700 matches
-
relațiile cu persoane nou cunoscute. Examen psihopedagogic: Dezvoltarea intelectuală este de nivel mediu (bună), Q.I. ~ 80 (Test Matricile Progresive Raven Color), V. M. ~ 6 ani (test Goodenough), cu posibilități intelectuale insuficient valorificate, datorită întârzierii în achiziția limbajului, pe fondul hipoacuziei bilaterale profunde. Instabilitate psihomotorie asociată cu deficit atențional. Dificultăți în orientarea spațio-temporală. Lateralitate predominant dreapta. Examinarea logopedică: Întârziere în dezvoltarea limbajului, cu dificultăți de comunicare și relaționare majore. Lexicul se limitează la pronunțarea parțială a unor cuvinte (pe jumătate sau
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
cât și gradul de dezvoltare a limbajului în funcție de gravitatea afecțiunii și momentul integrării în procesul de demutizare. Ipoteza inițială privind limbajul elevilor deficienți de auz a presupus ideea că există o diferență cu privire la numărul de cuvinte expuse între cei cu hipoacuzie și cei cu pierdere semnificativă de auz. De asemenea, studiul a urmărit și modul în care demutizarea timpurie influențează exprimarea verbală ulterioară a copilului. Experimentul a constat în aplicarea a două variante ale testului Rey, fiecare având o listă de
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
demutizarea timpurie influențează exprimarea verbală ulterioară a copilului. Experimentul a constat în aplicarea a două variante ale testului Rey, fiecare având o listă de 15 cuvinte, pe un eșation reprezentativ de 30 de elevi cu deficiențe auditive, o parte cu hipoacuzie (15 copii) și cealaltă parte cu surditate profundă (15 copii), cu vârste cuprinse între 11-14 ani, ambele categorii fiind beneficiare de terapie de demutizare, însă de la vârste diferite. Pentru tema acestei lucrări prezintă interes doar prima listă, conținând cuvinte cu
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
însușirea limbajului verbal sonor (oral). Pe fondul surdității contractate (dobândite) după achiziționarea limbajului, apare diminuarea capacităților intelectuale ale copilului, dacă nu se intervine compensator în mod sistematic și organizat în direcția stimulării proceselor psihice. Chiar și în divesele forme de hipoacuzie pot apărea fenomene de regres sau de stagnare, în lipsa unor factori stimulatori pentru comunicare. Limbajul în cazul celor cu disfuncții auditive este puternic influențat de deficiența senzorială existentă, fiind afectate în planul vorbirii modul de exprimare și calitatea discursului, neexistând
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
de auz au fost evidențiate și prin studiul realizat pe un eșantion de 40 de elevi cu vârste cuprinse între 9 și 13 ani, aparținând Grupului Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași. Eșantionul a fost împărțit în două grupe: 20 elevi cu hipoacuzie gravă și 20 elevi cu hipoacuzie ușoară. Cercetarea a urmărit identificarea diferențelor semnificative la nivel de limbaj dintre copiii cu hipoacuzie gravă și hipoacuzie ușoară. Pentru cercetare au fost folosite fișe cu imagini ce reprezintă acțiuni. Sarcina de lucru a
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
prin studiul realizat pe un eșantion de 40 de elevi cu vârste cuprinse între 9 și 13 ani, aparținând Grupului Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași. Eșantionul a fost împărțit în două grupe: 20 elevi cu hipoacuzie gravă și 20 elevi cu hipoacuzie ușoară. Cercetarea a urmărit identificarea diferențelor semnificative la nivel de limbaj dintre copiii cu hipoacuzie gravă și hipoacuzie ușoară. Pentru cercetare au fost folosite fișe cu imagini ce reprezintă acțiuni. Sarcina de lucru a constat în alcătuirea unor propoziții pe
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
