1,087 matches
-
și de un hipnotizator, dar numai în anumite condiții: dacă pacientul e relaxat, dispus să fie hipnotizat și dacă ajunge într-o anumită stare. Nu poți fi hipnotizat împotriva voinței tale. De asemenea, nu poți fi prins într-o stare hipnotică pentru că hipnoza este la fel de naturală ca și somnul. Mai devreme sau mai târziu te vei trezi din hipnoză și fie vei adormi fie vei rămâne treaz. Hipnoza este întotdeauna indusă de către sine, sau poate fi cauzată de către un hipnotizator. Chiar
Hipnoza, secretul unui orgasm mai intens () [Corola-journal/Journalistic/66172_a_67497]
-
Mai jos, Linda Maria Baros, „bilingvă și traducătoare" (adică „tunsă și legitimăs", ca în Urmuz) „s-a confruntat valoric mai mult cu nume din Franța, fiind pentru prima oară alăturată, neavând nimic în comun (decât violența, la ea interiorizată și hipnotică) unor poete ca Ruxandra Novac, Domnica Drumea, sau Miruna Vlada." Adevărul e că, într-adevăr, între lirismul prolix al Lindei Maria Baros și, totuși, claritatea sentimentală a celor trei tinere autoare, nu e nimic comun. De ce-ar fi meritorie
Antologia și Stamate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6075_a_7400]
-
într-un registru al memoriei afective, precum moartea de bătrânețe a unui câine îndrăgit de copil. Felul acesta de a cântări cu aceeași măsură a unei retrospective postume evenimente care au o pondere diferită în nomenclatorul dramatic exercită atracția ușor hipnotică a unei povești spuse pe un ton relativ egal, ca într-un fel de transă. Prima parte a filmului se închide cu arestarea lui Crulic în Cracovia, unde acesta este acuzat de furt, cu toate că la data furtului tânărul se afla
Crulic – dosarul unei inexistențe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4756_a_6081]
-
-l preocupă pe Phillip K. Dick în cea mai mare măsură, dovadă și romanul Visează androizii oi electrice?, ecranizat de Ridley Scott în 1982 cu titlul Blade Runner, film din care Len Wiseman împrumută copios pentru atmosferă: reclame suspendate, strălucind hipnotic în noapte, un fel de China Town scăldat permanent în ploaie, umbreluțe japoneze și o babelizare sonoră. Peste acest melting pot american se află un fel de administrație „britanică”, numele nu este lipsit de rezonanță. Dacă memoria îi joacă feste
Vorbește, Memorie! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4392_a_5717]
-
de Patricia Cartereau, am citit mai întîi în „Noua literatură”, la rubrica Anei Maria Sandu, acum vreo doi ani, deci înainte ca mica poveste să fi fost tradusă în românește. De fapt, Ana Sandu tocmai o tradusese, dintr-o pornire hipnotică, trezită exclusiv de lectura cărții, căci a mai durat puțin pînă când traducerea și-a găsit un editor. „Coincidențe” - așa se numea rubrica Anei, și ce altceva decît o coincidență să fi fost faptul că o carte primită întîmplător s-
Micile fascinații by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5789_a_7114]
-
din cartea ta are dureri mari de spate, vorbește despre singurătate, arbori, păsări, desene, arte povere. Cară cu ea tot felul de vorbe spuse cîndva, de întîmplări stranii și suferințe necicatrizate. Nu se întîmplă nimic extraordinar, dar textul are ceva hipnotic și n-am mai reușit să mă opresc, am stat la birou și-am tradus pagină după pagină, pînă am uitat de spaimele legate de criza care ne amenință și ne întunecă mințile. N-a mai contat că ar trebui
Micile fascinații by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5789_a_7114]
-
trăire în afara creației. Întrucît creația nu e contemplativă, ci tensionată, încleștată în sforțarea sa de-a se sustrage vieții curente prin expresie. A contempla e a te lăsa absorbit de un aspect al realului. A te cufunda în efluviile sale hipnotice. E o postură pasivă. A scrie înseamnă a aspira tu realul pentru a crea un vid în care să se instituie ficțiunea verbală. Disciplină în sine, producția literară presupune o disciplină a scriptorului. Acesta nu mai poate fi omul-standard, trecînd
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
taie capetele cailor/ și caii aleargă nechezînd cu sînge,/ ca niște mese roșii, fugite pe străzi/ de la cina cea de taină.” Să revenim însă la Elegia întîi de la care am plecat. După enunțul ipotezei, apare și demonstrația, învăluită în aburii hipnotici: „Aici dorm eu, înconjurat de el./ Totul este inversul totului...”. Acest „el” de care vorbește poetul poate fi divinitatea sau însuși universul cuprins de somn: „Șirul de bărbați îmi populează/ un umăr. Șirul de femei/ alt umăr.//...// Bat din aripi
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
constantă a poeticii lui Crăciun, pentru care, mai important decât „a ține cititorul cu sufletul la gură” e „să-l copleșești cu intermitențele și detaliile nevăzute ale existenței, să-i arăți neobișnuitul din obișnuit, prospețimea a ceea ce pare banal, caracterul hipnotic al stărilor diurne” etc. De aceea, în cazul lui Gheorghe Crăciun, ultimul nostru gidian (mai mult, așadar, decât un camilpetrescian, cum observă Carmen Mușat), literatura e mai degrabă o chestiune de (auto)cunoaștere decât de ficționalizare. E și motivul pentru
