885 matches
-
vremea când fluviul nu era Galben, Nu se purtau barbă și salbe, Numai Baraba cere și cere Iertare la mase cu fiere-n ulcele, Maestrul vrăjilor ține închise Păsări măiestre și le ucise, Alb porumbelul - iubita sedusă De-nțelepciunea severă hindusă. Sunt eu bărbatul care nu are Voie să plângă, fără-ndurare? Plâng uneori și iezii și zeii și huhurezii pe stânca Egeii. Blesteme ca valurile nalte, prea multe, Verzi de-nciudare în spumă, insulte, Nu mă pricep, frate crunt, sarazine, Taie
ULTIMELE ŞTIRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362232_a_363561]
-
103] pentru acea perioadă a culturii occidentale, avem o mărturie foarte prețioasă ce ne este comunicată de Victor Cousin în 1829. El consacra la College de France prelegerea a cincea și a șasea din Cursul de Istorie a filozofiei doctrinelor hinduse; încă de la început spune deschis: "Je déclare que pour moi, qui ne peux lire les originaux, la philosophie orientale se réduit a la philosophie indienne, et je déclare encore que la philosophie indienne est pour moi a peu pres tout
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
semitică, au mers pe urmele celei ario-europene, chiar dacă apoi, cum s-a întîmplat cu cea romanică, au reușit să creeze o anume independență de metodă care le-a condus să o întreacă pe cealaltă" [108]. Iată ce spune Hegel: "Limba hindusă veche, sanscrita, nu este doar mama tuturor limbilor hinduse actuale, ci este și foarte asemănătoare cu cea persană veche; nu constituie doar temelia tuturor formelor în care au evoluat limbile europene, greaca, latina, germana, dar este și pe de altă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cum s-a întîmplat cu cea romanică, au reușit să creeze o anume independență de metodă care le-a condus să o întreacă pe cealaltă" [108]. Iată ce spune Hegel: "Limba hindusă veche, sanscrita, nu este doar mama tuturor limbilor hinduse actuale, ci este și foarte asemănătoare cu cea persană veche; nu constituie doar temelia tuturor formelor în care au evoluat limbile europene, greaca, latina, germana, dar este și pe de altă parte în corelație cu limba egipteană. Un număr de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
raport care constituie tocmai ciudățenia spiritului indian. Toate acestea depind de anumite norme pe care le-am putea numi rasiale; adică nebunia de a considera naturală, și deci de netrecut, diferențierea. Dar și mai intim se va manifesta forma spiritului hindus ca mod de a ridica această nebunie veritabilă la statutul de principiu, și anume că ceea ce există în gîndire este pe de o parte produs și adresat conștiinței, însă pe de altă [206] parte, mărețul se transformă în infim, iar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o confuzie tulbure. Apare aici, în acest fel, o perfectă lipsă de spirit: nu acea lipsă de spirit ingenuă, neștiutoare, ignorantă, ci aceea în care conștiința spirituală înaltă decade pînă la naturalitatea originilor." În acest punct tot pe tema religiei hinduse sînt semnalate pozițiile înalte și cele joase. Într-adevăr: "În primul rînd trebuie să ne facem o idee despre înălțimea spirituală și mistică a brahmanilor; în al doilea rînd trebuie văzut ce se înțelege sub denumirea de Brahman sau Brahma
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
într-adevăr esență. Indienii își reprezintă Unul ca substanță lipsită de spirit, ca ceva existent, ca o materie în care materialul și spiritualul subzistă pur și simplu, fără o determinare clară. În acest Unul și Totul se află fundamentul concepției hinduse. Obiectivitatea are aici doar această formă substanțială: starea imediată sînt brahmanii, obiectivul este Brahman. Cu privire la abstract pot fi găsite la indieni cele mai frumoase cuvinte și pot fi admirate exigențele pe care ei le manifestă față de aspirația lor către înalt
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dispărea cu totul într-o fantasmagorie verbală. Pentru indian nu există nimic miraculos, pentru că nimic nu este stabil, motiv pentru care misionarii creștini nu știu cum să se folosească, în fața lui, de miracolele creștine. Următoarea dificultate ce se ivește în studierea religiei hinduse constă în a stabili care prezentare trebuie urmărită. Pe de o parte, mitologia hindusă prezintă multe stratificări; pe de altă parte, concepțiile mitologice diferă destul de mult. În Vede, în cartea de legi a lui Manu și în alte cărți se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nimic nu este stabil, motiv pentru care misionarii creștini nu știu cum să se folosească, în fața lui, de miracolele creștine. Următoarea dificultate ce se ivește în studierea religiei hinduse constă în a stabili care prezentare trebuie urmărită. Pe de o parte, mitologia