190 matches
-
horește, / Viața și-o înveselește, / Cine joacă horile / Aibă ochi ca florile! / Horile, horile-s bune / Și-aduc bucurie-n lume; / Horile, horile-mi plac, / Horile-n pământ mă bag, / Și-am să joc cât mai trăiesc / Pe urmă mă hodinesc! / Foaie verde de bujor / După horă mă omor, / Mă topesc și mă usuc / Ca și frunza cea de nuc! / Nu căta a cui îi gura, / C-așa merge strigătura! / Cine joacă și nu strigă / Facă-i-se gura strâmbă! Frunză
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vesel: în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Paști. Atunci e așa de luminos și joacă, parcă-s trei sori. Unii zic că și de Sânziene e vesel dar încolo e totdeauna suparat (...). Soarele numai la amiază drept se hodinește, atâta cât ai clipi din ochi, atâta e hodina lui și apoi cât e ziua și noaptea de mare, tot merge și merge..."114 În mentalitatea tradițională se crede că drumul soarelui este rânduit de Sfântul Toader care stă de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Șî la răsărit, / Șî la apus, / Șî cum petrili nu să mai adună / Niciodată, una cu alta, / Așa să nu mai ajungă / Pe Constantin, durerile, / Făcăturile. / Să iasă din creierii capului, / Din zgârciu nasului, / Din fața obrazului, / Că iel nu poate hodini, / Nu poate dormi, / Nu poate bea, / Nu poate cina, / Nici cu mine nu poate sta."161 Într-un descântec asemănător din Bucovina, realizat înainte de răsăritul soarelui, pe nemâncate, cu apa luată din cursul apei, descrierea soarelui malefic este simetrică descrierii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
11 12 : „cei care n-au copii nu știu ce-i necazul” copiii sunt binecuvântări, dar aduc și multe necazuri prin firea lor neastâmpărată și prin nevoile aferente creșterii lor; p. 165, r. 24 25 : „Opinca-i bună, săraca ! îți șade piciorul hodinit, și la ger huzurești cu dânsa” eficiența și utilitatea sporită a obiectelor tradiționale față de cele ale civilizației moderne, mai arătoase, dar mult mai ‹‹păguboase›› pentru binele fizic al omului; p. 166, r. 38 39 : „doi oameni cu doi boi, la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Tatăl ceresc îl întîmpină cu drag, cum fusese și el primit cînd călătorise printre săteni ori îndeplinise rolul de păstor divin: Grăi domn din ceruri, «-Drag boier bătrîn, La masă șezîndu, Șezîndu și rîzîndu, Cu mere jucîndu, Șezi și-mi hodinește Și te veselește!». Sunt aspecte de comportament, cu ducere și cu întoarcere, care apropie pînă la familiaritate chipul lui Dumnezeu din ceruri cu al gospodarului ideal de pe pămînt, ridicat, sărbătorește, de la treapta de om la aceea de domn. Covorul cosmic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dacă mai poți! De aceea mi-am spus că dacă este să mă culc, asta trebuie so fac înaintea lor, pentru a avea timp să adorm, ori nu mă mai culc deloc, pentru că n-aș face altceva decât să-mi hodinesc ciolanele, că de dormit, ioc! Și apropo de somn, într-o noapte, să fi fost ora 1, am adormit pe scăunel. Nu mi se mai întâmplase așa ceva niciodată. Picoteli da, dar nu somn adânc, ca acela în care intrasem. Și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
că ne-am cam dedulcit la stat în vârful dealului, așa... în dorul lelii? Să nu spui că n-am dreptate, că ai feștelit-o! Îi fi având tu dreptate, dar vorba ceea: „Cade omul din copac și se mai hodinește”, dar noi, care am bătut atâta cale până aici, în Bucium, și pe deasupra am pus și capetele la treabă?... Nici nu știi ce îmi bâzâie mie prin cap. Nu sunt ghicitor, dragule, ca să știu ce fluturi îți zboară ție prin
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și-a iubit mult baba, până la ultima ei suflare. Acum, o jelea pe Axinia, pe vrednica lui noră... - Am țânut mult la dânsa... ca la ochii din cap, am țânut... bunî șî vrednică fimei o fost Axinia... Dumnezău s-o hodinească-n paci, în împărăția Lui! murmura bătrânul cu ochii în lacrimi. După ci s-o prăpădit Lina, baba me‟, spunea, el, casa o rămas ca pustie, șî, când o adus-o Anton, pi Axinia, s-o luminat dintr-o dată, tătî
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