Bovarism masculin by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3579_a_4904]
-
lui Godun (fermier, cunoștință întâmplătoare care sfârșește prin a-l lua sub aripa sa ocrotitoare pe exoticul musafir), printre ai cărui membri se află Veterinara, viitoare iubită a lui Omar, Max-Dinte, mezelarul Pablo, Maradona, pisica Eleonor, bizara felină cu privire hipnotică etc. Lumea pestriță în care se trezește Omar (și în care sfârșește prin a se integra) e una a afaceriștilor sagaci, dar și cea în care el va reuși să-și îndeplinească visele de înavuțire; pe măsură însă ce scopurile
Lumile lui Omar cel orb by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3631_a_4956]
-
până la filigran a fiecărui pixel care compune imaginea filmului. Avem un film-tablou, un tablou pe care tehnică cinematografică își permite să-l fluidizeze, așa cum tot mijloacele tehnice permit slow motion-ul succesiunii de imagini până în proximitatea stopcadrului care înregistrează adeseori gros-planuri hipnotice. Cu o coregrafie excepțională parcă de balet rus mixat cu Matrix, cu un decor fastuos îmbrăcat în pulberi de lumină aurie că într-un tablou impresionist, cu excepționale clarobscururi care scot în evidență portrete învăluite într-o liniște hieratica, cu
Kung Fu și estetism by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3230_a_4555]
-
vise o îmbibară cu spumoasa umezeală a torentelor”12. Pe primul palier al sensului scriptural din Guermantes stă, așadar, o himeră și obsesia căutării ei. O căutare dublată continuu de punerea în abis a unor mistere din care iradiază forța hipnotică a arcanelor oculte. Dar ca orice himeră și ca orice mister, apropierea poate însemna dezamăgire, căci „zâna - explicitează Proust - piere dacă ne apropiem de persoana reală căreia îi corespunde numele ei [...], zâna poate să renască dacă ne îndepărtăm de persoană
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
negre, ale fostelor călugărițe, nu sunt de recuzită. Pe peretele opus, în lumina care străbate sticla vitraliilor, singura mantie albă cu crucea neagră pe piept, se distinge ca și cum ar avea propria-i personalitate. Nu poate fi trecută cu vederea. Atrage hipnotic, impune respect. Martina Sâmbure îi pipăie textura dar, prin dantela mănușii, deși elegante, țesătura din lână de cămilă i se reliefează mai grosieră decât nisipul deșertului. Ba, chiar este aproape convinsă că sunt și câteva fire de nisip autentic în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
hățiș de semnificații. Puhoiul de coincidențe seamănă a Lynch, delicatețea gesturilor protagoniștilor, a pantomimă, violența are ceva de farsă în modul de manifestare (principala armă rămâne un set de mingi de golf), iar continuarea relației dintre cei doi e deopotrivă hipnotică și imaterială. Probabil că această continuă evitare a etichetelor, utilizarea unei doze mici de situație stereotipă și imediata ei modificare la 180 de grade, plus faptul că filmul ți se strecoară sub piele, este ceea ce fascinează cel mai mult la
A fost odată... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10770_a_12095]
-
două nunți și un botez... am fost și la servici! „Să ai grijă ce-ți dorești!" se spune pentru că trebuie să fii pregătit atunci când primești, în sfârșit, cadoul mult visat. Eram în Franța când am citit prima dată despre regresia hipnotica. M-a fascinat. Acum 13 ani, credeam că am aflat o noutate. Am inceput sa culeg informații. De fapt, era o practică cunoscută de mii de ani. Curiozitatea creștea și anii treceau. Întâmplător (oare?), am cunoscut anul acesta un hipnoterapeut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
contribuie la efectuarea raționamentelor de analiză și sinteză. Pe de altă parte, inconștientul este acumularea tuturor experiențelor trăite pe parcursul acestei vieți și a vieților anterioare, el este sursa visurilor, intuițiilor și a soluțiilor pe care ni le imaginăm. În tranșă hipnotica este permis accesul la subconștient, aceasta imensă putere latentă, facilitându se apel la reevaluarea și modificarea percepției și înțelegerii asupra convingerilor proprii și asupra programărilor noastre pozitive și negative. Există două tipuri principale de hipnoză: cea de scenă și cea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
să se vindece singur. Unui pacient nu i se va cere niciodată să facă ceva ce este contrar moralei sau dorinței sale. Fără consimțământul pacientului și fără o colaborare minimă din partea lui, este imposibil de ajuns în stare de tranșă hipnotica. Nici o sugestie nu se realizată dacă ea nu devine autosugestie, deci dacă nu este acceptată. În starea dintre veghe și somn, subconștientul este cel care rămâne treaz. În tranșă hipnotica, pacientul aude în mod clar zgomotele din jur și vocea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