hindusă prezintă multe stratificări; pe de altă parte, concepțiile mitologice diferă destul de mult. În Vede, în cartea de legi a lui Manu și în alte cărți se găsesc din cînd în cînd istorisiri fără nici o concordanță între ele. În unitatea visătoare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lui Manu și în alte cărți se găsesc din cînd în cînd istorisiri fără nici o concordanță între ele. În unitatea visătoare a spiritului și a naturii, care produce o imensă bucurie tuturor formelor și rapoartelor, găsim adevăratul principiu al spiritului hindus. Pentru aceasta [209] mitologia indiană este doar o orgie sălbatică a fanteziei, în care nimic nu ia o formă statornică și în care se trece de la cel mai vulgar lucru la cel mai elevat, de la sublim la oribil și la
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu este țara originilor: aici nu există începuturile spirituale. Cf. p. 258-259. [263] A se vedea prezentarea făcută de WALTER GARDINI S.X., în: "Fede e Civilta", Parma, aprilie 1962, nr. 4, p. 282-302. [264] E. GATHIER S.I., La pensée hinduse, éd. du Seuil (27, rue Jacob, Paris), 1960: am utilizat recenzia lui W. GARDINI, în: "Fede e Civilta", nr. 4, p. 357. [265] Glosa lui GARDINI, ibid. [266] E. GATHIER S.I., op. cit., p. 105. [267] Dacă oamenii ar aplica toate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
femeii indiene a insitat C. FORMICHI, La donna nell'India (în: Sette saggi indiani, ed. cit., p. 123-141). Noi vom căuta doar să trasăm termenii problemei cu relativa soluție. Așa, în Sutra celor 42 de secțiun (cf. TH. SIMENSCHY, Morala hindusă, Iași, 1943, p. 5, citînd ALEXANDRA DAVID-NEEL, Buddhism, London, 1939, p. 287) se citează următorul pasaj: "Dacă vorbești cu o femeie, fă aceasta cu inima curată. Spune-ți în gînd: "Așezat în această lume plină de păcate, vreau să fiu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sq. și Idem, Gl'Indiani, p. 114, unde e repetat). Mama și soția mai ales sînt ținute în cea mai mare considerație: " În ceea ce privește dreptul la respect, mama valorează de-o mie de ori mai mult decît tatăl" (TH. SIMENSCHY, Morala hindusă, ed. cit., unde se trimite la W. DURANT, Histoire de la civilisation, II, 226-232, Paris, 1937). Soția este singura ființă care dorește tot binele bărbatului: Cu fapte bune-și bucură pe tatăl sau feciorul, Bărbatulu-i dorește tot ce-i bine doar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
apoi publicată [...].."65 La 7 decembrie 1826, Blake i-a mărturisit lui Robinson: "Nu pot considera moartea decît că pe o deplasare dintr-o încăpere în altă"66. Această afirmație cu siguranta ne reamintește de misterele egiptene și scrierile sacre hinduse. Conform lui Fr. Tatham, Blake "afirmă întotdeauna că are puterea de a-și aduce imaginația în fața Ochiului minții, atît de complet organizată, formată atît de perfect și Evidență, încît insistă cum că în timp ce copiá viziunea (cum o numea el) pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
103) este potrivit lui Eliade reprezentat de Muntele sacru, de templu, de oraș, ca Axis Mundi (punct de întîlnire între Cer, Pămînt și Infern). Centrul este astfel zona a sacrului, a realității absolute. Drumul spre centru este un "drum dificil" (durohana hindus)104, o trecere prin labirint, un riț de trecere de la profan la sacru, prin care se dobîndește accesul la centru, ceea ce echivalează cu inițierea (accesul la real, durabil, eficace)105. Trecerea prin labirint este sugerată și de circumvoluțiunile templului, a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
spațiul fizic și timpul fizic. Ulro este un loc atemporal; aici există, tot în plan informal, toate amprentele destinelor individuale: karman hindus este situat la un nivel subspațial, de unde irupe că o necesitate de manifestare în spațiul fizic. În concepția hindusa, akasha este dimensiunea atemporala și aspațiala în care destinele împlinite și cele neîmplinite coexista simultan. Ulro este "Greșeală"208, "cea mai adîncă noapte"209, " Neant" (Vacuity)210, "Ținutul lui Satan"211, este un "somn îngrozitor"212, un tărîm al "chipurilor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
290, "îngrozitorii Og și-Anac străjuiesc porțile"291. Corespondență dintre om și realitatea integrală este așadar totală, căci Golgonooza este Orașul unificator, Orașul integral al tuturor nivelurilor/dimensiunilor, ce leagă Cerul, Pămîntul și Iadul. Observăm astfel la Blake elemente ale doctrinei hinduse despre rolul centrelor psihice (cakre) că puncte de legătură între dimensiunile fizică-astrală-cauzală, pentru că Blake spune: "Căci călători din Veșnicie afară ies spre scaunul cel de domnie-al lui Satan 292,/ Dar călători spre Veșnicie năuntru intră-n Golgonooza"293. Los
