957 matches
-
de Cercetări Pedagogice și profesorul I. C. Petricu, în cartea Anatomia și fiziologia omului, au scris în anul 1971: Aerul inspirat (atmosferic) este un amestec de gaze a căror compoziție este INVARIABILĂ. El conține: 79,02% azot și gaze rare (argon,heliu), 20,94% oxigen, 0,04% bioxid de carbon, puțini vapori de apă. Aerul expirat conține: 79,7% azot și gaze rare (argon, heliu), 16,3% oxigen, 4% bioxid de carbon, vapori de apă în proporție apreciabilă. Diferențele între concentrațiile de
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
amestec de gaze a căror compoziție este INVARIABILĂ. El conține: 79,02% azot și gaze rare (argon,heliu), 20,94% oxigen, 0,04% bioxid de carbon, puțini vapori de apă. Aerul expirat conține: 79,7% azot și gaze rare (argon, heliu), 16,3% oxigen, 4% bioxid de carbon, vapori de apă în proporție apreciabilă. Diferențele între concentrațiile de oxigen și de bioxid de carbon în aerul inspirat, față de aerul expirat, dovedesc că omul consumă oxigen și elimină bioxid de carbon. Autorii
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
mașinilor, copacilor/aparatelor dau acestei / dimineți forma unui imens/ craniu îndesat cu milioane/ de cifre de wolfram./ Psihul și psiha ce fac?/ Încă dorm în micuțul/ crâng din glastră./ Sunt atâtea ecuații roșii/ care vor plesni în această/ cupolă de heliu!” Autorul urmărește captarea în poem a unei pulsații nonumane, nesentimentale, „pure”: „Vedeți, iubiți contemporani,/ n-am folosit deloc în/ ritmul meu cuvântul trup/ căci diabolica imaginerie/ ar deveni extrem de/ plângăreață”. Mai mult un exemplu de ofertă sumară și de verbiaj
VLASIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290609_a_291938]
-
Universul primitiv era o “supă” de particule ce se agitau în toate direcțiile cu viteze apropiate de viteza luminii. Cu cât temperatura scade, particulele dispar luându-le locul altele. Prin reacții de fuziune nucleară se formează nucleele ușoare, hidrogen și heliu. După aceste minute de început, cuprinzând o agitație termică mare e urmată de o perioadă de liniște lungă, perioadă în care s-au format primii atomi. În tot acest timp Universul s-a dilatat și a continuat procesul de răcire
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
apropie prea tare, asemenea unui aspirator; acesta este motivul pentru care nu putem vedea o gaură neagră și din acest motiv are denumirea de neagră. 3.10 „Răspândirea” în Univers a tabloului lui Mendeleev În Cosmos avem: 55% hidrogen; 44% heliu; 1% elemente chimice grele. Structura chimică a Pământului este rezultatul unor condiții particulare în care el s-a născut și din acest motiv nu avem atât de mult hidrogen și heliu. Știați că ... * Stelele sunt sfere de gaz fierbinte, gigantice
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
tabloului lui Mendeleev În Cosmos avem: 55% hidrogen; 44% heliu; 1% elemente chimice grele. Structura chimică a Pământului este rezultatul unor condiții particulare în care el s-a născut și din acest motiv nu avem atât de mult hidrogen și heliu. Știați că ... * Stelele sunt sfere de gaz fierbinte, gigantice, strălucitoare, incandescente? Sunt ca niște centrale energetice enorme și produc o cantitate imensă de energie de-a lungul timpului de strălucire iliarde mde de ani; * Steaua noastră, Soarele, se găsește la
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
funcționează, e FIZICĂ ... 4.4 Viitorul Sistemului Solar Sistemul Solar este menit să dispară. De fapt, de când Soarele a început să strălucească energia sa (lumina și căldura) rezultă din reacțiile nucleare care transformă hidrogenul într un gaz ceva mai greu, heliul. Dar în mai puțin de 5 miliarde de ani tot hidrogenul aflat în centrul său va dispărea. Noi fenomene se vor declanșa și Soarele va crește în dimensiuni: se va transforma într-o stea gigantică roșie. Pământul va deveni atunci
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
popoarele antichității, dar și chiar anterior, în epoca primitivă. Soarele este o stea de mărime medie, la fel ca alte 100 de miliarde de stele din galaxia noastră. Este o sferă de masă gazoasă incandescentă, fiind compus din hidrogen și heliu, de la care întreg sistemul nostru planetar primește lumină și căldură. Astrul zilei nu este nemișcat, ci înaintează cu o viteză de 20 Km/s împreună cu sateliții lui, planetele, către o frumoasă stea Vega din constelația Lyrei. Soarele este desemnat uneori
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
