168 matches
-
calcificările valvulare și boala aterosclerotică evidentă clinic amplifică substanțial riscul de deces existent separat pentru cele două entități. Rolul fosforului și al produsului fosfocalcic în mortalitatea pacienților uremici Cunoscuți de mult timp ca factori-cheie în patogeneza hiperparatiroidismului secundar din IRC, hiperfosfatemia și produsul nivelurilor serice ale calciului și fosforului (Ca × P) sunt promotori ai calcificărilor viscerale și vasculare, asociați conform datelor mai noi din literatură cu o creștere semnificativă a mortalității cardiovasculare la pacienții dializați [Block, 2000; Goodman et al., 2000
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
obținute de la 6.000 de pacienți hemodializați a arătat că nivelul seric mediu al fosforului (P) se situează la 6,2 mg/dl, circa 60% dintre subiecți având niveluri mai mari de 6,2 mg/dl, ceea ce demonstrează că terapia hiperfosfatemiei este în mare parte inadecvată. Mai mult decât atât, 30% dintre pacienți prezentau valori mai mari de 7 mg/dl, iar 10% peste 9 mg/dl. Aceste date recente, din anii 90, când standardul de aur în profilaxia hiperparatiroidismului secundar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
arătat că pacienții cu un nivel seric al fosforului mai mare de 6,5 mg/dl prezentau un risc de deces cu 27% mai mare față de cei cu valori în limite normale (2,4-6,5 mg/dl). Acești pacienți cu hiperfosfatemie reprezentau 39% din totalul populației dializate studiate. O asociație asemănătoare există între produsul Ca × P și mortalitatea cardiovasculară: riscul relativ de deces a crescut cu 34% la cei 20% dintre pacienți cu Ca × P > 72 mg2/dl2, în comparație cu subiecții prezentând
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
boală ischemică coronariană, cu 34% prin alte boli cardiace și cu 26% de moarte subită. Date similare au fost obținute într-o investigație recentă [Ganesh et al., 2001] pe un număr impresionant de pacienți dializați (12.833). La cei cu hiperfosfatemie, riscul relativ de deces de natură coronariană a fost de 41%, de moarte subită 20%, din cauze infecțioase 20%, din cauze necunoscute 25%. La pacientul uremic, un nivel seric al fosforului mai mare de 6,5 mg/dl este asociat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
renali Sărurile de calciu. Există date care sugerează o corelație directă între doza de sare de calciu (carbonat sau acetat), utilizată extensiv la pacienții cu insuficiență renală cronică în stadiile predialitice și mai ales la cei dializați cronic în vederea combaterii hiperfosfatemiei, și calcificările cardiovasculare. în studiul lui Goodman și col. [2000], concentrațiile medii ale fosforului seric, ale produsului fosfocalcic, precum și doza zilnică (dublă) de săruri de calciu administrate au fost semnificativ mai ridicate la pacienții prezentând leziuni calcifice. De asemenea, într-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
cardiace, ceea ce a diminuat entuziasmul utilizării discreționare a carbonatului sau acetatului de calciu în ultimii ani. Dializoarele sintetice utilizate în prezent de rutină în tratamentul hemodialitic cronic, deși înregistrează clearance-uri superioare tipurilor mai vechi, nu permit un control eficient al hiperfosfatemiei în majoritatea cazurilor. Un fixator de fosfor foarte eficient, utilizat pe larg în anii 70-80 hidroxidul de aluminiu , a fost abandonat ca tratament cronic o dată cu decelarea unor complicații severe: demență aluminică și boală osoasă adinamică aluminică. Administrarea hidroxidului de aluminiu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
aluminiu , a fost abandonat ca tratament cronic o dată cu decelarea unor complicații severe: demență aluminică și boală osoasă adinamică aluminică. Administrarea hidroxidului de aluminiu se admite totuși în prezent, însă doar în cure scurte (de până la o lună), pentru pacienți cu hiperfosfatemie severă, necontrolabilă prin alte mijloace. Ca urmare, s-au înregistrat eforturi susținute de sintetizare a unui fixator de fosfor intestinal neresorbabil, non-calcic și non-aluminic care să permită o administrare cronică eficientă și lipsită de riscuri. Acestă alternativă este compusul polimeric
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
și de reducerea nivelurilor serice ale LDL-colesterolului [Chertow et al., 1999]. Într-un studiu experimental pe șobolani comunicat recent [Cozzolino et al., 2002], animalele uremice (nefrectomie 5/6) care au primit sevelamer au prezentat atât un control mai eficient al hiperfosfatemiei, cât și calcificări miocardice și aortice mai reduse în comparație cu șobolanii uremici de control, respectiv față de cei la care s-a administrat carbonat de calciu. Mai mult decât atât, animalele în tratament cu sevelamer prezentau o ameliorare a funcției renale în comparație cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
grupuri. Ipoteza după care sevelamerul hidroclorid ar diminua progresia calcificărilor coronariene și valvulare la om a fost examinată într-un studiu recent, multicentric, controlat și randomizat, pe 200 de pacienți hemodializați adulți (cu vârsta medie de 57 de ani) cu hiperfosfatemie [Chertow et al., 2002]. Sevelamerul, comparat cu sărurile de calciu, a oferit un control la fel de eficient al nivelului seric al fosforului. Concentrația serică a calciului a fost, cum era de așteptat, mai ridicată în grupul celor care primeau săruri de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
