215 matches
-
ar trebui să reprezinte 40-50% din debitul cardiac, ceva mai mare pentru plămânul drept. La acesta contribuie și alți factori cum ar fi deschiderea toracelui, factorii gravitaționali sau factori care țin de afecțiunile preexistente. Printr-un mecanism vasoconstrictor generat de hipoxemia locală și definit ca vasoconstricția pulmonară hipoxică (VPH), odată cu creșterea rezistenței vasculare pulmonare în plămânul neventilat, fracția de șunt este diminuată la valori de 20-30% din debitul cardiac [60]. Acest lucru permite desfășurarea majorității intervențiilor chirurgicale toracice în condiții de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
mod obișnuit scăderea PaO2 este abruptă în primele 10 minute de OLV apoi scade treptat în următoarele 5-10 minute [93], și se stabilizează după circa 30-45 minute. Există o serie de elemente care pot, într-o oarecare măsură să prezică hipoxemia intraoperatorie. Cele mai importante sunt: procentajul perfuziei din plămânul operat mai mare de 45% (examen scintigrafic), PaO2 scăzut în timpul ventilatiei pe doi plămâni, procentajul FEV1 prezis postoperator (corelație inversă), chirurgia non-pulmonară, sediul toracotomiei, vârsta, prezența anemiei, debitul cardiac și tensiunea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
hipoxiei în cursul OLV. Menținerea saturației oxigenului arterial la valori de 88-90% este considerată de majoritatea anesteziștilor o țintă acceptabilă în timpul OLV. Tendința de scădere rapidă a acesteia sau tarele asociate ale pacientului pot impune acțiuni prompte de combatere a hipoxemiei intraoperatorii. Hipoxemia este uneori previzibilă, cum ar fi în statusul pulmonar precar preexistent, durata lungă a intervenției chirurgicale, imposibilitatea poziționării corecte a sondei de intubație, alteori este imprevizibilă și atunci rapiditatea intervenției anestezistului pentru corectarea hipoxiei și înlăturarea rapidă a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
cursul OLV. Menținerea saturației oxigenului arterial la valori de 88-90% este considerată de majoritatea anesteziștilor o țintă acceptabilă în timpul OLV. Tendința de scădere rapidă a acesteia sau tarele asociate ale pacientului pot impune acțiuni prompte de combatere a hipoxemiei intraoperatorii. Hipoxemia este uneori previzibilă, cum ar fi în statusul pulmonar precar preexistent, durata lungă a intervenției chirurgicale, imposibilitatea poziționării corecte a sondei de intubație, alteori este imprevizibilă și atunci rapiditatea intervenției anestezistului pentru corectarea hipoxiei și înlăturarea rapidă a cauzei generatoare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
compresia bronșiei plămânului decliv prin manevre chirurgicale;scăderea debitului cardiac prin pierderi masive, rapide de sânge;pneumotorax pe plămânul ventilat, rar dar extrem de grav (se trece la ventilarea ambilor plămâni). Accentuarea șuntului transpulmonar prin plămânul neventilat este principala cauză de hipoxemie din cursul OLA. Prima manevră la care apelăm este de obicei creșterea FiO2 până la 100%, deși pentru prevenirea atelectaziei de resorbție e de preferat creșterea FiO2 la 0,8-0,9, în amestec cu aer. Toxicitatea oxigenului nu este evident un
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
sonde de HFJV. Aceasta din urmă variantă este preferată fiindcă asigură un câmp chirurgical mai puțin aglomerat. Se realizează anastomoza prin sutură cu fir continuu pe partea membranoasă și cea cartilaginoasă dinspre stânga spre dreapta. Există posibilitatea unor momente de hipoxemie în cursul HFJV sau în cazul prelungirii intervenției. În acest caz, fie am ventilat pentru câteva minute plămânul drept, chirurgul mutând sonda de HFJV, fie am împins sonda flexometalică lungă în bronșia stângă, sutura anastomozei desfășurându-se în jurul acesteia. Intervențiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
