253 matches
-
picioare, gâtițe cu rochii țipătoare, îmbibate cu transpirația de rigoare. Sunt din belșug sprayate sau abundent coloniate, la gât cu lanțuri groase, având toate metacarpienele gâtuite cu inele sclipitoare. Unele mai păstrează patina provenienței, având călcâiele crăpate, fante în care hibernează greierele lui La Fontaine. Sunt mari amatoare de dansuri din buric, pe ritmuri de manele, cu burțile revărsate, ținând mâinile ridicate, etalându-și cu multă dărnicie și fala, bretonul de la sub braț, ud și rău mirositor. O întâmplare amuzantă a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Domnului până la sfârșitul zilelor mele". De atunci trecuseră mai bine de patruzeci de ani. Cobora în târg extrem de rar, de pildă după lumânări din ceară curată, care să nu afume pereții zugrăviți cu sfinți ai bisericuței. În lunile de iarnă hiberna ca liliecii. în rest, se culca și se scula o dată cu soarele, mânca după fazele Lunii, îngrijea de bisericuță, ținea slujbe de câteva ori pe zi, lucra pământul micii grădini sau hoinărea prin munți, mereu surprins de miracolul vieții. Arareori urcau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
dragonul capătă valențe antagonice și chiar un renume negativ în conștiința creștină . Nu greșim afirmând că însuși Vlad a produs devierea de sens, prin schimbarea codului cromatic, de la roșul regal, biruitor, la verde. „ în toate mitologiile, zeitățile verzi ale reînnoirii hibernează în Infern, unde roșul htonian le regenerează.” Dragonul verde poate fi simbolul Imperiului Otoman; ipostaziază mai curând natura duală a omului biruit de păcate. Printre alte semnificații, verdele este asociat cu apele inferioare, cu păcatul, în complementaritate cu roșul, expresie
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
O să te spun la toată lumea, Alex... o să-l sun pe Jimmy Breslin! După care, în Atena, mă amenință că, dacă n-o iau de nevastă, se aruncă de pe balcon. Așa că-mi iau valiza și plec. Șikse! Iarna, când virusul poliomielitei hibernează și pot fi sigur că până la sfârșitul anului școlar voi supraviețui fără să ajung dependent de plămânul artificial, ies la patinaj pe suprafața înghețată a lacului din Parcul Irvington. În zilele lucrătoare pe înserat, iar sâmbăta și duminica dimineața până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
magic, care să spele toate zilele cenușii ale carierei lor și să-i transforme peste noapte în eroi. Din păcate momentele de glorie nu se ivesc și după toate aparențele vor întârzia multă vreme de acum încolo. Secolele trec, exploratorii hibernează și uneori se trezesc plictisiți din somnul criogenic. Nici o surpriză. Samuel Samore a uitat câte sute de ani a acumulat prin hibernare. E unul din cei mai vechi astronauți trimiși să inspecteze lumi. Anularea elementului temporal i-a afectat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
subsol. Un fel de brândușă și el, chiar Înainte de a Înflori. O tulpină rozalie ieșind din noul mușchi Întunecat. Dar o floare ciudată, Într-adevăr, pentru că părea să treacă prin mai multe anotimpuri Într-o singură zi. Își petrecea iarna hibernând și dormea sub pământ. Cinci minute mai târziu, fremăta În primăvara sa privată. În timp ce stăteam la oră cu o carte În poală sau mergeam spre casă cu o mașină a altor fete, simțeam un dezgheț Între picioare, solul umezindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Acesta o refuză, socotind-o Încă nefolositoare deorece mai era ceva de adăugat. „Ce anume...?” mârâi el oarecum calm. „Semnătura domnului inginer...E un martor, important și, confuziile nu mai pot fi interpretate...!” Tony pavone tresări din amorțeala În care hiberna. Auzindu-și numele rostit, Înțelese În ce Încurcătură vrea Doctorul să-l antreneze. Să refuze? Se putea ivi complicații; iar dacă semna polița, contribuia cu bună știință la ruinarea acestei familii...! Câteva momente stătu În expectativă, În cele din urmă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
contrazise el dus pe gînduri. Mai mult ca sigur: teoriile tale au acționat În mod negativ asupra sistemului meu nervos. Uite, Îți promit, mâine, voi curăța farfuria...!” IV ÎNTRE VIAȚĂ ȘI MOARTE Uneori, În zilele de repaus duminical, Tony Pavone, hiberna În așternut până mai târziu. Întradevăr, era singura lui zi de odihnă În care Înțelegea să se relaxeze, refăcându-și forțele pentru săptămâna care urma și, În care nu reușea să doarmă decât - patru, cinci ore pe noapte. De data
