266 matches
-
de jos la cele mai înalte. "Ce este dedesubt e la fel cu ce este deasupra, iar ce este deasupra e la fel cu ce este dedesubt, pentru a împlini miracolul unui singur lucru" (Tabula Smaragdina). Aceasta este esența filosofiei hermetice. Sfîntul Augustin se referă la Hermes, fă-cînd referire la Definițiile lui Asclepios, singura lucrare care se găsea pe atunci în traducere latină. Alți autori din epocă menționează și Divinul Poimandres. Dar filosofia lui Hermes Trismegistul a ajuns să fie mai
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
înțelegerii. Pe piatra de la Rosetta, el este numit "Cel de două ori mare". Însă, potrivit Tabulei Smaragdina (Editura Herald, București, 2007, p. 22), el este numit "Cel de trei ori mare", deținînd trei părți ale filosofiei lumii întregi. Bijuteria scrierilor hermetice o repre-zintă Tabula Smaragdina sau Tabla de Smarald, care a apărut pentru prima dată în Occident în 1140, fiind tradusă din arabă în latină de către Johannes Hispalensis. Unii autori indică drept sursă de proveniență a textului Siria, alții... China. Majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ale mai cunoscuților kabbaliști Albert cel Mare și Raimundus Lullus, menționa-te în ediția românească. Nu ne rămîne decît să felicităm Editura Herald, Colecția Quinta Essentia, pentru inițiati-va de a ne fi adus în față două texte fundamen-tale din opera hermetică, care cunoaște astăzi un proces de redescoperire și recuperare, relevîndu-se drept una dintre cele mai profunde filosofii mistice din istoria umanității, cu înrîuriri profunde asupra operelor Renașterii europene și asupra întregii epoci moderne. 5.5. TĂRÎMUL CELOR TREI AMIN Așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
la Nur Ali-Shah Elahi, L’Esotérisme kurde, trad. M. Mokri, Albin Michel, Paris, 1966, p. 9. 69. Idem, pp. 19-20. 70. Idem, p. 22. 71. Pentru o opinie diferită, vezi articolul „I miti cosmogonici degli Yezidi” În vol. Gnostica et Hermetica, Ateneo, Roma, 1982, de Giulia Sfameni Gasparro. 72. Vezi Kurt Rudolph, Die Mandäer I: Prolegomena, das Mandäerproblem, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1960, p. 13. Trilogia lui Rudolph este și astăzi cea mai bună prezentare sintetică a credințelor mandeene, În ciuda interpretărilor ei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
datorită distracției crase, căci nu pare să fi băgat de seamă contradicția dintre Simon, cum este el Înfățișat de ereziologi, și Revelație. După ei, Revelația este opera neîndoielnică a lui Simon și precedă gnosticismul. A fost scrisă sub influența stoică, hermetică, platonică și filonică 36. Înainte de a merge mai departe, să examinăm sumar dosarul de gnostic al lui Simon. Mărturia cea mai importantă se datorează lui Irineu, care este sursa principală de informație pentru ereziologii de mai tîrziu, probabil pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Apostoli AcPtd 2. Tunetul, Mintea Perfectă (Brontê) Br 3. Adevărata Învățătură (Authentikos Logos) AL 4. Conceptul Marii Noastre Puteri (Noema) N 5. (Fragment din Republica lui Platon) 6. Discursul despre a Opta și a Noua Og 7. Rugăciunea de mulțumire (hermetică) G 8. Asclepius Ascl VII 1. Parafraza lui Sem PSem 2. Al doilea tratat al Marelui Seth ST 3. Apocalipsa lui Petru ApPt 4. Învățăturile lui Silvan Sil 5. Cele trei stele ale lui Seth TSS VIII l. Zostrianos Z
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Însușiri sau, conform altor versiuni, primește de la planete unele vicii. Între timp toate mențiunile privitoare la această chestiune au fost adunate și luate În discuție În cartea mea Expériences de l’extase. Versiunea negativă este prezentă mai ales În tratatul hermetic Poimandres (cap. 25) și În cîteva pasaje enigmatice din scrierile gramaticianului Servius (Comentariul la Eneida), un contemporan ceva mai tînăr al lui Macrobius. În ultima fază a dezbaterii noastre, Flamant și cu mine am căzut de acord că, deși Numenius
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ar fi reacționat printr-o inversiune semantică la o teorie platonică prezentată inițial În cheie pozitivă. Cu alte cuvinte, este mai ușor să Înțelegem de ce o asemenea teorie ar fi fost produsă mai Întîi În cercurile medio-platonice, preocupate de astrologia hermetică, din dorința de a Înțelege cum anume comunică planetele Însușirile lor sufletelor omenești. Ar fi putut fi interpretată mai degrabă abia atunci de gnostici În cheie negativă. Știm cu certitudine că gnosticii au tratat despre călătoria sufletului prin sfere Înaintea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Pan. col. 1301b. 32. Puech, Traité, pp. 190-192; vezi și Giulia Sfameni-Gasparro, „Il mito bogomilo dei due figli di Dio: Osservazioni storico-religiose”, În Umanitá e storia: Scritti in onore di Adelchi Attisani, F. Giannini, Napoli 3, sau În Gnostica et Hermetica, Ateneo, Roma, 1982. 33. PG 122 col. 825. 34. Narr. 94 sq. = Pan. col. 1292-1293; Puech, Traité, pp. 178-181. 35. I. Ioh., p. 58 Bozóki. 36. I. Ioh. 93 V. 37. I. Ioh., pp. 58-60 Bozóki. 38. I. Ioh. 104-106V