continuă privind în pământ... Și-au trecut baionetele unul în altul,.. și, îmbrățișați s-au prăbușit la pământ... Eu... eu am ajuns prea târziu... și Anton izbucni într-un hohot de plâns înnăbușit. Era bărbatul surorii lui. - Dumnezău să-l hodinească‟n paci!, murmură bătrânul Toma, cu ochii în lacrimi. În aceeași clipă, cu un strigăt ascuțit, o pasăre de noapte fâlfai pe deasupra, dinspre pădure. Domnica se ridică încet și merse în casă, să-și bocească în voie bărbatul... În ceardac
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
echilibrată a lui Szilágyi XE "Szilágyi" Ferenc XE "Ferenc" , intitulată A Hóra-világ Erdélyben). Versurile lui Kőváry sunt, desigur, o replică ironic-justițiară la deviza atribuită lui Horea XE "Horea" , rămasă În folclor și colportată mereu de autorii maghiari: „Horea bea și hodinește/ Țara plânge și plătește”. [Kőváry László XE "László" ], Györke históriája... (vezi nota 676), p. 62. Stephanus Katona, Historia Critica Regum Hungariae, vol. XXI, Tipografia Universității, Buda XE "Buda" , 1810, pp. 406-409, 431-435. Budai Ésaiás, Magyarország históriája [Istoria Ungariei], vol. III
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi Piatra Mică (Clatia), despre care se vorbește în zapisul din 9 feb. 1671 (7179) al lui Methodie, arhiepiscop al Tarigradului? Din umbra brazilor, am auzit vocea Spiritului domnesc. - Ai ajuns repede, dragule. Așază-te colea la umbră, să te hodinești după atâta cale. În această vreme, eu am să-ți povestesc despre mănăstirea zidită de vameșul Păun. Despre acesta scrie în zapisul din 15 mai 1666 (7174) al țigăncii Rada: „Adică eu, Rada fata Nastasiei țigăncii...mărturisescu cu acestu adevărat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
etc. * "R egrete eterne!", " Nu te vom uita în veci!" vorbe. Uitarea e scrisă-n legile omenești. Citesc monografia "Cimitirul Eternitatea" (Iași, 2008) și trec din uimire în uimire câte personalități ale istoriei românilor, mai ales ale istoriei culturale, se hodinesc sub brazdele Tătărașilor și cât de puține știm despre ființa acestui loc sfânt, pe care Ionel Teodoreanu îl considera "mausoleu al poeziei și idealismului mormintele atâtor eroi ai culturii!" La o repede ochire, am numărat 49 de academicieni repausați aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ei au umblat Văile cu fagii Și munții cu brazii, Până m-au găsit, Bradul cel pocit. Pe min’ m-au ales Pe izvoare reci, Și ierburi întregi, Pe cracă uscată, De moarte lăsată. Ei când au venit, Jos au hodinit, Au îngenuncheat, De-amândoi genunchi Și s-au închinat: Iară s-au sculat, Cu securi au dat, Jos m-au doborât, M-au pus la pământ. Și ei că m-au luat, Tot din munți în munți, Prin brădui mărunți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fără evoluție firească, normală, care să asimileze idei și instituții și care, îndeosebi, să te pună la treabă, să-ți zică de la obraz: fă-ți, ca să ai. Este adevărat că, după lichidarea lui Ceaușescu, ai simțit nevoia ancestrală să te hodinești după somn, pentru că tu ai simțit instinctiv că între lichelele lui Liiceanu și golanii lui Iliescu se poate pune semnul egal, drept pentru care, din orgoliu, cânți „imnul lichelelor multilateral dezvoltate” și aștepți pomeni. Dacă stau bine și mă gândesc
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lui Țugurlan se hotărî să-și facă ea vreme.” (M. Preda, Moromeții, 140) • expresii impersonale: „El tace - pentru că-i e frică de cuvinte.” (L. Blaga, 93) • interjecții: „Na-vă de cheltuială, ghiavoli ce sunteți! Nici noaptea să nu mă pot hodini de incotele voastre?” (I. Creangă, 27) „Noaptea îngeri goi / Zgribulind se culcă în fân Vai mie, vai ție, / Păianjeni mulți au umplut apa vie.” (L. Blaga, 108) • adjective: „Care sunt mai poetice, după d-ta, adică mai capabile de a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
turcilor, că ne apărăm sărăcia, și... nevoie! Mai bine-i vindem la Râm sau la Inglitera, pentru rărunchi și pentru maiuri, că pe-acolo au mare trebuință, iar ei or recunoaște că avem viță evropinească. Așa că șezi binișor acolo și hodinește fără pace, Măria Ta! Mai bine ar veni înapoi văru’ Vlad, al lui Drăculea, că am ajuns cum au glăsuit voinicii tăi de la Podu Înalt, când ai vrut să ridici un monument după luptă și le-ai strigat “Obelisc, oștenii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