s-au lărgit criteriile de selecție a candidaților la transplant (inclusiv unele forme de neoplasme pulmonare). Criteriile de selecție ale donatorilor sunt, de asemenea, în continuă extensie, acceptându-se astăzi de exemplu donatori cu ventilație mecanică de peste 48 ore, cu hipoxemie, sau cu spute pozitive la colorația Gram, ș.a. [61]. Tipurile de transplant pulmonar, cu donatori în moarte clinică, sunt transplantul unui singur plămân, transplantul pulmonar bilateral secvențial și cel de cord-pulmon. Se mai practică transplanturi lobare sau pulmonare de la donatori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
afecțiuni cardiace aflate în ultimul stadiu (exemplu, cardiopatii congenitale) sau la cei cu hipertensiune pulmonară primară și reprezintă sub 5% din totalul acestui tip de operații [42]. Sunt totuși situații în care se impune by-pass-ul cardio-pulmonar, așa cum se întâmplă în hipoxemiile extreme și non-responsive la manevrele ventilatorii sau în acidozele severe. Posibilitățile de instituire a acestuia trebuie să existe în orice spital care efectuează transplant pulmonar. Într-un studiu canadian majoritatea intervențiilor, au fost de tip transplant pulmonar bilateral secvențial urmat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
rupturii, prezența unui hematom, infarct sau pentru anevrismele de arteră cerebrală medie [9]. Complicațiile sistemice în ordinea frecvenței sunt: respiratorii (edemul pulmonar, pneumonia, bronhopneumonia, bronhopatia de stază, atelectazia, aspirația, pneumotoraxul, astmul, emboliile pulmonare, tulburările de ritm respirator până la stop respirator, hipoxemia, alcaloza respiratorie, acidoza respiratorie), cardiovasculare (hipotensiunea, hipertensiunea, aritmiile, tromboflebita, infarctul miocardic, insuficiența cardiacă), tulburări hidroelectrolitice (hiponatremia, hipernatremia, diabetul insipid, hipocalcemia, hipomagnezemia), infecție urinară, insuficiența renală, alte infecții, alte complicații precum: hiperglicemia, anemia, insuficiența hepatică, tulburările de coagulare, sevraj. Complicațiile respiratorii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
istoricul social, utilizarea de droguri, promiscuitatea, istoricul penal și încarcerarea). Testele biochimice evaluează funcția hepatică și renală. În cazul unor valori ridicate donarea nu este obligatoriu exclusă, frecvent pacienții în moarte cerebrală au inițial un episod de stop cardio-respirator cu hipoxemie, care duce la moartea cerebrală și totodată afectează organele vitale, cu creșterea enzimelor hepatice și a creatininei. Acestea sunt însă frecvent reversibile. În practică pot apărea situații particulare: donatorul VHC sau VHB pozitiv, sau ficatul steatozic. Pentru donatorul VHC vor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
transport. DONATORUL DUPĂ MOARTE CARDIACĂ În absența criteriilor de moarte cerebrală, retragerea suportului vital este urmată de deces. Particularitatea constă în faptul că pacienții au o apnee prelungită înaintea stopului cardiac ceea ce duce la o perioadă variabilă de hipotensiune și hipoxemie severă care afectează calitatea organelor recoltate. Colangiopatia ischemică tardivă este specifică ficatului recoltat de la acest tip de donator. Pentru a reduce acest risc, majoritate programelor care acceptă acest tip de donator au o limită de maximum 30 de minute de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
alterări ale sistemului specific de conducere. Afecțiuni cianogene (trilogia, tetralogia sau pentalogia Fallot, transpoziția de artere mari, atrezia tricuspidiana și altele) Aceste afecțiuni pun probleme diferite de diagnostic iar riscurile chirurgicale în corectarea malformațiilor sunt ridicate. În malformațiile cardiace cianogene hipoxemia existența încă în repaus se accentuează manifest la efort conducând la o scădere importantă a saturației arteriale în oxigen și prin această la limitarea marcată a posibilităților de prestație fizică. Prin urmare, deficiență funcțională în aceste afecțiuni este accentuată și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
cu oxigen a hemoglobinei din sângele arterial sistemic - pH-ul sângelui arterial sistemic ● [P(a)O(2)] - valori normale 78 -100 mmHg (valorile scad cu vârsta) - scăderea valorilor [P(a)O(2)] sub valoarea medie prezisa- 8,2 mmHg semnifică hipoxemie ● [P(a)O(2)]- valori normale 35-45 (medie 40 mmHg) - creșterea valorilor peste 45 mmHg semnifică hipercapnie ● S(a)O(2) - valori normale 95% - scade în cazul tulburării importante a oxigenării la nivelul plămânului Aprecierea adaptării la efort a sinergiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
