949 matches
-
lăsându-l nedefinit ontologic și otnic, altfel spus ignorând interpretările despre faptul de a fi ființă a unei ființări sau de a fi lucru al unei lucrări, motiv pentru care își propune să ne lumineze. Din păcate, în demersul său hermeneutic, ontologico-ontic, marele filozof pornește de la mijlocul drumului, adică de la ființă și nu de la originea ei, cum ne-am fi așteptat. Mai mult decât atât, știind că orice ființă este înzestrată cu viață, deci cu ființare, ceea ce o deosebește de un
FIINŢĂ ŞI TIMP SAU “LOIALITATEA OARBĂ FAŢĂ DE HITLER” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382398_a_383727]
-
în străinătate, o carte bine bazată teoretic, dar care aduce și numeroase elemente de noutate în interpretarea simbolurilor și a semnelor arhaice a fost lansată la Universitatea de Nord miercuri, 11 mai, după-amiază. Este vorba despre "Simbolica artelor non-verbale. Aplicații hermeneutice"de dr. Ioan Marchiș, apărută la Editura Ethnologica, o inedită încercare de apropiere de zona semioticii și a hermeneuticii din perspectiva unui artist plastic cu o cultură mai mult decât solidă. Cartea, bazată pe lucrarea de doctorat a autorului, se
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
remarcat este că „pentru prima dată, într-o lucrare de hermeneutică se vorbește, alături de marii maeștri, de Mircea Eliade", a punctat profesorul de filosofie dr. Petru Dunca, decanul Facultății de Litere. Capitolul al treilea, cel mai consistent, cuprinde 5 aplicații hermeneutice în care dr. Ioan Marchiș dă întreaga măsură a puterii sale de interpretare și de interconectare a cunoștințelor teoretice acumulate în timp, experiența sa ca artist plastic aducându-și o mare contribuție la reușita acestui demers. Cele cinci titluri sunt
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
acestui demers. Cele cinci titluri sunt: "Forme și structuri plastice arhaice din nordul Transilvaniei", "O hermeneutică simbologică a operei lui Constantin Brâncuși", "Drumul morții și renașterii pe vasele funerare din Cultura Suciu de Sus", "Marea Zeiță Mamă. Epifanii. Reprezentări", "Concepte hermeneutice: Masca și Jocul în spațiul scenic". Interpretările sunt scrise cu har, într-un limbaj bogat, colorat, care subjugă cititorul, fie el un intelectual de specialitate sau doar un om cu ochii deschiși spre cunoaștere. „Noi, românii, am păcătuit prin faptul
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
doi băimăreni: dr. Ioan Marchiș („Drumul morții și renașterii pe vasele funerare") și col. (r.) Mihai Cozma („Cine reînvie cetatea dacică de la Cheud, din Poarta Someșului?"). Studiul lui Ioan Marchiș reprezintă un fascicul din cartea sa „Simbolica artelor non-verbale - Aplicații hermeneutice", apărută la Editura Ethnologica și care are la bază lucrarea sa de doctorat. „Am demonstrat o idee curajoasă: cultura Suciu de Sus a fost focarul care a răspândit în lume semnele care țin de cultul Soarelui, inclusiv etruscii fiind, astfel
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
încremenit/ peste nopți de bronz/ peste dimineți /încărcate de/ lumini astrale”(eul muribund), ”din carcasa trupului/ din carne,/ sânge și oase/ se deșiră obsesiile / în zboruri de fluturi negri/ dintre aripile cărora toate gândurile/ pot fi azvârlite în neant”(execițiu hermeneutic). Stadiul superior al stărilor existențiale este reprezentat de motivul fluturelui, metaforă- simbol, ce concentrează o întreagă semantică a evoluției umane. Trecând prin ternarul larvă - crisalidă - fluture, ființa metamorfozată se ipostaziază succesiv între planul teluric și celest, ducând în astral energia
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