și 13 ani, aparținând Grupului Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași. Eșantionul a fost împărțit în două grupe: 20 elevi cu hipoacuzie gravă și 20 elevi cu hipoacuzie ușoară. Cercetarea a urmărit identificarea diferențelor semnificative la nivel de limbaj dintre copiii cu hipoacuzie gravă și hipoacuzie ușoară. Pentru cercetare au fost folosite fișe cu imagini ce reprezintă acțiuni. Sarcina de lucru a constat în alcătuirea unor propoziții pe baza a 5 imagini, reprezentând acțiuni cunoscute, dând răspuns, în scris la întrebarea: „Ce face
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
aparținând Grupului Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași. Eșantionul a fost împărțit în două grupe: 20 elevi cu hipoacuzie gravă și 20 elevi cu hipoacuzie ușoară. Cercetarea a urmărit identificarea diferențelor semnificative la nivel de limbaj dintre copiii cu hipoacuzie gravă și hipoacuzie ușoară. Pentru cercetare au fost folosite fișe cu imagini ce reprezintă acțiuni. Sarcina de lucru a constat în alcătuirea unor propoziții pe baza a 5 imagini, reprezentând acțiuni cunoscute, dând răspuns, în scris la întrebarea: „Ce face?”. Imaginile reprezentau acțiuni
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
stau cu totul altfel, aceștia întâmpinând dificultăți în a tarnspune în scris acțiunea pe care o sugerează o anumită imagine. S-a pornit de la ideea că există diferențe semnificative între cele 2 grupuri de elevi, în sensul că elevii cu hipoacuzie ușoară dispun de un vocabular mai bogat și formulează propoziții cu o structură gramaticală mai corectă decât elevii cu hipoacuzie gravă. Analiza propozițiilor alcătuite de elevi a evidențiat următoarele aspecte: Prin analiza de conținut realizată s-a confirmat ipoteza studiului
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
S-a pornit de la ideea că există diferențe semnificative între cele 2 grupuri de elevi, în sensul că elevii cu hipoacuzie ușoară dispun de un vocabular mai bogat și formulează propoziții cu o structură gramaticală mai corectă decât elevii cu hipoacuzie gravă. Analiza propozițiilor alcătuite de elevi a evidențiat următoarele aspecte: Prin analiza de conținut realizată s-a confirmat ipoteza studiului, evidențiindu-se faptul că hipoacuzia gravă afectează exprimarea orală și scrisă într-un grad mai mare decât o afectează hipoacuzia
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
vocabular mai bogat și formulează propoziții cu o structură gramaticală mai corectă decât elevii cu hipoacuzie gravă. Analiza propozițiilor alcătuite de elevi a evidențiat următoarele aspecte: Prin analiza de conținut realizată s-a confirmat ipoteza studiului, evidențiindu-se faptul că hipoacuzia gravă afectează exprimarea orală și scrisă într-un grad mai mare decât o afectează hipoacuzia ușoară. Dificultățile de exprimare provin din faptul că elevii cu hipoacuzie gravă dispun de o gândire iconică, dar mai ales nu pot percepe auditiv modificările
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
hipoacuzie gravă. Analiza propozițiilor alcătuite de elevi a evidențiat următoarele aspecte: Prin analiza de conținut realizată s-a confirmat ipoteza studiului, evidențiindu-se faptul că hipoacuzia gravă afectează exprimarea orală și scrisă într-un grad mai mare decât o afectează hipoacuzia ușoară. Dificultățile de exprimare provin din faptul că elevii cu hipoacuzie gravă dispun de o gândire iconică, dar mai ales nu pot percepe auditiv modificările fonetice determinate de regulile gramaticale, care exprimă relații diferite între obiectele realității, comparativ cu cei
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
Prin analiza de conținut realizată s-a confirmat ipoteza studiului, evidențiindu-se faptul că hipoacuzia gravă afectează exprimarea orală și scrisă într-un grad mai mare decât o afectează hipoacuzia ușoară. Dificultățile de exprimare provin din faptul că elevii cu hipoacuzie gravă dispun de o gândire iconică, dar mai ales nu pot percepe auditiv modificările fonetice determinate de regulile gramaticale, care exprimă relații diferite între obiectele realității, comparativ cu cei cu hipoacuzie ușoară care percep auditiv mai ușor modificările fonetice. După cum