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cuvânt răsună strident În Încăpere, multiplicat la scară fantomatică Înțelegând greu despre ce-i vorba. În momentul imediat următor se apropie temnicerul cu cătușele gata pregătite iar comisia formată din tinerii ofițeri, bulbucară ochii trezindu-i din amorțeala În care hibernau! Tony Pavone fu Învolburat Înr’o ușoară amețeală, fiind Însoțită de o neașteptată ridicare a gradelor de ferbințeală ce pentru moment fu azvârlit În ceață...! Câteva momente, rămase fără grai ne mai știind ce atitudine să adopte. Broboane de sudoare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
când apare acel dubios Înscris În registrul de poartă, el fusese În concediu de odihnă, ca ulterior Buga Nicolae să retracteze sub presiune: Tony Pavone să poată fi ținut În arest, cât timp durează așa zisele cercetări penale...! Tony Pavone, hiberna de unul singur În celulă. Trecuse mai bine de șase luni de zile de când nu-l mai Întreba nimeni de vorbă În afară de gardieni care-l scoteau uneori să facă baie. În prima fază a arestării, anchetatorii Îl gratificase cu un
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
urma neapărat să aducă bani de acasă...! Trebuia neapărat să i-a o decizie. Dar ce fel de decizie când Încă gestiunea lui era răspândită În toate sectoarele Capitalei și, În pericol de dispariție...? Paralel, Lct. Col.Tudose Ion nu hiberna. El porni o avalanșe de acțiuni dezlănțuite. Mobiliză Întregul serviciu economic din subordinea lui, cerând ajutoare și dela alte unități ale miliției cu sarcini bine definite. Unii agenți deghizați În lucrători angajați sezonier În formația lui de lucru Îl spionau
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
track-urilor în format 5.1 pot spune doar atât: DVD-ul trebuie auzit cu surround! Pe măsură ce imaginile se succed, iar muzica te înconjoară, simți că nu mai poți suporta ce vezi și ce auzi - și totuși mai vrei! Ființa care hibernează în tine cere iar, și iar, și iar, într-o stranie dependență de Frumos. De viziunea Thy Veils asupra Frumosului! ENȚICLOPEDIA ENCARTA Gesturi Luiza VASILIU „Cel ce își duce mâna la gură când cască își amintește oare că acest gest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
în coaserea unul de altul a unor petice de pânză colorată. Goală, diformă, Zizi zăcea lângă mine cu fața în jos. Venirea fetelor, după care fugise între timp Marcel, mi-a dat altă senzație: ciudată, dureroasă, imposibil de înțeles. Parcă hibernasem o vreme și-acum mă trezisem într-o lume diferită de cea în care adormisem. Și ce mă încurca cel mai tare era că diferențele nu erau radicale, ci de nuanță, și tocmai nuanțele astea nu le puteam descurca, se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
la refuz. UN ALIBI! Jack Îngrămădi dosarele În dulap. Puse pe ușă tăblița cu „Nu deranjați!“ și se Întoarse În apartamentul lui. Ora 5.10 dimineața. Sub ciocanul de la ușă: „Jack, nu uita de Întîlnirea noastră de joi“. „Jack, drăguțule, hibernezi? XXXX - K“. Intră și Înhăță telefonul, formînd 888. — Poliția, Urgențe. Voce tărăgănată, de șmecher. — Dom’le, vreau să raportez o crimă. Dacă mint, să mă trăsnească! — Domnule, vorbiți serios? — Păi, deaaa... Dacă mint, să mă... Ce adresă aveți, domnule? — Adresa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
castrele complexe, de mari dimensiuni, cum a fost de exemplu cea de la Dinogeția. În epoca romană castrele se clasificau astfel-castra aestiva- tip de forturi sau tabere construite pentru a fi utilizate în timpul verii sau în regiuni cu climă caldă, -castra hiberna-tip de forturi sau tabere construite pentru a fi utilizate în timpul iernii sau în regiuni cu climă rece, -castra movere(română- castru de marș)tabără provizorie, construită de o legiune în deplasare, la sfârșitul unei zile de marș. Militarii se
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
pe cer, dar razele lui sunt foarte slabe. Zilele sunt foarte scurte, iar nopțile sunt foarte lungi. Pădurile se zăresc în depărtare, îmbrăcate cu mantie albă, cu tulpini fumurii. Apele au prins pe deasupra o pojghiță de gheață. Unele animale, iarna, hibernează. Sus, la munte, ursul își suge laba în bârlog. Alte animale își caută hrana, nu dom. Oamenii se ocupă mai puțin de treburi. Copiii sunt veseli, jucându-se cu bulgări, făcând oameni de zăpadă sau trăgându-se cu sania. Iarna
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
promoroacă. Ei s-au împodobit cu o ghirlandă de buchete. Prin crengile cochete anină flori de marmură. Plopii sunt ca niște umbre solitare, niște fantasme albe îngrozitoare. Doar câteva vrăbiuțe zgribulite mai caută de mâncare în frigul iernii. Animalele sălbatice hibernează. Cerbii și țapii cei negri și țintați mai caută hrană; căprioarele gingașe cu picioarele ca niște lujere au adormit; urșii își sug labele în hrubele tihnite; vulpile roșcate mai umblă după mâncare, dorm din când în când; lupul fioros și-