poziție exclusivistă, dar o poziție care să deschidă cele mai largi orizonturi “. Dar, criticii de dinainte și cei de acum, nu cred că vor acorda credit acestor spuse.Însă noi simțim înglobat în aceste spuse marele adevăr al unei dialectici hermeneutice. O critică pasionată și părtinitoare, cum se mai practică pe la noi, și exclusivistă, este, în același timp, o critică inconsecventă, dar și consecventă. Inconsecventă pentru motivul imobilității creatorului, neașteptându-l cu o rețea întreagă de metode, ea va putea, în
CRITICA SE LOVEŞTE ÎN FIECARE ZI DE METAFIZIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360823_a_362152]
-
clipă să-și uite propria natură și să impună în loc să urmeze. Aceste caracteristici riscante se caracterizează prin: inconsecvența prin rigoare, așa zis tehnică, schematismul prin starea sufletească ce exprimă libertatea prin reflexibilitate.A;a cum scria și Leo Spitzer cercul hermeneutic se închide în personalitatea criticului, în capacitatea sa de a reacționa în fața operei, idealul criticii lui Jean Starobinski în Relația critică, tradusă de Alexandru George, este legat indisolubil de calitatea celui care citește, dar și de echilibrul în el al
CRITICA SE LOVEŞTE ÎN FIECARE ZI DE METAFIZIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360823_a_362152]
-
scurtează căi rătăcitoare, spulberând ipoteticul și misteriosul, iar celui care reverberează prelung la remanențele lecturii îi iluminează orice nepătruns. Asta vrea și reușește să facă în chip elevat conf. univ. dr. Mirela-Ioana Borchin, de la Literele Universității timișorene, printr-un eseu hermeneutic în dialog cu Poetul Eugen Dorcescu, intitulat „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI”, remarcabilă carte de interviuri, după ce a izbutit nu de mult o ediție critică [1] a operei cunoscutului poet timișorean. Libertatea autorului de a alege tema, cunoașterea fără aproximări
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
abordării sunt doar câteva dintre condițiile sensibil esențiale ale genului. Precăderea unora sau altora se repercutează nemijlocit în finalizările colocuției, în estetica ei. Așa se explică șarmul Convorbirilor Ioanei Revnic[2] cu Alex. Ștefănescu și tot așa se explică investigațiile hermeneutice din cartea Mirelei-Ioana Borchin. După substanțialul eseu conexiv din Nirvana[3], autoarea constată că ar mai fi câte ceva de spus, că dialogul cu Eugen Dorcescu ar putea continua dincolo de poetica treptelor - o aplicată trimitere la perspectiva hiperlucidității metafizice, a cuprinderii
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
Însă, dincolo de aceste aspecte, să le spunem tehnice, care scapă de regulă ochiului neavizat și asupra cărora nici noi nu insistăm mai mult, în cartea Mirelei-Ioana Borchin strălucesc analizele - ca demers și sintezele - ca orizont, de aceea subtitlul ei, Eseu hermeneutic în dialog cu Poetul Eugen Dorcescu, se cere considerat cum se cuvine, fiindcă, de facto, poetul Eugen Dorcescu este coautor al eseului dialogat, o observație ce se cere consemnată cu onestitate. Întregul este o singură partitură, comprehensiunea își are incidența
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
în metatext. Iată de ce rezervăm acestui fapt în continuare spațiul cuvenit și, chiar dacă reluăm ideea, merită să o facem: fiecare interviu are suficientă identitate, exprimată în titlu, dar, toate la un loc, realizează ceea ce reține subtitlul cărții, adică un eseu hermeneutic în dialog cu poetul. În deschiderea acestuia, Mirela-Ioana Borchin decide să vorbească despre avatar cu o falsă vanitate: [...]„De pildă, am vrut să înțeleg poetica avatarurilor, care irigă cu mister lirica dorcesciană. Cum de nimeni, în afara mea, nu s-a
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
afirmațiile din aceste documente, care ascund cu consecvență conflictele cronice ale epocii. Spre exemplu unirea Bisericii Greco-Catolice din anul 1948 a avut cu totul alte conotații și semnificații decât cele prezentate de propagandă. Distanța este uriașă și de aceea exercițiul hermeneutic trebuie să fie extrem de atent. Cartea lui Gillet conturează o imagine sumbră a Bisericii Ortodoxe Române, cea de colaboratoare fidelă a regimului comunist, asistând nici mai mult nici mai puțin la o comunizare a acesteia. El încearcă să demonstreze, dincolo de