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
Dificultățile de exprimare provin din faptul că elevii cu hipoacuzie gravă dispun de o gândire iconică, dar mai ales nu pot percepe auditiv modificările fonetice determinate de regulile gramaticale, care exprimă relații diferite între obiectele realității, comparativ cu cei cu hipoacuzie ușoară care percep auditiv mai ușor modificările fonetice. După cum am văzut, elevii deficienți de auz, comit multe greșeli gramaticale în exprimarea verbală. Acest lucru este firesc, dacă ținem seama că ei învață vorbirea în școală, pe baza unei programe și
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
ales de suplinirea mintală (pentru interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale vizuală și vizual-motrică). Compensarea (organică sau funcțională) poate fi ajutată, pentru o mai bună funcționare, de mijloace tehnice (proteze de diferite tipuri) și medicale (timpanoplastii). 3. În anumite cazuri (hipoacuzie), poate fi realizată o compensare de tip mixt -organico- funcțională. Contactul dintre ‘’ eu-ri’’ se stabilește prin intermediul limbajului. Demutizarea constituie astfel elementul principal atât pentru stabilirea legăturii cu membrii societății cât și pentru dezvoltarea psihică specific umană. Relațiliile intersistemice conduc la
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
unor funcții intelectuale sau ca o consecință a unei boli oarecare și, deci, ca o falsă lene. Desigur, alături de stările de așa-zisă lene datorate afecțiunilor organice, se situează, pe același plan, cele care apar ca rezultat al defectelor senzorio-motorii (hipoacuzie, ambliopie), al tulburărilor de dominanță cerebrală (dislexie, disgrafie), al surmenajului psihic, al subalimentației, sau, dimpotrivă, al alimentației excesive, al ingerării de substanțe toxice (alcool, cafea), al hipotrofiei, sau al unor insuficiențe globale, ca deficitul mintal relevat uneori cu mare întîrziere
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sarcinii prin avort spontan, moartea fătului sau naștere prematură. Frecvența și tipul malformațiilor depind de vârsta sarcinii la momentul infecției (Tabel 4.1). Malformațiile fetale se pot evidenția la naștere sau mai târziu: Oculare: microftalmie, glaucom, cataractă, miopie, retinopatie Auditive: hipoacuzie, surditate Cardiace: PCA, SP, miocardită Nervoase: autism, surditate, microcefalie, retard mental, encefalita, diplegie spastică, convulsii, boli degenerative cerebrale Hematologice: purpură trombocitopenică, anemie Greutate mică la naștere. Bolile eruptive MAJORE 67 Tabel 4.1 Relația dintre vârsta sarcinii și riscul malformațiilor
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
citirea labiala. A doua abordare accentuează importanța văzului ca un canal de comunicare și conduce la opțiunea învățării timpurii a limbajului semnelor. Această din urmă opțiune are și o implicație mai profundă, deoarece conduce la abordarea conform căreia surditatea sau hipoacuzia sunt mai degrabă diferențe culturale care conduc la folosirea unui limbaj alternativ, decât dizabilitate propriu-zisă. Strategii folosite în clasă Profesorul nu trebuie să se miște prea mult, ca să permită citirea după mișcarea buzelor; Fața profesorului trebuie să fie bine luminată
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
Nu au existat probleme de adaptare; s-a obișnuit repede cu persoanele noi și cu mediul școlar, reușind să aibă relații corespunzătoare atât cu personalul didactic cât și cu ceilalți copii. Informații audiologice și protezare: subiectul a fost diagnosticat cu hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală. Nu a purtat niciodată aparate auditive. A beneficiat de implant cohlear la vârsta de un an și zece luni. Nivelul socializării: posedă deprinderi adecvate de igiena personală, de servire a mesei, îmbrăcare și schimbare a ținutei conform