determinarea compleantei statice [C(st)] C(st) valoare medie prezisa + 0.50 = hipercomplianta C(st) ● determinarea rezistenței la flux în căile aerifere (Raw) 1. Cordul pulmonar cronic (cpc) documentat clinic și prin investigații de laborator, ca și insuficientă pulmonară manifestă (hipoxemie cu hipercapnie de repaus) determina incapacitate 70 - 89% (deficiență funcțională globală accentuată). 2. Insuficiență respiratorie decompensata (hipoxemie cu hipercapnie și acidoza respiratorie) determina incapacitate de 90 - 100% (deficiență funcțională globală gravă). BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVA CRONICĂ (BPOC) ┌───────────────┬────────────────────┬───────────────┬────────┬─────────┬──────┐ │ │ │ Adaptare la Defici- ● redu- Supurațiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
la flux în căile aerifere (Raw) 1. Cordul pulmonar cronic (cpc) documentat clinic și prin investigații de laborator, ca și insuficientă pulmonară manifestă (hipoxemie cu hipercapnie de repaus) determina incapacitate 70 - 89% (deficiență funcțională globală accentuată). 2. Insuficiență respiratorie decompensata (hipoxemie cu hipercapnie și acidoza respiratorie) determina incapacitate de 90 - 100% (deficiență funcțională globală gravă). BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVA CRONICĂ (BPOC) ┌───────────────┬────────────────────┬───────────────┬────────┬─────────┬──────┐ │ │ │ Adaptare la Defici- ● redu- Supurațiile bronhopulmonare constituie un grup eterogen de afecțiuni caracterizate prin infecție recurenta sau persistentă - de tip supurativ și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
respiratorie medie (cu reducerea rezervelor ventilatorii) se pot propune pentru încadrare în gr. III de inv. (a se vedea criteriile de la bolile respiratorii); - bolnavii cu sechele bronhopulmonare (bronșita cronică, bronșectazie, stenoze bronșice, fibroze pulmonare), cu deficiență respiratorie accentuată și/sau hipoxemie arterială și/sau cord pulmonar cronic cu decompensări repetate, se pot încadra în gradul ÎI sau I de invaliditate (a se vedea criteriile de la bolile respiratorii). Intoxicația cronică cu plumb: - fără sechele - deficiență funcțională este cel mult ușoară, incapacitatea 20-30
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
clinostatism, presiunea este distribuită și la nivelul diafragmei, îngreunându-i activitatea. În aceste condiții apare o hipoventilație pulmonară localizată în anumite zonepulmonare, în timp ce în alte zone ventilația este normală sau chiar crescută. Apare un fenomen de insuficiență respiratorie parțială, cu hipoxemie și hipercapnie, prin hipoventilație alveolară. Acești pacienți pot fi expuși unor dificultăți ventilatorii serioase, în condițiile apariției unor afecțiuni intercurente. În zonele cu hipoventilație apare atelectazia pasageră, care ulterior poate deveni permanentă. Apariția zonelor de atelectazie determină o scădere și
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
loc o creștere a variabilității frecvenței cardiace și tensiunii arteriale cu atingerea unor niveluri similare celor din perioada de veghe, prin creșterea activității nervoase simpatice. OSA determină o afectare a relaxării cardiovasculare care are loc în mod fiziologic în timpul somnului: hipoxemia și hipercapnia determină o creștere a activității simpatice prin stimularea chemoreceptorilor centrali și periferici (89). Aceasta are un rol important în inducerea trezirii și reluarea respirației determinând totodată o creștere a rezistenței vasculare periferice, cu creșterea tensiunii arteriale. În momentul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în altele determină o creștere a fenomenului, cum ar fi în limfocitele circulante, celulele timice, splenice, epiteliale pulmonare sau intestinale. TNF-α, NO, glucocorticoizii și ligandul Fas sunt câteva dintre moleculele implicate în reprogramarea celulară. IV.4. DISFUNCȚIA MULTIPLĂ DE ORGANE Hipoxemia și hipoxia tisulară au fost considerate multă vreme mecanismul răspunzător pentru disfuncția multiplă de organe (MODS) din bolile critice. Totuși un concept emergent în MODS este asocierea producției crescute de NO (oxid nitric), a depleției antioxidanților, concentrației scăzute a ATP