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
EUVT, 2005; Comunicarea orală, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2006; (Coordonator) Comunicare și argumentare, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2007, cu o Prefață de Alina Pamfil; Semantica modurilor incertitudinii, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2011; Eugen Dorcescu și vocația vectorială a Nirvanei, Eseu hermeneutic, 150 de pagini, referitor la ediția definitivă a poeziei lui Eugen Dorcescu (vezi infra); Etern, într-o eternă noapte-zi. Eseu hermeneutic în dialog cu Poetul Eugen Dorcescu, Editura Mirton, Timișoara, 2016; (Coordonator) Despre Eugen Dorcescu. Volum omagial 75, Editura Mirton
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
de Alina Pamfil; Semantica modurilor incertitudinii, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2011; Eugen Dorcescu și vocația vectorială a Nirvanei, Eseu hermeneutic, 150 de pagini, referitor la ediția definitivă a poeziei lui Eugen Dorcescu (vezi infra); Etern, într-o eternă noapte-zi. Eseu hermeneutic în dialog cu Poetul Eugen Dorcescu, Editura Mirton, Timișoara, 2016; (Coordonator) Despre Eugen Dorcescu. Volum omagial 75, Editura Mirton, Timișoara, 2017; Eugen Dorcescu sau vocația vectorială a sublimului, sub tipar la Editura Mirton, Timișoara. B. Proză: Punctul interior [roman], Timișoara
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
Eugen Dorcescu în spațiul cultural hispanic, în Questinoes Romanicae, nr. 4, Ed. Jatek Press, Szeged, 2016; Mirela-Ioana Borchin, Veronica Balaj în contrejour, „Melidonium”, 11 aprilie 2017.. D. Ediții îngrijite: EUGEN DORCESCU, Nirvana. Cea mai frumoasă poezie. Ediție îngrijită și eseu hermeneutic (Eugen Dorcescu și vocația vectorială a Nirvanei, 150 p., vezi supra) de Mirela-Ioana Borchin, Timișoara, Editura Eurostampa, 2015. Premiul special al Juriului Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor, decembrie 2016. E. Redactor/ lector de carte EUGEN DORCESCU, Elegiile de la Carani, Timișoara
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
și îndurerat”, „Poesis”, XXVII, 2016, nr. 1-2-3, p. 17-19; Eugen Dorcescu, O mare carte de și despre dragoste, „Portal Măiastra”, XII, 2016, nr. 1, p. 18; Constantin Stancu, Timpul ca un glonț, „Confluențe Literare”, 29 februarie, 2016; Iulian Chivu, Conectivități hermeneutice cu Mirela-Ioana Borchin, „Constelații diamantine”, VII, 2016, nr. 3, p. 8-9; Livius Petru Bercea, „O epopee lirică dedicată condiției umane”, „Națiunea”, s. n., VI, 2016, 17 aprilie; „Agero”, 13 iunie, 2016; Iulian Chivu, Apa - spațiu al memoriei și al venerării, „Vatra
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
Portal Măiastra”, nr. 4, 2016, p. 22 - 23; Constantin Stancu, Eugen Dorcescu: Bătrânul, avatarul, arhi-amintirea, fericirea..., „Portal Măiastra”, nr. 4, 2016, p. 37; Livius Petru Bercea, Dialog despre eternitatea poeziei, „Semne-Emia”, nr. 4, 2016, p. 16 - 18; Iulian Chivu, Dialoguri hermeneutice. Mirela-Ioana Borchin - Eugen Dorcescu, „Banchetul”, Anul II, nr. 13-14-15 (ianuarie-februarie-martie), 2017, p. 9 - 13; Claudiu T. Arieșan, Esențele cetății, „Orizont”, Anul XXIX, nr. 3(169), 2017, p. 21; Iulian Chivu, Eugen Dorcescu, retrospectivă aniversară, „Alternanțe”, Anul V, Nr. 2 (15
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
logic, gata să înfrunte, fără ursuzlâc și fără oțărâre, ba dimpotrivă, cu grațioasă seninătate, orice obiecție, venind din partea oricui”. (G.I. Tohăneanu) „A descoperi ceea « ce nu au văzut alții » înaintea ta, ar trebui să fie aspirația prioritară în orice act hermeneutic. Și aceasta chiar este aspirația și - de ce nu? - ambiția mărturisită a scriitoarei și universitarei (UVT) timișorene Mirela-Ioana Borchin, atunci când întreprinde ampla cercetare, veritabilă exegeză, asupra operei poetului Eugen Dorcescu. Textul, de dimensiunile unei cărți de sine stătătoare, a apărut în