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
of Judaism in the Graeco-Roman World, Fortress Press, Philadelphia, 1981, pp. 245-68. A.F. Segal and N.A. Dahl, „Philo and the Rabbis on the Names of God”, Journal for the Study of Judaism 9, 1-28. Giulia Sfameni Gasparro, Gnostica et Hermetica, Ateneo, Rome, 1982. M. b.’Abd al-Karim, al-Shahrast@2@n@1@, Kitab al-milal: Les dissidences de l’Islam, ed. fr. și introd. de J.-Cl. Vadet, P. Geuthner, Paris, 1984. Folkert Siegert, Nag Hammadi-Register: Wörterbuch zur Erfassung der Begriffe in
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
petrec și așa cum le imaginam în acea clipă. Dacă am încerca totuși să credem că faptele sunt independente de noi, este suficient ca într-un moment tragic să închidem ochii și regăsim o independență interioara atât de stricată și de hermetică încât putem plasa în întunericul ei orice amintire, orice gând și orice imagine vrem, putem plasa în miezul momentului tragic o glumă, o anecdotă ca și un titlu de carte sau subiectul unui film de cinematograf 73. De fapt, atât
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
îi va schimba și filosofia de viață: dacă am încerca totuși să credem că faptele sunt independente de noi, este suficient ca într-un moment tragic să închidem ochii și să regăsim o independență interioară atât de strictă și de hermetică, încât putem plasa în interiorul ei orice amintire, orice gând și orice imagine vrem, putem plasa în miezul momentului tragic o glumă, o anecdotă ca și un titlu de carte sau subiectul unui film de cinematograf 320. Naratorul blecherian acceptă jungian
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 În căutarea "sensului" pierdut... Evenimentele scriitoricești din ultima vreme ne descoperă un Tiberiu Brăilean complex și sofisticat, fermecat deopotrivă de sirenele verbului poetic, de arcanele speculației sistematice, de ispitele redemptorii ale gnosticei Sofia sau de tainele hermetice reciclate netransparent întro "lume pe dos" ca a noastră. Discret subversiv, dar mereu surprinzător, distinsul universitar ieșean trece dezinvolt de la volutele metaforice ale Psalmilor și Cîntării Cîntărilor, la plimbările solemne prin Grădinile lui Akademos sau la glosele parfumate cu lirism
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
special în domeniul monetar, care se pretează cel mai bine așezării într-o perspectivă temporală, ca și simbolurilor figurative. Perioada Renașterii aduce o renaștere a textelor grecești, mai ales ale lui Platon, avîntul științelor, dar și al metodelor cabalistice și hermetice. Descoperirea unui nou continent atrage cu sine și o lărgire a orizonturilor temporale. Cu personalități deosebite, precum Nicolas de Cues (cardinal roman), Francis Bacon (cancelar al Angliei), Pico de la Mirandola, Rabelais sau Marsilio Ficino, amestecul moștenirii platonice redescoperite cu elemente
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
pentru generarea unui nou salt calitativ. De asemenea, remarcam faptul că epo-ca noastră seamănă foarte bine cu cea alexandrină, în care diferite școli, doctrine și sisteme își disputau întîietatea, evidențiindu-se hermetismul și gnosticismul. Am considerat că ideile și principiile hermetice revin în forță astăzi, că ele oferă un sistem interesant și pentru știință, inclusiv cea economică, că oferă o deschidere ce poate fi valorificată ca filosofie inspiratoare a unei științe noi, mai umane, care să ducă omenirea spre un nou
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
1997, conținînd texte teologice, astronomice, religioase și medicale, regăsite și în ma-nuscrisele descoperite la Nag Hammadi, ce au născut o nouă "Hermes-manie". Scopul scrieri-lor îl constituia inițierea novicilor în știința se-cretă, în vederea iluminării și identificării cu absolutul. Chintesența științei hermetice a fost astfel transmisă pînă astăzi, vizînd contopirea înțelepciunii lumești cu cea cerească, divină. Al doilea principiu al lui Hermes susține că fiecare ființă posedă un al doilea corp, eteric, format dintr-o substanță fină, invizibilă, ce înfășoară corpul fizic
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sunt oameni nemuritori", idee ce a revoluționat cercetarea spirituală, iar al patrulea reiterează dictonul poate cel mai cunoscut al întregii antichități: "Cunoaște-te pe tine însuți și vei cunoaște Universul și zeii!" Înscriindu-se, după opinia mea, pe a-ceastă filieră hermetică, tratatul despre nimic al lui John Barrow este o carte occidentală despre "vidul plin" al orientalilor, despre zero-ul pe care filosofia greacă l-a ratat, o carte paradoxală, incitantă, plăcută, erudită prin știința fizico-matematică pe care o demonstrează în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
