vrem să mai facem cîteva observații care nu ne angajează, se înțelege, pe plan filozofic stricto sensu, ci doar pe cel al bunului simț [349]. După cît se pare, Hegel reproșează ca o deficiență capitală a monismului acosmic-idealist faptul de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pe cititor, este constatarea generală a imoralității deosebite a brahmanilor, adică a celor care se crede că realizează în mod spontan (pentru că aceasta este natura propriei lor caste) identitatea Ătman = Brahman [351]. Cruțăm cititorul și nu mai cităm alt fragment hegelian, întrucît sîntem convinși că, și la o lectură mai puțin atentă, faptul nu a trecut neobservat. Și consecința ni se pare cît se poate de firească într-un sistem filozofico-religios ai cărui maeștri se declară singuri divinități supreme, mai presus
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
limpede că unor astfel de sisteme de gîndire și de "religie" este greu să li se dea numele de religii: ele abandonează planul religios pentru cel al magiei [352]. * * * B. Un alt aspect important asupra căruia se consideră indiscutabilă originalitatea hegeliană este constituirea așa-zisei dialectici. În paranteză, vrem să subliniem anticipat că, pentru noi, simpli cititori de bun simț, doctrina dialectică în ea însăși nu pare altceva decît un flatus vocis, fără nici o consistență în afara efectelor unei speculații teoretice sterile
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
spirituală greacă, ca de altfel în orice gîndire panteistă. Nu credem, însă, că ei au fost prezenți într-o manieră determinantă în mintea lui Hegel în momentul în care filozoful din Stuttgart tocmai se dedica constituirii propriei dialectici. Iată dialectica hegeliană în prezentarea rezumativă a lui Lamanna: "Viața nu este o simplă existență statică și imobilă, este devenire permanentă, este o continuă încetare de a fi (sau de a nu mai fi) ceea ce era și început de a fi a ceea ce
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
viața divină; istoria omenirii este, în schimb, istoria înălțării spiritului, al treptatei împliniri a rațiunii, a "întrupării" Cuvîntului; este suprimarea progresivă a "neliniștii" spiritului [357], pe măsură ce este recunoscut în toate..." [358]. Deja în această prezentare în ansamblu a sistemului speculativ hegelian, în strînsă legătură cu așa-zisa doctrină dialectică, reapar multe elemente fundamentale ale speculației tipic indiene, mai precis upanisadică, despre a cărei proveniență s-a discutat pe larg în paginile precedente. Dar mai este ceva. Hegel personal se însărcinează
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Dar mai este ceva. Hegel personal se însărcinează să ne lămurească, în cîteva fragmente cît se poate de concludente, maniera în care își construiește celebra sa doctrină dialectică. Putem asista și aici la plăsmuirea, sub ochii noștri, a doctrinei dialectice hegeliene în strînsă legătură tocmai cu ideile gîndirii indiene pe care filozoful din Stuttgart o expunea. Redăm doar cîteva fragmente pentru simpla exemplificare: "... interesantele gîndiri din cărțile indiene se limitează la momentele cele mai abstracte, la simpla reprezentare a nașterii și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o recunoaștere mai explicită a ceea ce a constituit sursa fundamentală de plăsmuire a doctrinei sale dialectice nu i se putea pretinde filozofului din Stuttgart! * * * Se înțelege că analiza influenței pe care a avut-o gîndirea indiană asupra întregii doctrine filozofice hegeliene nu se reduce la aceste două aspecte, fie ele fundamentale pentru întreg sistemul, ci se extinde la multe altele: aprofundarea problemei ne-ar îndepărta, însă, foarte mult de actuala noastră sarcină. Cel mult, cu titlu pur informativ, s-ar putea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
multe altele: aprofundarea problemei ne-ar îndepărta, însă, foarte mult de actuala noastră sarcină. Cel mult, cu titlu pur informativ, s-ar putea face referiri la probabilitatea ca și subiectul, nu doar o bună parte a substanței mai multor lucrări hegeliene, să fi fost sugerat filozofului din Stuttgart de meditația asupra anumitor concepte indiene. Astfel, de exemplu, Fenomenologia Spiritului și Știința Logicii nu încearcă să fie altceva decît meditații asupra aspectului Ătman Brahman (= Logos), precum și Filozofia Naturii își propune să exploateze
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
absolute, privite însă din punctul de vedere al prakrti [361]. Cine are îndoieli în această privință, este invitat să studieze respectivele concepte în Upanisade, sau cel puțin în Bhagavad-gītă, și apoi să confrunte cu respectivele titluri și concepte hegeliene, iar concluzia se va impune de la sine. Ar mai fi nevoie să ne oprim, fie și în treacăt, asupra unui concept deosebit de important pentru Hegel și mult mai semnificativ pentru teoreticienii de după el, care vor încerca să-l aplice în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fie și în treacăt, asupra unui concept deosebit de important pentru Hegel și mult mai semnificativ pentru teoreticienii de după el, care vor încerca să-l aplice în viața concretă: conceptul de Stat. Rezumăm, împreună cu un jurist competent în materie, esența doctrinei hegeliene: "Statul este pentru om un adevărat Dumnezeu (Hegel o spune în mod clar: "Statul este întruparea lui Dumnezeu"). Și cum "voința Statului" nu poate fi decît voința oamenilor, a omului în final, în voința acelui om conștiința Statului (națiune, rasă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]