962 matches
-
Fury Road Documentar de lungmetraj - Amy (Asif Kapadia) Documentar de scurtmetraj - A Girl în the River The Price of Forgiveness Machiaj și Coafura - Mad Max Cântec original - Șam Smith, James Napier (Spectre), "Writing's On The Wall" Scurtmetraj de animație Historia de un oso / Bear Story Scurtmetraj live-action - Stutterer Montaj de sunetMad Max Fury Road Mixaj de sunet - Mad Max Fury Road Cea mai bună coloana sonoră - Ennio Morricone - The Hateful Eight Cea mai bună scenografie - Mad Max Fury Road Cele
Leonardo DiCaprio a obținut Oscarul! Vezi lista câștigătorilor [Corola-blog/BlogPost/100546_a_101838]
-
palabra envidia se había cambiando por la de admiración. Camelia entra en la “revolución” sumida en el pensamiento y la confirmación que todas las personas inteligentes que conocía, también lo eran buenas y generosas. “El amor de Cernăuți“ : Una bellísima historia de amor la de Elisa y Nicolás, donde el lector disfrutará con la maravillosa aptitud y actitud descriptiva de la autora. A destacar el realismo narrativo con que la autora va relatando las vivencias de las personas. Sus protagonistas, dos mundos
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
y lo consigue magistralmente, en un ambiente de gris frialdad y decadencia... Un Bucarest devastado por el tiempo y los conflictos marca el escenario y los actos de este magnífico relato. La autora consigue envolver al lector en la fría historia de una pareja enamorada, atrapada por el sistema y la corrupción, y construye una magnífica historia de intrigă, corrupción y terror. A lo largo de esta obra, se pueden palpar las pronunciadas facultades de Păun pară poetizar la prosa, envolviendo
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
el tiempo y los conflictos marca el escenario y los actos de este magnífico relato. La autora consigue envolver al lector en la fría historia de una pareja enamorada, atrapada por el sistema y la corrupción, y construye una magnífica historia de intrigă, corrupción y terror. A lo largo de esta obra, se pueden palpar las pronunciadas facultades de Păun pară poetizar la prosa, envolviendo esta compleja trama en visiones que nos transportan a șu mundo de belleza impalpable. “El Shock
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
la guerra! Buen relato.. con muy buenos mensajes, Yo solo he resaltado uno de ellos. Muchas gracias.. Placer de leerte... Besos. “ 13. AM. MOLKAS en Antologia de cuentos “Ficticia”, 2016 : “Amor de Cernăuți - ”Shön, sehr shön, frâu doktor Păun. Romántica historia: llena de reminiscencias campiranas y citadinas de la vieja, aristocrática, Europa del Este”. Es que también la realidad no siempre es lo que se ve o se toca, hay mundos paralelos encerrados en una burbuja, una moța de polvo o detrás
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
cual se manifiestan, los hechos relevantes que los caracterizan, ocultan las multiples facetas de la realidad mas alla de la cual se hace sentir(se esta sintiendo) muy sutil, la implicacion de la autora, incluso una cierta feminidad. “Amor de Cernăuți” es una historia conmovedora sin adornos estilisticos innecesarios(inutiles),obra de un escritor maduro, que aporta el pasado en el presente, una mirada nostalgica sobre una parte de la espiritualidad rumâna. “Amor de Cernăuți”, aunque es(șea) un relato, nos parece una novela , por
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
sajados en las pupilas. Hasta aquí, atravieso mis propios gemidos, los complejos rostros del abismo. Ahí, en el mundo de las aldabas, la puerta atraviesa la garganta; mientras hurgo en los anaqueles de las mochetas, un atisbo de polilla, una historia que nunca rehacen los muertos, ni los condenados a ella. Uno no sabe después de todo, si se pueden coagular todos los minutos, el porvenir y las huellas del desagravio. Y și hay otra tierra prometida a diferencia del paraíso