o mai acreditam undeva, este legea conservării informației. Anticii cu-noșteau se pare ceea ce noi aflăm abia acum, anume, corespondențele dintre macrocosmosul universului și universul microcosmic al acceleratorului de particule. Alchimia, considerată de Jung o "filosofie a mîntuirii", era o știință hermetică ce căuta să răspundă la între-barea: Ce va deveni "corpul eteric" lipsit de greutate al atomului sau electronului după eliberarea sa de materie, dacă nu un "cîștig informațional"? Potrivit lui Hermes, "este necesar ca, la sfîrșitul lumii, cerul și pămîntul să
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
pentru care pledează și Sarane Alexandrian, în foarte erudi-ta sa Istorie a filosofiei oculte, apărută la Editura Humanitas, București, 2005, în traducerea Claudiei Dumitriu. Așa cum arată A. J. Festugière, în La Révélation d'Hermès Trismégiste, J. Gabalda, Paris, 1953, "Gnoza hermetică este cunoașterea lui Dumnezeu în calitatea lui de hipercosmic, inefabil, neputînd să fie cunoscut numai cu mijloace raționale, și cunoașterea de sine, ca entitate provenind din Dumnezeu". Ea aduce obscuritatea "răsucită în spirale" la lumina zămislită prin Cuvîntul sau Verbul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Dumnezeu în calitatea lui de hipercosmic, inefabil, neputînd să fie cunoscut numai cu mijloace raționale, și cunoașterea de sine, ca entitate provenind din Dumnezeu". Ea aduce obscuritatea "răsucită în spirale" la lumina zămislită prin Cuvîntul sau Verbul divin. În cosmogonia hermetică, de o frumusețe tulburătoare, pămîntul este înconjurat de opt ceruri concentrice (Ogdoada), dincolo de care se află Divinitatea. Omul s-a născut minunat în cea mai înaltă regiune a cerului, androgin, după chipul Supremei Ființe de lumină. Privind însă peste lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
autorul lor "se face sacerdot al lui Hermes" (Ștefan Aug. Doinaș). În Symposion nigrum din Marea înfățișare (Editura Junimea, Iași, 1977), exclamația onctuoasă a practicantului-tip al acestui ritual îl va invoca, într-adevăr, direct pe patronul spiritual al alchimiștilor: "Hermetică enigmă! Și cele opt simboluri/ sunt cupe opaline pe cele opt altare/ ale ofrandei pure. Cu noi este acela/ născut din însuși Hermes!/ Pe coapsa lui de aur/ e scrisă cifra triplă a Cheii absolute". Dar când "soarele mistic apune
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de bărbieri". (13, p. 248) Durand a insistat să arate că noua antropologie are vechi tradiții cultural- științifice și religioase. Dintre ele, autorul a ales islamul spiritual (prezentat în capitolul al treilea), iar ca sursă internă Occidentului a fost tradiția hermetică, prezentată în capitolul al patrulea al scrierii. Ni se oferă astfel posibilitatea de a ne completa substanța temelor noastre cu imaginea modernității care, întrucât "a realizat condițiile morții speciei", este menită să suporte metamorfoze sub acțiunile forțelor noologice reprezentate de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
omenești și distrugeri de valori. El vedea un "singur sens": "de a fi remitificat destinul omului contra cauzalităților Potopurilor, Turnurilor Babel, Cezarilor sau Faraonilor și, finalmente, contra necesității entropice a computerelor, a imperiilor și a morții". (13, p. 77) Curentul hermetic a fost cam ignorat de sociologia și istoria occidentală, uneori și de culturile "estice" care au fost, prin origini și destinații, mai tradiționale. Motivele occidentalilor sunt mai multe. Printre ele, credințele multor umaniști că în cunoașterea omului trebuie să se
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
deschise, care îi procură încrederea în menirile sale. Multe dintre aceste obiective le cultivă astrologia, magia, alchimia, medicina naturistă și alte reprezentări în care omul rămâne o prezență activă, nu doar o urmă lăsată pe nisip. Sunt câteva din caracteristicile hermetice de cunoaștere. Prin amintitele discipline se sugerează că natura nu este ostilă, ci participă alături de om, ajutându-l să-și depășească limitele. Se enunță și noi principii de așezare a omului în lume, dintre care "corespondența", "rolul minții", "similitudinea" sunt
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a pledat pentru medicul inițiat și inițiator; ca mag, considera corpus siderum ca "suflul lui Dumnezeu". Elvețianul împletea terapeutica medicală cu filosofia și cu deontologia medicală, revenite astăzi în reglarea complicatelor relații interprofesionale și interumane prezente în vindecarea maladiilor. "Tabloul hermetic este, așadar, complet la Paracelsus: nu numai microcosmosul uman este, prin patru dintre entități, similar macrocosmosului meteorologic, fizico-chimic, psihosocial și astrologic, dar și Medicus se află în miezul medierii, el este cumva un manipulator al similitudinii, arche printre arche". (13
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]