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Porți înspre cele Trei Ceruri ale lui Beula, care strălucesc/ Străvezii în Frunțile și Sinurile și Pîntecele lor/ Înconjurate de focuri de care (nimeni) să se apropie nu poate" (Milton, 5, 6-9). Blake se referă la centrele psihice-cakre din filosofia hindusa [Ajna (frunte), Anahata (inima), Manipura (pîntece-buric)] ale căror porți arată ca niște flori de lotus prin care se poate intra ajungîndu-se în planurile-lumile spirituale ("cerurile") corespunzătoare nivelului energetic respectiv. 290 Milton, 20, 38-39. 291 Ibid., 20, 35. 292 În Est
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
procesul artistic, fenomen caracteristic pentru toate împrumuturile și influențele acceptate de Blake și asimilate în opera să, chiar și în cazul influentelor majore cum au fost Biblia, Platon, Plotin, Milton, Böhme, Paracelsus, Swedenborg, Agrippa, Ovidiu, Ossian, Chatterton, Herodot, Gibbon, mitologia hindusa, Druidismul, Misteriile Eleusine, Alchimia, Kabbala, Newton și știința engleză, poezia engleză, etc. Denis Saurat afirmă în acest sens în lucrarea să Blake and Modern Thought (1929), referindu-se la natură enciclopedica a aspirațiilor sale, ca "nu există nici o absurditate în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din prezent decăzuta fizic și moral) ca fiind cea mai rea era a omenirii, munca în acest context fiind o pedeapsă impusă de zei (cf. Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, p. 187). Similar, Kaliyuga ("epoca de fier " în miturile hinduse) este guvernată de răutate și opresiune (care în dialectica universală a lui Blale conduc cu necesitate la nașterea revoluției, i.e. Orc). Cartea de arama a lui Urizen, pe de altă parte, care este cea mai proeminenta (cum bine remarcă Foster
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
1 Cor. 6, 19-20). Los va începe apoi să simtă "o Lume înăuntru/ Porțile deschizîndu-și, și-n ea toate substanțele aievea/ Din care toate-acestea, ce-n Lumea din afara se găsesc, sînt umbre care trec" (Vala, VII, 364-366). În termenii doctrinei hinduse, Los simte fundamentul "dens", plin, al valului Mayei, care se deschide în infinitatea spiritului. Nimicirea Șinei are astfel drept scop dezvăluirea "infinitului care era ascuns". 208 (VII, 352) deși-ngropat sub Ale Universului ruine: imagine pregnant piranesiană ce caracterizează mare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
VIII, 505) care la desfrînare-mbie: Sau, cu sens intranzitiv, "care decad, putrezesc". 304 (VIII, 570) ca să-și înceapă truda iarăși: În acest punct Blake pare a îmbrățișa doctrina despre samsara, ciclul nesfîrșit al nașterilor și morților, specifică, printre altele, spiritului hindus. 305 (VIII, 591) Ierusalim peste Mormînt plînse două mii de ani: Blake pare astfel să identifice timpul profeției sale cu anii 2030-2033. Probabil că nu este întîmplător faptul că Blake plasează această informație chiar la sfîrșitul părții a opta din Vala
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a dandy-ului: „Dandysmul nu e prin urmare doar o etică ș...ț, ci și o tehnică. Dandy-ul realizează fuziunea lor, dar se vede limpede că tehnica e garantul primeia, așa cum se Întâmplă În toate filosofiile ascetice (de tip hindus, de pildă), unde o conduită fizică devine suportul unui exercițiu al minții; iar cum În cazul dandy-ului această gândire propune o viziune cu totul singulară despre sine Însuși, el se vede condamnat la a inventa mereu trăsături distinctive infinit
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
au descris viața populațiilor din Siberia. Unii savanți cred Însă că el provinde dintr-un termen vedic (sram) care desemna o persoană ce pactică ascetismul și care are puterea de a se Încălzi singură. Termenul vedic este echivalent cu termenul hindus tapas, care semnifică și el căldura și puterea ascetică (M. Stutley, 2003, p. 3). Bibliografia consacrată acestui complex cultural este enormă (sinteze În J.M. Atkinson, 1992; M. Eliade, 1997; G. Harvey, 2003; B. Hell, 1994; M. Perrin, 1995; M. Stutley
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cunoaște marile pelerinaje către Ierusalim, Roma, Fatima, Lourdes, Santiago de Compostella sau mai micile pelerinaje către mânăstiri, biserici, lăcașuri de cult sau morminte din diferite țări și regiuni. Lumea islamică este marcată de pelerinajele la Mecca și Medina. În lumea hindusă, pelerinajele cele mai cunoscute au ca țintă râul Gange (la Varansi) și muntele Kailas din Tibet, În timp ce pelerinii budiști se Îndreaptă spre templele de la Bodh Gaya și Sarnath (din India), Lumbini și Bodnath (Nepal), către muntele Wu-t-ai (China) sau către
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]