DENSITATE DE MOMENTPOEM DE ANDRÉ CRUCHAGA TRADUS ÎN ROMÂNEȘTE DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343269_a_344598]
-
sólo de muros. Sólo de cenizas. —Siempre me desnudás en esta sedalina precaria de mis vísceras. Siempre. No hay pájaro que resista estar colgado de una mocheta, mucho menos escribir una carta con letras mayúsculas; invocar la piedad ante esta historia cruel que vivimos, no debe ser un ejercicio de aerobismo, ni slogan publicitario. El claroscuro del tiempo nos despierta debajo de estas anónimas estribaciones. En la gaveta de la memoria, están inventariados, fósiles y espejismos... Barataria, 2015 fotografie: internet Referință Bibliografica
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]
-
fost atunci primul Părinte al Bisericii care a susținut că „frații” lui Iisus sunt de fapt „veri”, și că Maria și Iosif au rămas neprihăniți. Bazându-se pe un text al lui Hegesip, citat de Eusebiu de Cezarea (cf. Eusebiu, Historia Ecclesiastica III, 11 19 20 și IV, 22.), Fericitul Ieronim a identificat pe verii lui Iisus ca fiind copiii unei surori ai Maicii Domnului, care s-ar fi numit Maria lui Cleopa (cf. Ieronim, Adversus Helvidium 13-15). Semnificația semantică a
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
Rudolf Pesch, John P. Meier, François Refoulé), „frații” Domnului sunt considerați „frații” Săi de sânge. Aceasta afirmație nu este o noutate: deja în secolul al II-lea potrivit lui Hegesip, Iuda era numit „fratele Domnului după trup” (cf. Eusebiu de Cezareea, Historia Ecclesiastica III 19-20). Cu toate acestea a afirma că „frații” Domnului pot fi „frații” Săi de sânge nu doar contrazice o întreagă tradiție de interpretare a textului Sfintelor Evanghelii și dogma Bisericii referitoare la pururea fecioria Maicii Domnului, dar ea
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
și de curajul acestuia de-a spune lucrurilor pe nume, chiar și atunci (mai exact tocmai atunci!) când opinia lui argumentată vine în contradicție cu linia și comoditatea oficială. Căci o fi istoria precum o vedea Cicero la vremea lui (Historia magistra vitae) și cum ar trebui să o vedem și noi, cei deja absorbiți de vârtejul globalizării prin făcătura politică numită Uniunea Europeană, dar ne-ar fi cu adevărat fatal să persistăm în mai vechea eroare cum că succesiunea temporală (legea
DESPRE CARACTERUL ŞTIINŢIFIC AL FILOSOFIEI ŞI ISTORIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378840_a_380169]
-
și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima atestare în limba latină a cuvântului DACIA, indicând țara, provine de la CAIUS PLINIUS SECUNDUS (23-79 D.Hr.) în lucrarea „NATURALIS HISTORIA” , în CARTEA a II-a se referă la așezarea geografică a popoarelor „DACIEI, SARMAȚIEI, SCIȚIEI, a insulelor din PONTUS”. În „GEOGRAFIA” STRABON vorbește despre limba unică a dacilor și geților: „Prin țara lor curge râul MARISOS, care se varsă in
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
este nevoită să-și retragă în interiorul frontierelor oștile. Dacia a continuat să-și ducă existența prin asimilarea colonilor romane de către populația băștinașă. Retragerea cunoscută sub numele de „AURELIANĂ” a stârnit puternice controverse între istorici, unii având drept izvor lucrarea apocrifă „HISTORIA AUGUSTA” a lui AURELIUS VICTOR EUTROPIUS RUFINUS FESTUS, apoi în secolele următoare a lui OROSIUS, IORDANES, au susținut teoria potrivit căreia după retragerea aureliană teritoriul Daciei a rămas „terra deserta”, însă cercetările științifice și numeroasele descoperiri arheologice au demonstrat continuitatea