încă pe lângă Cetatea Măriei Sale. Populația s-a înmulțit, și primăvara, satele își împart imașul, făcând apel tot la ciomege. Ștefan Apetrei pleca la prășit spre Iași, vindea sumane și făcea cărăușie. În cimitirul de la Humulești, este o troiță sub care hodinesc Smaranda cu surorile ei. Muntenii de la Pipirig pleacă și acum să lucreze în parte. Lunea este iarmaroc mare pe malul Ozanei. Vin mașini și căruțe cu făină, fasole, fanta, fistic... Se face comerț, din neolitic, cu sare. Slatina de la Oglinzi
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ca o nouă Romă? Ei, da’ ce ți-i și cu colinele acestea! Să nu mă întrebi cât mam luptat să le dau cât de cât de capăt. Din atâtea versiuni câte sunt, nici nu mai știi pe care se hodinește Iașul de adevăratelea și care din ele îi sunt doar megieșe. N am să fac greșeala să-ți spun doar o singură versiune, ci am să-ți înșir vreo trei, începând cu cea pe care o cred verosimilă. Îți cer
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Io Duca Voievod cu mila lui Dumnezeu al Țării Moldovei 7178 luna iunie 10”. Clopotele au fost turnate la Danzig, în 1669. Cel mare avea un sunet amplu, fiind supranumit „Buciumul lui Duca”, dar care acum - cu buza crăpată se hodinește pe un postament din piatră în stânga intrării pe sub turnul clopotniță. Pe rotunjimea clopotului se poate citi: „Da pacem Domine in diebus nostris. Anno Domini 1669 Ioanu Duca Voievod”. Datorită poziției pitorești, dar și întăriturii de cetate, mănăstirea a servit de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și ajunși. După ce ne înclinăm fruntea în fața unui falnic gorun, căutăm fosta crâșmă „La Doi Peri”, care și-a trăit traiul într-o casă pitită între vii, în dreapta drumului, și care a aparținut lui Gheorghe Calistru. În pivnițele crâșmei se hodineau butoaiele cu vinuri de soi, iar în curte se găsea un scrânciob căutat în zilele de sărbătoare. Acestea le-am aflat de la Maria Bârsan, fiica vitregă a crâșmarului, pe care am întâlnit-o cu totul întâmplător pe valea Vămășoaiei. Da
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Are-un minteanaș pe trup Din cincizeci de piei de lup Ca cincizeci mai trebuie La genunchi tot n-ajunge. Iară acel mai micuțiu Bat ochii sprâncenele Și părul călcâiele, Cu musteața ca la rac De și-o-noadă după cap. Da hodiniți, boieri mari, hodiniți Da de-afară nu gândiți Că-s plugarii necajiți Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pe trup Din cincizeci de piei de lup Ca cincizeci mai trebuie La genunchi tot n-ajunge. Iară acel mai micuțiu Bat ochii sprâncenele Și părul călcâiele, Cu musteața ca la rac De și-o-noadă după cap. Da hodiniți, boieri mari, hodiniți Da de-afară nu gândiți Că-s plugarii necajiți Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi, hăăi! Plugușorul satiric
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Are-un minteanaș pe trup Din cincizeci de piei de lup Ca cincizeci mai trebuie La genunchi tot n-ajunge. Iară acel mai micuțiu Bat ochii sprâncenele Și părul călcâiele, Cu musteața ca la rac De și-o-noadă după cap. Da hodiniți, boieri mari, hodiniți Da de-afară nu gândiți Că-s plugarii necajiți Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pe trup Din cincizeci de piei de lup Ca cincizeci mai trebuie La genunchi tot n-ajunge. Iară acel mai micuțiu Bat ochii sprâncenele Și părul călcâiele, Cu musteața ca la rac De și-o-noadă după cap. Da hodiniți, boieri mari, hodiniți Da de-afară nu gândiți Că-s plugarii necajiți Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi, hăăi! Plugușorul satiric
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
liniștea amurgului, ne spune cu glas greu, amărât, despre viața lui necăjită cu muerea, de care s-a despărțit după ce a avut un copil. Amărât, s-a gândit că n-are ce să facă altceva: să se ducă să se hodinească la mănăstire: Dar ș-aici e greu, pentru că ades te cearcă demonul ispitelor!..." În liniștea înserării se aud rar din când în când, glasuri în ogradă. Codrii de pe dealurile dinprejur stau neclintiți supt un cer înnalt, albastru șters. Din cerdacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]