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
14.Mitea Constantin, soldat, rănit la palma stângă. 15.Schiopu George, soldat, umărul și brațul drept lovite de schijă. 16.Stoica Trandafir, soldat, mâna dreaptă paralizată. 17.Trântor Constantin, soldat, lovit de un glonte la nivelul capului vine suferind de hipoacuzie stângă. Oameni ai satului care s-au refugiat în România și luptat în armata română, reveniți valizi după încheierea ostilităților: 1.Folea Loghin, plutonier 2.Banciu A. Ioan, soldat 3.Banciu Z. Matei, soldat 4.Banciu A. Gheorghe, soldat 5
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
urechea controlaterală examinării, datorat propagării prin conducere osoasă, când se investighează pentru conducerea aeriană o ureche la care cofoză depășește 40 - 80 dB. În urechea controlaterală se administrează un zgomot de bandă îngustă de intensitate moderată pentru evitarea overmaskingul opus. Hipoacuzia de transmisie are doar pragul conducerii aeriene coborât în special pentru frecvențele mai grave, în schimb pragul conducerii osoase normal. Hipoacuzia de percepție se exprimă prin coborârea a ambelor praguri ale conducerii osoase și aeriene, fără o diferență mai mare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
80 dB. În urechea controlaterală se administrează un zgomot de bandă îngustă de intensitate moderată pentru evitarea overmaskingul opus. Hipoacuzia de transmisie are doar pragul conducerii aeriene coborât în special pentru frecvențele mai grave, în schimb pragul conducerii osoase normal. Hipoacuzia de percepție se exprimă prin coborârea a ambelor praguri ale conducerii osoase și aeriene, fără o diferență mai mare de 5 dB și în special pentru frecvențele acute. Hipoacuzia mixtă are pragurile auditive coborâte convergent, în special pentru frecvențele acute
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
special pentru frecvențele mai grave, în schimb pragul conducerii osoase normal. Hipoacuzia de percepție se exprimă prin coborârea a ambelor praguri ale conducerii osoase și aeriene, fără o diferență mai mare de 5 dB și în special pentru frecvențele acute. Hipoacuzia mixtă are pragurile auditive coborâte convergent, în special pentru frecvențele acute și divergent pentru frecvențele grave. Otoscleroza are caracteristicile unei hipoacuzii de transmisie, dar conducerea osoasă are pragul coborât la 2 kHz față de frecvențele vecine cu valorile de 1 kHz
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ale conducerii osoase și aeriene, fără o diferență mai mare de 5 dB și în special pentru frecvențele acute. Hipoacuzia mixtă are pragurile auditive coborâte convergent, în special pentru frecvențele acute și divergent pentru frecvențele grave. Otoscleroza are caracteristicile unei hipoacuzii de transmisie, dar conducerea osoasă are pragul coborât la 2 kHz față de frecvențele vecine cu valorile de 1 kHz și 4 kHz îancoșa Carhardt). Trauma sonoră are caracteristicile hipoacuziei de percepție pentru frecvențele acute de 3 - 6 kHz î4 kHz
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
frecvențele acute și divergent pentru frecvențele grave. Otoscleroza are caracteristicile unei hipoacuzii de transmisie, dar conducerea osoasă are pragul coborât la 2 kHz față de frecvențele vecine cu valorile de 1 kHz și 4 kHz îancoșa Carhardt). Trauma sonoră are caracteristicile hipoacuziei de percepție pentru frecvențele acute de 3 - 6 kHz î4 kHz), datorită distrugerii ireversibile a celulelor de la baza melcului. Boala Ménière la debut are caracteristicile hipoacuziei de percepție, dar cu maxim de hipoacuzie pentru frecvențele grave. Hipoacuzia congenitală este o
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]