stare de incandescență și această temperatură uriașă, întreține reacțiile termonucleare. Spre deosebire de Soare, planetele nu au lumină proprie iar strălucirea lor se datorează luminii pe care ele o primesc de la Soare și pe care o reflectă. Compoziția Soarelui hidrogenul 81,76%, heliu 18,17%, urmate de oxigen, neon, magneziu, azot, siliciu, carbon, sulf etc. Când ne gândim la astrul zilei, avem imaginea unui corp ce emite lumină. Dar, Soarele nu-i doar o sursă de fotoni, ci și de particule având masă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
general periodice, ce alcătuiesc așa numita «activitate solară ă, cercetările privind compoziția internă a astrului, radiația solară furnizată de interiorul Soarelui, procesele nucleare complexe ce au loc aici, la temperaturi și presiuni imense, a căror esență este prefacerea hidrogenului în heliu a propus soluții spre analiză a ceea ce este vizibil și invizibil. Straturile Soarelui 1. partea interioară (nucleu)- aflat într-o sferă de rază 250.000 Km, cuprinde plasmă solară, cu temperaturi ce ating 15 milioane șC, iar hidrogenul este transformat
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
propus soluții spre analiză a ceea ce este vizibil și invizibil. Straturile Soarelui 1. partea interioară (nucleu)- aflat într-o sferă de rază 250.000 Km, cuprinde plasmă solară, cu temperaturi ce ating 15 milioane șC, iar hidrogenul este transformat în heliu prin fuziune nucleară; are un diametru de 27 de ori diametrul Pământului ; 2. zona radiativă - cuprinsă între nucleu și zona convectivă, unde energia generată migrează sub formă de fotoni (particule de lumină) și se răcește; fotonii interacționează permanent cu materia
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
astrului este principala sursă de energie pe suprafața Pământului și energia emanată de acesta, a crescut de la formarea Sistemului Solar cu 40%. Energia solară este generată de către nucleul astrului, unde temperatura atinge 15.000.000șC și hidrogenul e transformat în heliu prin procesul de fuziune nucleară. Constanta solară este cantitatea de energie solară care ajunge pe Pământ pe unitatea de suprafață care este direct expusă luminii solare. Constanta solară este aproximativ 1.370 watt/m2 la distanța de o unitate astronomică
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
se consumă repede și-n plus o stea radioactivă ar fi în stare de dezechilibru; * ipoteza reacțiilor nucleare sau reacțiilor de transmutație - aceste reacții se produc în interiorul soarelui și eliberează acea energie imensă. Să luăm spre exemplu transmutația hidrogenului în heliu - 4 atomi de hidrogen intervin în formarea unui atom de heliu; masa atomică a unui atom de hidrogen este 1,008 și masa atomului de heliu nu este 4 x 1,008 = 4,032 ci doar 4,004, existând o
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
în stare de dezechilibru; * ipoteza reacțiilor nucleare sau reacțiilor de transmutație - aceste reacții se produc în interiorul soarelui și eliberează acea energie imensă. Să luăm spre exemplu transmutația hidrogenului în heliu - 4 atomi de hidrogen intervin în formarea unui atom de heliu; masa atomică a unui atom de hidrogen este 1,008 și masa atomului de heliu nu este 4 x 1,008 = 4,032 ci doar 4,004, existând o pierdere de masă de 0,028, adică 0,7%. Energia corespunzătoare
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
în interiorul soarelui și eliberează acea energie imensă. Să luăm spre exemplu transmutația hidrogenului în heliu - 4 atomi de hidrogen intervin în formarea unui atom de heliu; masa atomică a unui atom de hidrogen este 1,008 și masa atomului de heliu nu este 4 x 1,008 = 4,032 ci doar 4,004, existând o pierdere de masă de 0,028, adică 0,7%. Energia corespunzătoare acestei mase este eliberată prin reacții de transmutație și este de cel puțin 1 milion
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Acestea a permis punerea în evidență a rotației Soarelui, timp de 25 de zile la ecuator și 30 de zile la poli; specialiștii afirmă că în momentul în care Soarele își va schimba tot hidrogenul pe care-l conține în heliu, va deveni o stea gigantică roșie și va avea o rază de 50 de ori mai mare decât în prezent? Radiația solară și plantele *Algele marine și radiația solară Algele marine trăiesc numai până la adâncimea la care lumina poate pătrunde
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
surprinzător, în Franța se comercializează un balon luminos ou o putere de 2ooo de Watt care poate asigura iluminarea unei suprafețe de peste 1.000 m2 atât în incinta unor spații interioare cât și pe platforme sau terenuri exterioare. Umplut cu heliu, balonul luminos poate fi suspendat oriunde a se dorește sau se dovedește a fi necesar. Împachetat în ambalajul în care este livrat, ”Soarele ambulant” cântărește numai câteva Kilograme, amplasarea sa putându-se face foarte rapid. "Airstar", căci a.șa se
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