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima atestare în limba latină a cuvântului DACIA, indicând țara, provine de la CAIUS PLINIUS SECUNDUS (23-79 D.Hr.) în lucrarea „NATURALIS HISTORIA” , în CARTEA a II-a se referă la așezarea geografică a popoarelor „DACIEI, SARMAȚIEI, SCIȚIEI, a insulelor din PONTUS”. În „GEOGRAFIA” STRABON vorbește despre limba unică a dacilor și geților: „Prin țara lor curge râul MARISOS, care se varsă in
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
este nevoită să-și retragă în interiorul frontierelor oștile. Dacia a continuat să-și ducă existența prin asimilarea colonilor romane de către populația băștinașă. Retragerea cunoscută sub numele de „AURELIANĂ” a stârnit puternice controverse între istorici, unii având drept izvor lucrarea apocrifă „HISTORIA AUGUSTA” a lui AURELIUS VICTOR EUTROPIUS RUFINUS FESTUS, apoi în secolele următoare a lui OROSIUS, IORDANES, au susținut teoria potrivit căreia după retragerea aureliană teritoriul Daciei a rămas „terra deserta”, însă cercetările științifice și numeroasele descoperiri arheologice au demonstrat continuitatea
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima atestare în limba latină a cuvântului DACIA, indicând țara, provine de la CAIUS PLINIUS SECUNDUS (23-79 D.Hr.) în lucrarea „NATURALIS HISTORIA” , în CARTEA a II-a se referă la așezarea geografică a popoarelor „DACIEI, SARMAȚIEI, SCIȚIEI, a insulelor din PONTUS”. În „GEOGRAFIA” STRABON vorbește despre limba unică a dacilor și geților: „Prin țara lor curge râul MARISOS, care se varsă in
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
este nevoită să-și retragă în interiorul frontierelor oștile. Dacia a continuat să-și ducă existența prin asimilarea colonilor romane de către populația băștinașă. Retragerea cunoscută sub numele de „AURELIANĂ” a stârnit puternice controverse între istorici, unii având drept izvor lucrarea apocrifă „HISTORIA AUGUSTA” a lui AURELIUS VICTOR EUTROPIUS RUFINUS FESTUS, apoi în secolele următoare a lui OROSIUS, IORDANES, au susținut teoria potrivit căreia după retragerea aureliană teritoriul Daciei a rămas „terra deserta”, însă cercetările științifice și numeroasele descoperiri arheologice au demonstrat continuitatea
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
a militat pentru recunoașterea granițelor și statalității sale, lucru ce se întâmpla în 1861, când capătă numele de România. Acest nou stat a fost recunoscut de Marile Puteri, prin protecția directă a lui Napoleon al III-lea al Franței.” (Sursa: historia.ro). Poetul Paul Rotaru a făcut o pertinentă întoarcere în timp, evocând, foarte documentat, principalele momente ale istoricelor uniri care au întregit România. A vorbit liber, emoționat, amintind de reperele fundamentale ale istoriei noastre. A fost aplaudat de colegii seniori
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347350_a_348679]
-
volumul Teodor Al. Munteanu Popas în timp Editura Convorbiri litereare, Iași 2013 FLORIAN BICHIR pentru volumul „Când satana îți dă târcoale” Editura Agnos, Sibiu, 2013 DIPLOMA DE EXCELENȚĂ „Carte-document” ELENA CHIRIȚĂ pentru volumul „Holocaust. Destine la răscruce” DIPLOMA DE EXCELENȚĂ „Historia” MARIANA CRISTESCU pentru volumul „Pământul care doare - cealaltă Românie” Editura Nico, Târgu Mureș, 2013 DIPLOMA DE EXCELENȚĂ „Altar” CRISTINA NICHITUȘ RONCEA pentru albumul: „Părintele Justin - Mărturisitorul Editura Mica Valahie, București, 2013 Producții radiofonice Premiul I MARIA BULAT SĂHĂRNEANU Chișinău, Republica Moldova
PREMIILE PE 2013 ALE UNIUNII ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346989_a_348318]
-