la procesul de ateroscleroză, cât și la cel de arterioscleroză. Calcificările vasculare și valvulare la pacienții uremici contribuie la creșterea semnificativă a morbidității și mortalității cardiovasculare și generale. Gradul și extensia calcificărilor se corelează cu anomalii importante ale metabolismului fosfocalcic (hiperfosfatemia, produsul Ca × P ridicat, niveluri crescute ale PTH), dar și, după mulți autori, cu factori iatrogeni (utilizarea îndelungată și masivă a sărurilor de calciu, în special la pacienții prezentând boală adinamică osoasă, eventual în combinație cu utilizarea masivă și îndelungată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
și rațională a anomaliilor metabolismului fosfocalcic. Tomografia computerizată cu emisie de electroni reprezintă un instrument extrem de util în cuantificarea calcificărilor coronariene la pacienții uremici. Fixatorul de fosfor sevelamer hidroclorid se pare că reprezintă o alternativă terapeutică eficientă atât în controlul hiperfosfatemiei, cât și în prevenirea genezei/progresiei calcificărilor cardiace și vasculare la pacientul uremic.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
la data inițierii dializei (relație invers proporțională cu rata de supraviețuire), tipul diabetului (T1DM are un prognostic mai bun) și statusul nutrițional al pacienților la data începerii dializei. Dintre parametrii biochimici, au fost incriminați: hipoalbuminemia, creșterea lipoproteinei (a) [Lp(a)], hiperfosfatemia, hiperfibrinogenemia și dislipidemia (în special hipercolesterolemia). 5.1.1. Controlul glicemic la pacienții diabetici dializați În perioada predialitică s-a demonstrat în ultimii ani că un control glicemic precar este predictiv pentru rate crescute ale mortalității ulterioare, atât la pacienții
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
leziuni care sunt mărturia unui risc cardio-vascular crescut : disecție arterială subintimală postoperatorie; iscemie coronariană prin scăderea umplerii diastolice etc. Principalii factori de risc pentru dezvoltarea leziunilor arteriale periferice la pacienții diabetici dializați sunt HTA de lungă durată, necorectată terapeutic și hiperfosfatemia. Funcția cardiacă este cel mai important factor care influențează decizia includerii unui pacient dializat pe lista de așteptare pentru transplant. Din acest punct de vedere, există două afecțiuni cardiace care trebuie excluse: stenozele coronariene cu ischemie miocardică severă și stenoza
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
Hipertensiunea arterială este frecventă la apcienții dializați, principalul mecanism patogenetic fiind supraâncărcarea volemică. S-a demonstrat că HTA anterioară TxR este predictivă pentru HTA posttransplant, aceasta fiind un factor de risc important pentru pierderea ulterioară a funcției grefei renale [162]. Hiperfosfatemia și hiperparatiroidismul secundar sunt factori de risc independenți pentru mortalitatea cardio-vasculară. Hiperfosfatemia produce îngroșarea peretelui arterial și calcificări ale plăcii de aterom [188]. Este necesară deci supravegherea atentă a fosfatemiei serice, în special la pacienții care nu sunt complianți la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
volemică. S-a demonstrat că HTA anterioară TxR este predictivă pentru HTA posttransplant, aceasta fiind un factor de risc important pentru pierderea ulterioară a funcției grefei renale [162]. Hiperfosfatemia și hiperparatiroidismul secundar sunt factori de risc independenți pentru mortalitatea cardio-vasculară. Hiperfosfatemia produce îngroșarea peretelui arterial și calcificări ale plăcii de aterom [188]. Este necesară deci supravegherea atentă a fosfatemiei serice, în special la pacienții care nu sunt complianți la dietă și/sau la chelatoarele de fosfat. Terapia adecvată a hiperparatiroidismului este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
cu precizarea stadiului. Tabel 1- Manifestări ale insuficientei renale I. Manifestări electrolitice IV Manifestări hematologice - hiperpotasemie (dar cu depozite - anemie reduse) - disfuncții leucocitare - hipernatremie (prin retenție) - diateze hemoragice - hiponatremie (nefropatie cu V. Osteodistrofie renală pierdere de sare) - osteomalacia - hipocalcemie cu hiperfosfatemie - osteita fibroasa ÎI. Manifestări cardio-vasculare - ostoscleroza - hipotensiune arterială (instabili- - osteoporoza țațe hemodinamica la hemodializati) VI. Manifestări gastrointestinale - H.T.A. - stomatita - pericardita uremica - parotidita - arteriopatii periferice - pareza gastrica - tendința crescută spre - sângerări digestive arteroscleroza - enterocolita - insuficiență cardiacă VII. Tulburări neurologice - aritmii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
vârste cuprinse între 50 și 70 de ani). O fosfatemie scăzută poate determina demineralizare osoasă la pacienții cu aport scăzut de fosfor și consum de medicamente antiacide. A existat o pondere de 4% din pacienți cu valori peste limita maximă. Hiperfosfatemia acută determină hipocalcemie bruscă, cu depunere de săruri de fosfat de calciu la nivelul țesuturilor moi și calcifieri. O valoare crescută a fosforului în sânge duce la scăderea calcemiei și la tendința de a pierde calciu din oase. DISCUȚII Osteoporoza
Revista Spitalului Elias by ANA-MARIA MIHAI, LUMINIŢA CIMA, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Journalistic/92051_a_92546]
-
pacienții cu progresie lentă a BCR și care pot fi evaluați periodic din punct de vedere nutrițional - dieta săracă în fosfați anorganici este indicată la pacienții cu BCR stadiile 3-5 având în vedere riscul de calcificări/patologie cardiovasculară determinate de hiperfosfatemie - dieta săracă în lipide este indicată la toți pacienții - restricția sodată facilitează acțiunea medicației antihipertensive. 2. controlul HTA este absolut necesar. IECA, sartanii și spironolactona sunt medicația de elecție în BCR stadiile 1-4. TA țintă este < 130/80 mm Hg
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]