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
determinându-i investigația remarcabilă prin relevarea celor mai neașteptate aspecte ale operei lui Eugen Dorcescu”. (Radu Ciobanu) „Să precizăm că dna Mirela-Ioana Borchineste de departe, în critica românească, exegeta de marcă a acestei bogate opere poetice, printr-un minuțios excurs hermeneutic bachelardian și de mai largă reflecție (Despre o arhi-amintire; Simbolurile materiei spiritualizate în poezia lui Eugen Dorcescu), rotunjind de data aceasta profilul scriitoricesc al sărbătoritului cu studiul de referință biobibliografic Eugen Dorcescu în spațiul cultural hispanic, un „eseu-raport” la ceasul
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
Dorcescu, Etern, într-o eternă noapte-zi, cartea a apărut recent la editura timișoreană „Mirton” și reprezintă, mai ales pentru Eugen Dorcescu, o modalitate de a-și defini limpede arta literară și opțiunile existențiale, iar pentru autoare o confirmare a considerațiilor hermeneutice din cercetările de până acum asupra liricii poetului. Poate, cartea ar fi fost bine să apară înainte de studiile, cu o bază solidă în textul poetului, ale d-nei Mirela Borchin. Ar fi fost mai eficientă atunci și ar fi ajutat la
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
asupra liricii poetului. Poate, cartea ar fi fost bine să apară înainte de studiile, cu o bază solidă în textul poetului, ale d-nei Mirela Borchin. Ar fi fost mai eficientă atunci și ar fi ajutat la clarificarea multor afirmații din eseul hermeneutic integrat Nirvanei. Dar asta a fost opțiunea autoarei; sau cartea s-a alcătuit o dată cu studiul din Nirvana. Apropò de autor (autoare). Meritele sunt, în aceeași proporție, ale amândurora. La „rotunjirea” volumului a luat parte, în egală măsură cu autoarea, șì
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
că există un metalimbaj cu totul specific al operei cunoscutului poet. O întâlnire necesară pentru literatura română, efectele ei sunt pozitive din punctul de vedere al istoricului literar”. (Constantin Stancu) „Particularitatea și valoarea antologiei se susțin în continuare prin studiul hermeneutic însoțitor, semnat de Mirela-Ioana Borchin, cu dimensiuni impozante, care ocupă un sfert din volum (din cele 600 de pagini, studiul are 150 de pagini), în întregime comentariu propriu și original aplicat pe text, aprofundat, fin nuanțat și independent de cârjele
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
metafizică. Noi știam, ca proștii, că menirea culturii este aceea de a îmblânzi agresivitatea, de a cultiva toleranța, de a ridica brazda materialității la holda spiritului, și câte altele de genul acesta. Dar vine Ifigenia cu geanta plină de scule hermeneutice și dă-i și luptă, nenicule, să ne educe, vrem-nu-vrem, în spiritul pașoptismului luceferist, de tristă întunecime. Cu o ageră privire de șoim orb, vede râma la cinci metri în ogorul «Constelațiilor diamantine» și decretează, de la înălțimea micimii sale, că
DINTRE SLUTE DE CATARGE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349492_a_350821]
-
de a apropia valențele sacralității de capacitatea noastră de înțelegere limitată, de o „analitică a receptivității” umane, ce percepe sacrul ca „scandal” ontologic și gnoseologic, ca instanță așezată sub pecetea lui mysterium tremendum. Interpretarea parabolelor biblice este efectuată cu instrumente hermeneutice adecvate, printr-o subtilă și sugestivă atenție la relieful semantic al pildelor, prin articularea unor ipoteze de interpretare, ce sunt în consonanță cu meandrele, intențiile și sensurile textului biblic. Astfel, pentru Andrei Pleșu, creștinismul este „dozajul optim... între autoritate supramundană
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]