interioare (Mercur,Venus, Pământ, Marte); planete exterioare (Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto). * după compoziție: telurice: Mercur, Venus, Terra, Marte, Pluto fiind compuse în primul rând din rocă și metal; gazoase: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun în compoziția cărora intră hidrogen și heliu, având densități relativ mici. • după mărime: planete mici:Mercur, Venus, Terra, Marte, Pluto, cu diametre mai mici de 13.000 km; planete gigant: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun au diametre mai mari de 48.000 km. * din punct de vedere istoric
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
este formată din circa 10 gaze diferite, în mare parte azot (78%) și oxigen (21%). Acel 1% rămas este format din argon, dioxid de carbon (ajută la absorbția căldurii pe timpul zilei, conducând la răcirea atmosferei și suprafeței terestre pe timpul nopții), heliu și neon. Toate acestea sunt gaze neutre, adică nu intră în reacție cu alte substanțe. Mai există urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon și ozon (O3), precum și gaze nocive, fum, sare, praf și cenușă vulcanică. Echilibrul natural
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
multiplele avantaje generate de o scădere a temperaturii. Și, totuși, realizarea unui astfel de proiect s-ar putea lovi de obstacole serioase. În primul rând unele de natură tehnică, avându-se în vedere faptul că un balon stratosferic umflat cu heliu poate transporta încărcături cu greutatea de circa o tonă. Or, în acest caz, ar trebui lansate un milion de astfel de baloane în fiecare an pentru ca obiectivul să fie atins. Dincolo de asta, nici un studiu serios nu a evaluat deocamdată în
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
2. FECTELE RADIATIILOR IONIZANTE ASUPRA ORGANISMELOR Radiațiile ionizante sunt radiațiile de mare energie care sunt capabile să producă ionizări; acestea sunt: Radiațiile X Radiațiile γ Radiațiile Î (electroni) și Î+ (pozitroni) In ciuda faptului că particulele α sunt nuclee de heliu iar Î sunt electroni și pozitroni, denumirea folosită în mod curent este cea de radiații din motive istorice. V.2.1. Producerea radiaț iilor X Razele X iau naștere prin bombardarea unui element solid sau a unei combinații solide (anticatod
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
critic (Vc). Exemple: H2O : Tc = 3740C ; pc = 218,5 atm ; Vc = 57 cm3 CO 2 : Tc = 310C ; pc = 73 atm ; Vc = 95 cm3 O 2 : Tc = 1180C ; pc = 49,7 atm ; Vc = 74 cm3 Cel mai greu compresibil gaz este heliul: He : Tc = 267,80C ; pc = 2,26 atm ; Vc = 60 cm3. 1.1.2. Starea lichidă Este caracterizată prin volum propriu, lipsa formei proprii, având tendința de a lua forma vasului sub acțiunea forței gravitaționale. Suprafața liberă a lichidului este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Aceasta prezintă un nivel foarte important de ionizare în timpul maximului ciclului solar și permite propagarea undelor scurte. Astfel de la nivelul suprafeței planetare până la 105-115Km predomină azotul molecular 78,90% și oxigenul molecular 20,95% și în proporție redusă : argon, neon, heliu, kripton, dioxid de carbon, hidrogen, xenon, ozon, radon, vapori de apă, particule în suspensie. Între 115 și 200Km elementul principal este azotul molecular alături de care sunt în cantități mici : O2, O, N, He, H etc. De la 200Km la 1000Km devine
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de oxigen emit tonalități de culori variate, deși, de cele mai multe ori, se întâlnesc roșul sau verdele. Azotul molecular și ionii de azot produc la joasă altitudine culoarea roșu/roz, iar la foarte înaltă altitudine culoarea albastru/violet în perdeaua aureolară. Heliul neutru produce culoarea roșu închis, iar neonul este responsabil pentru rare pâlpâiri oranj cu unduiri laterale. Nivelul activității vântului solar influențează culorile aurorei. Fenomenul poate apărea și ca o luminescență ultravioletă, violetă sau albastră, datorată atomilor de azot, prima dintre
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
o constituie producerea energiei prin procesul de fuziune nucleară controlată. Dacă fisiune înseamnă spargerea nucleelor grele (uraniuă cu producere de energie și produși secundari, fuziune înseamnă unirea a două nuclee mai mici (hidrogen, deuteriu, tritiuă, cu producere de energie și heliu. Fără produși toxici rezultați în urma reacției și producând energie în cantitate mare, fuziunea nucleară ar putea constitui o alternativă viabilă la criza energetică - dacă ar putea fi controlată. În prezent nu există o tehnologie care să permită acest lucru, existând
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]