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
plătesc mult. Sindicate nu au. Politicieni pentru a le apăra interesele, nu au. Au în schimb legi importate de la Uniunea Europeană, legi care sunt rezultate ale feminismului celui de-al doilea val, pe când nouă ne rezolva comunismul toate problemele și noi hibernam liniștiți. Am obținut de la Uniunea Europeană, în sistemul pe care eu îl numesc „room-service”: nondiscriminare, egalitate de șanse, concedii parentale, interzicerea violenței domestice. Adoptarea acestor legi nu costă mai nimic atâta vreme cât ele rămân mai ales în vitrina cu norme. Și totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
dorință de a o seduce se trezi în mine. trandafirii, doamnă, sunt de fapt niște ființe... Iar a le plasa în categoria plantelor echivalează cu o teribilă jignire, dar puțini oameni își dau seama de acest lucru. Știați că trandafirii hibernează, dar că sunt extrem de sensibili și trebuie îngrijiți cu mare atenție în timp ce dorm pe timp de iarnă ? există divagații de trandafiri la fel cum există divagații pornind de la un subiect precis. Iată, de exemplu, acest trandafir impresionist este creația mea
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
sofisticată, mai complicată, mai indecisă.“ Înduioșată până la lacrimi de povestea propriei ei vieți, poeta dramatizează, într-un stil grandilocvent, momentul în care, stabilită la New York, s-a ocupat exclusiv de design, renunțând temporar la poezie: „În vremea asta Anca Pedvis hibernează. Bucata de suflet pe care locuiește ea este acoperită de o calotă de gheață arctică. De fapt, Anca Pedvisocar o socotește pe Anca Pedvis decedată. N-o plânge, dar undeva, în adânc, se simte amputată, deposedată de o substanțială parte
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
vas, a clătinat din cap, așa cum făceau doctorii din cărți și din anii lui de ucenicie și cum el își jurase că nu va face niciodată, și a dat un verdict scurt, neînsoțit de nici o rețetă și de nici o recomandare. — Hibernează. Nu avea anul scris pe spate, cum au, de multe ori, pozele vechi, dar era aceeași fotografie, mai puțin urma galbenă din colțul din dreapta. Aceeași femeie tânără, în rochie vaporoasă, de mână cu o fetiță cu ochi care în poză
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nervurile de lemn ale pereților. Pic, făcuse tavanul, îngăduindu-și un strop de apă colorată în roz și mov și roșu și gri și toate nuanțele piperului. Pic pic pic pic, plânsese el, din nou, gălbui, drept peste genele care hibernau, lăsând lacrimi colorate să alunece pe aripile nasului care-și mijise nările ca pe niște ochi neobișnuiți cu întunericul. Hapciu, strănutase Ivan din rărunchii unui ne vis, fără să știe ce se întâmplă. Nasul însă știa. Nasul ghicise, în boarea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ales la apă, pentru că apa, argintie, e cea dintîi trează cînd ziua se ivește și viața reîncepe. Peste rîu se întinde orașul. Nu-l văd, dar pot simți cum respiră greu și cu teamă. Ca un animal mare care a hibernat pentru prea mult timp și, duhnind, mult prea slab, se întreabă dacă se va mai trezi vreodată. Chiar podul abia dacă se poate zări de aici, podul cu lămpi elegante care leagă cartierul mărginaș de casele somptuoase de pe digul din spatele
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
Domnului până la sfârșitul zilelor mele". De atunci trecuseră mai bine de patruzeci de ani. Cobora în târg extrem de rar, de pildă după lumânări din ceară curată, care să nu afume pereții zugrăviți cu sfinți ai bisericuței. În lunile de iarnă hiberna ca liliecii. în rest, se culca și se scula o dată cu soarele, mânca după fazele Lunii, îngrijea de bisericuță, ținea slujbe de câteva ori pe zi, lucra pământul micii grădini sau hoinărea prin munți, mereu surprins de miracolul vieții. Arareori urcau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
conștiințelor înghețate nu este plăcută lui Dumnezeu. Genia, simțurile sunt avangărzi ale ispitirii, fiecare răspuns concretizează intenția de a culege nimicul, cenușa nu lasă nici măcar o dâră de cretă în oglindă. Ating! Pipăi vârsta fiecărui copac. Simt câte ierni a hibernat în coajă, de câte ori noiembrie i-a smuls frunza ca pe o măsea de minte, câte flori au zâmbit sub zăpezi întârziate, câte omizi și-au înverzit sângele printre frunze. Ating. Pot să număr câte vieți au atârnat de umbrele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]