provenind din impresionanta istorie a românilor, precum: Decebal; Deceneu; Zamolxis; Sarmizegetusa s.a. În acest sens, Coriolan Păunescu se manifestă ca un filosof al Istoriei Neamului său. Mai mult ca sigur, distinsul poet este dominat de înțelepciunea și actualitatea celebrei maxime: Historia est magistra vitae! Prin opțiunea tematică și maniera de abordare a unor subiecte socio-umane, stringente, prin modul de detestare necruțătoare a unor carențe din lumea cotidiană, prevalent din societatea românească post-decembristă, poeziile lui Coriolan Păunescu îl apropie de poetul național
ÎN LOC DE RECENZIE INTEROGAȚIE FINITĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375965_a_377294]
-
Român. Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Brâncoveanu, Marshal Hotel, Elmiplant, DACIA. Partener Oficia Media: TVR1 - TVR 2 - TVR New - TVR HD Perteneri Media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, Radio București FM, România Liberă, Academia Cațavencu, Evenimentul Zilei, Dilemă Veche, Historia, Observatorul Cultural, Nine O’Clock, ArtOut, Casa Mea, 121.ro, City Compass.ro, Romania-Insider.com, Agentiadecarte.ro, Modernism.ro, Catchy.ro, TurismIstoric.ro Corina CHERECHEȘ PR Manager 0723.842.848 București octombrie 2014 Referință Bibliografica: Corina CHERECHEȘ - FESTIVALUL DE MUZICĂ
FESTIVALUL DE MUZICĂ VECHE BUCUREŞTI LA A IX-A EDIŢIE de CORINA CHERECHEŞ în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369268_a_370597]
-
căutăm cu toții curenții, albia curgerii, fiindcă altfel am fi condamnați să trăim veșnic în afara lumii și a adevăratelor rosturi ale acestei lumi, am trăi în afara istoriei însăși. De ce totuși ne este atat de teama de o istorie adevărată? ● Istoria profana, historia, history, his-story, un basm, o poveste tristă scrisă de învingători. Dacă spațiul și ipostazele sale materializate șanț efecte ale unor cauze mai usor de înțeles, de controlat, ori de schimbat, apoi timpul este izvor, este curgere, este iluminare mistica, este
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
nostru număr vom fi mai espliciți, spaciul lipsindu-ne astăzi. Dacă însă organul nostru recunoaște că aci nu e destul de esplicit, apoi, în cele ce urmează imediat după vorbele de sus, este și mai esplicit și mai corect, de exemplu: Historia Zilei Evenimentile recente a demonstrat. La Paris. Chestiunea arzătoare al art. VII din legia de instrucțiune publică, care articol a fost răspins, s-a atenuat prin un vot de încredere în guvern după ce ministru de Freicinet a declarat că guvernul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
regulă, poetica specifică"4. În înțelesul eminescian el devine o unitate de măsură, un punctum salinas pe roata timpului, un punct de referință a umanului. El redă trama individului sub astre, efemeritatea duratei, dar și consecința faptelor sale ruinarea cetăților (historiam rerum gestarum). Căci la Eminescu motivul nu se circumscrie temei ruinelor: el n-a scris nici despre cetatea Neamțului, nici despre Târgoviște, nici despre "slava" altora 5. Privindu-le ca "semne" de descifrat, la Eminescu ruinele se transformă dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în scrisul lui M. Eminescu următoarele consemnări despre Satu Mare: "Samus se chema în timpul romanilor ținutul Someșului"15. D. Vatamaniuc identifică datele după lucrarea istoricului austriac Julius Jung (Roemer und Romanen in den Donaulauder, Innsbruck, 1877). Iar după cronicarul bizantin Salvianus (Historia gothorum) M. Eminescu mai are trei note despre Sătmar: Maramureșul se învecinează cu "Sătmar și Ugocia" (ms. 2263, 2-3, 29) iar în Fragmenta rium la p. 613: "La sud Ardealul, la ost Bucovina și Galiția, la nord Galiția și Com
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]