din partea lui, este imposibil de ajuns în stare de tranșă hipnotica. Nici o sugestie nu se realizată dacă ea nu devine autosugestie, deci dacă nu este acceptată. În starea dintre veghe și somn, subconștientul este cel care rămâne treaz. În tranșă hipnotica, pacientul aude în mod clar zgomotele din jur și vocea terapeutului, el comunica constant cu terapeutul, fiind capabil să-și reamintească toate experiențele trăite în timpul ședinței. Prin hipnoză pacientul devine mai creativ, poate să descopere cu surprindere soluții la problemele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Americii lui Kafka. De pe vasul care intră în portul New York cu motoarele încetinite, tânărul Karl Rossmann, în vârstă de șaisprezece ani, privește fascinat cum statuia zeiței Libertății, zărită încă din larg, prinde contur „în lumina solară devenită brusc eruptivă”. Efectul hipnotic se datorează, probabil, și oboselii călătoriei, dar mai cu seamă iluziei optice: „Brațul cu torța se înălța drept, de parcă atunci ar fi fost ridicat, în timp ce în jurul corpului statuar adia vântul. «Ce înaltă e!» își zise el, și, cum nu se
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
ce se destructurează, filtrat prin memoria precipitată și selectivă, ce dă la iveală ceea ce ea alege. Un prezent ce încremenește, și al cărui sfârșit, cunoscut, devine înspăimântător prin chiar acest fapt. Stilul autoarei este, ca de obicei, unul memorabil, presant, hipnotic, prin alternarea descrierilor mirabile ale peisajului din insula Grayling (statul Maine) cu starea-limită a victimei: contrastul între idilicul naturii indiferente și moartea anunțată, iminentă a tinerei face și mai sufocantă întemnițarea în acel vehicul devenit pentru Kelly mormânt. Joyce Carol
Cinism vs inocență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4175_a_5500]
-
de biata victimă, ca pentru a măsura mai bine gradul crescător al terorii la care o supun. Să mă lipesc de nefericit și să mă încolăcesc în jurul lui, până-și pierde aproape răsuflarea de groază, să-i susur în ureche hipnotic și lasciv promisiuni de bucurii nemaivăzute și prin limba despicată să-i picur direct în ureche un venin pur, o esență de otrăvuri combinate. Cu o primă picătură bine dozată de venin, să-i adorm conștiința și să-i strecor
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
cu déjà al doilea release pe drum. Odată cu mutarea la Berlin a descoperit sound-uri noi și inspirationale ce se vor materializa în curând în două EP-uri la labeluri diferite. Oricare i-ar fi stilul, sound-ul sau este organic și hipnotic, chiar dacă uneori pare rece și sumbru. Line-up complet: Audio Werner PERLON / HARTCHEF / MINIBAR... https://www.facebook.com/pages/Audio-Werner/138878799456728 https://soundcloud.com/audiowerner http://www.residentadvisor.net/dj/audiowerner Inner Polen ” Strictly Chosen http://soundcloud.com/innerli https://www
Les Animaux @ Sunrise Lounge, Ciric, 8 Martie [Corola-blog/BlogPost/95282_a_96574]
-
parte; în „Poemul de purpură”, VII, e pomenit un zidar „care a vrut să clădească o piramidă-n Țicău”, iar într-o piesă de pe la sfârșitul selecției de „Poezii” apărută la Editura Vitruviu, 1996: „ni se revelă, de sub sălcii prelung plângătoare,/ hipnotic sclipind, ca-n adânc de oceane,/ Țicăul guvernat de lună”) trăiește într-o chilie scobită într-un zid, în compania unui ceas cu nisip și a unor mari mulțimi de porci: cam o mie, unii imenși, alții mici, peste dânsul
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
-i curgeau dulci, fermecătoare precum adierile primăvăratice învăluind și mai mult mintea și aprinzând inima în flăcări, a tânărului han. Prințesa deși despărțită de îndrăznețul prinț, de peretele inaccesibil de stâncă, se simțea răscolită de pasiunea privirilor ce o învăluiau hipnotic de la poalele stâncilor, precum doi tăciuni încinși. Străinul o făcea să se simtă, cuprinsă de un sentiment ciudat, neîncercat încă până atunci. Și-a acoperit gura minunată cu buze senzuale de culoarea rodiilor, ce lăsau să se vadă când zâmbea
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
să se ridice în picioare, sprijinindu-se de un mărăcine care o juli și acesta în palme. Nici măcar nu băgă de seamă sângele care îi țâșni.” Semne ca mărturii ale predestinării, intrigi bine gândite, minciuni și violențe, mistuiri interioare, forțe hipnotice care acționează dincolo de capacitatea de înțelegere a gândirii umane, obsesii patologice, snobism aristocratic, toate converg în crearea unei complexități narative desăvârșite, captivante și de impact asupra cititorilor. Cum era de așteptat, finalul este unul închis, apoteotic, tragic prin excelență, și
DE MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384526_a_385855]