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ventilație mecanică. Probleme apar în suportul ventilator atunci când sunt valori mari de presiuni inspiratorii de vârf la bolnavul cu presiune intraabdominală crescută ca și necesitatea utilizării unei presiuni crescute la sfârșitul expirului (PEEP - positive end expiratory pressure), pentru a contracara hipoxemia generată de șuntul intrapulmonar. Detresa respiratorie complică strategia ventilatorie. De asemenea vor fi determinate gazele sangvine, pH-ul și electroliții pentru a ne informa și eventual corecta dezechilibrele ionice și acido-bazice. Modificările acestora sunt în legătură directă cu durata evoluției
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
respiratorie > 20 respirații/minut sau PaCO2 < 36 mmHg; - număr de leucocite > 12000/mm3 sau < 4000/mm3 sau > 10% neutrofile segmentate. Tabloul clinic caracteristic cazurilor de sepsis sever a asociat în plus una din următoarele manifestări datorate instalării disfuncțiilor de organ: - hipoxemie arterială (PaO2/FiO2 < 300 la pacientul intubat sau PaO2 < 60 mmHg la cel neventilat artificial); - oligurie acută (diureză < 0,5 ml/kgc/oră sau 45mmol/l pentru cel puțin două ore); - creșterea creatininei >3,5mg/dl sau cu >0,5
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
receptori poate fi foarte rapid, rata lor de descărcare putând urmări chiar și micile modificări ale gazelor respiratorii din sânge în cursul ciclului respirator. Chemoreceptorii periferici sunt responsabili pentru toate creșterile ventilației care au loc în organism ca răspuns la hipoxemie; în absența acestor receptori hipoxemia severă deprimă centrii respiratori prin efect direct asupra centrilor respiratori. Reacția chemoreceptorilor periferici la variațiile pCO2 este mai puțin importantă decât cea a chemoreceptorilor centrali. De exemplu, când unui subiect normal i se administrează un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
rata lor de descărcare putând urmări chiar și micile modificări ale gazelor respiratorii din sânge în cursul ciclului respirator. Chemoreceptorii periferici sunt responsabili pentru toate creșterile ventilației care au loc în organism ca răspuns la hipoxemie; în absența acestor receptori hipoxemia severă deprimă centrii respiratori prin efect direct asupra centrilor respiratori. Reacția chemoreceptorilor periferici la variațiile pCO2 este mai puțin importantă decât cea a chemoreceptorilor centrali. De exemplu, când unui subiect normal i se administrează un amestec gazos de bioxid de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cu retenție cronică de bioxid de carbon, pH-ul LCR are o valoare aproape de normal în ciuda pCO2 crescut. Scăderea pH-ului sanguin este aproape integral compensată prin mecanisme renale, ducând la o stimulare redusă a chemoreceptorilor periferici de către pH. Deci, hipoxemia stimulează reflex ventilația prin acțiunea sa asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian și arcul aortic. Nu are nici o acțiune asupra chemoreceptorilor centrali; în absența funcției normale a chemoreceptorilor periferici hipoxemia deprimă ventilația. Hipoxemia prelungită poate însă duce la acidoză cerebrală ușoară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ducând la o stimulare redusă a chemoreceptorilor periferici de către pH. Deci, hipoxemia stimulează reflex ventilația prin acțiunea sa asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian și arcul aortic. Nu are nici o acțiune asupra chemoreceptorilor centrali; în absența funcției normale a chemoreceptorilor periferici hipoxemia deprimă ventilația. Hipoxemia prelungită poate însă duce la acidoză cerebrală ușoară, care va stimula ventilația. Răspunsul la efort In cursul efortului ventilația crește prompt, iar în timpul efortului susținut poate ajunge la nivele foarte înalte. O persoană sănătoasă normoponderală, care prezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]