704 matches
-
munci de "nunta șoarecilor". Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă și să te lipsești restul anului de bucate pe masă. SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Joia din Săptămâna Luminată mai e numită și Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta și dăunătorii în livezi. "Joia Rea", cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morților. 44 de găleți cu apă sunt cărate de o persoană
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce NU trebuie să faci. Tradiții și obiceiuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101525_a_102817]
-
a se dezvolta strângând ceea ce prisosea. Sas-ul sau Maghiarul, oameni mai severi cu sine însăși, educați de vestul european se asociau spre a lucra în comun pământurile lipsite astfel de haturi despărțitoare. De sute de ani vedeai în Transilvania holde cât cuprinde ochiul cu mari productivități. Românul ține prea mult la „proprietatea sa moștenita” la care se adaugă eventual cea dobândită. Nu poate renunța la haturile despărțitoare datorită cărora este veșnic „în stare de război” cu vecinul. Dar astea sunt
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1409218888.html [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
de foc") "La Rușii-Munți" La Rușii-Munți... Seară fierbinte de vară... Greierii cern Timpul cu aripi de ceară. Trec lin păstori, Turme spre somn si uitare... Fusele torc Veșnic, pe-a vieții cărare. Sub Bursucău, Satul petrece sorocul... Mândri, rusenii, Împărățesc holda, locul. Mureșul sfănt, Curge spre ceruri de stele... La cimitir, Dorm amintirile mele. Sufletul meu, Încărunțește-n pustie... E Dumnezeu, Rusan din veci, spre vecie. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România) Referință Bibliografică: TĂRANUL și La Rușii-Munți / Mugurel Pușcaș : Confluențe
TĂRANUL ȘI LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1431021111.html [Corola-blog/BlogPost/369559_a_370888]
-
vînturi - De la marea cea mare pînă-n piscuri de vulturi - În calea năvălitorilor, de la sciți și traci Neînfricați - rîzînd în fața morții - și daci, S-alunge potop de urși flămînzi de la răsărit, Stoluri de pajuri bicefale de la asfințit, Secerători fără milă în holde, aleșii Lui Alah - cu semiluna-n iatagane - și leșii Și alte revărsări de cotropitori, puhoaie Pe meleagurile tale străvechi, Românie, Sosite aici în valuri-valuri, - din pustie - Nenumărate, de nici Domnul nu le mai știe... Crezîndu-se de drept stăpînii lumii, pe
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Mircea_gordan_la_rascruce_d_mircea_gordan_1371472600.html [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
din 03 iunie 2014 Toate Articolele Autorului La mine plouă și-i furtună, Cad fulgere dinspre Apus, La tine, știu, e vreme bună Și soarele e încă sus. La mine pâinea e pe vatră Și aburește în cuvânt, La tine holda nu e coaptă Și spicele ce crude sunt! La tine nu pândește bruma Și frunza-i tânără în vii, La mine e târziu de-acuma Și plec mereu, tu- mereu vii... Odată, cine știe unde, Odată, cine știe când, Tot amândoi ne
LA MINE, LA TINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1401794250.html [Corola-blog/BlogPost/344675_a_346004]
-
Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului INVOCAȚIE Soare, soare, sfinte soare, Fii iar aur pe razoare! Fii iar bun și generos Și nu arde pan’ la os! Dă-ne raze aurii, Pavăza pentru copii! Dă-ne holde pe ogor, Dă-ne pâine în cuptor! Mângâiere pentru flori, Apa rece în izvor Și nu secetă și boli Așteptăm din zori în zori. Fii iar bun și omenos Și ne scalda în culori De lumină și căldura, Pe ogor
INVOCATIE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438800249.html [Corola-blog/BlogPost/380197_a_381526]
-
2015 Toate Articolele Autorului La Rușii-Munți.... Seară fierbinte de vară... Greierii cern Timpul, cu aripi de ceară. Trec, lin, păstori Turme spre somn și uitare Fusele torc Veșnic, pe-a vieții cărare. Sub " Bursucău " Satul petrece sorocul Mândri, " rusenii " Împărățesc holda, locul. Mureșul sfânt, Curge spre ceruri de stele. La cimitir Dorm amintirile mele.... Sufletul meu Încărunțește-n pustie... E Dumnezeu " Rusan ", din veci!... Pe vecie! TRISTEȚE... La mormântul mamei mele, Locu-i presărat cu stele.... Crucifixul sa-nnegrit, Timpul?... Parcă s-a
LA RUŞII-MUNŢI... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1433787617.html [Corola-blog/BlogPost/352723_a_354052]
-
ființei reliefând conturul ciudat al suferinței ce și-a făcut cuibar în orice zbor. De ce a fost să fie doar iureș de peceți ce-au mutilat c-o nefirească ură frumosul plin de farmec din orice trăsătură, sădind în suflet holde de scaieți? Imaginea din urmă mă face să oftez, să-mi pară rău că azi mă reprezintă... Cum poate să trișeze și-așa stupid să mintă când încă-n tinerețe mai vibrez? Arachne În cameră, în colțul dinspre apus, un
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1426275858.html [Corola-blog/BlogPost/348657_a_349986]
-
abordează problemele fundamentale ale condiției umane - de viață și de moarte - în care, cel mai tulburător mi se pare a fi raportul dintre om și Dumnezeu, dintre Creație/Poesie și Creatorul/Poetul său: „Să ne iubim! Apocalipsa vine/ Abia atunci când holdele, bogate,/ Se vor pleca de rod străluminate:/ Troițelor din noi cin’ să se-nchine?// S-au stins demult foșnirile rotate,/ Pândarul Clipei suduie lavine,/ Înmărmurind tăcerea - ce rușine!/ Din ciutura iubirii curg păcate!// Nu mă privi cu ochii depărtării,/ Jăraticul
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea by http://revistaderecenzii.ro/radiografii-lirice-cronica-de-prof-dr-nicoleta-milea/ [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
și la durere;/ Unde-s mulți puterea crește/ Și dușmanul nu sporește. Așa și cu Unirea, oameni buni...” HORA UNIRII: Hai să dăm mâna cu mâna/ Cei cu inima română,/ Sa-nvârtim hora frăției/ Pe pământul României!/ Iarbă rea din holde piară!/ Piară dusmania-n țară!/ Între noi să nu mai fie/ Decât flori și omenie!/ Mai muntene, măi vecine,/ Vină să te prinzi cu mine/ Și la viață cu unire,/ Și la moarte cu-nfratire!/ Unde-i unul, nu-i
24 IANUARIE UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/miron_ioan_1485088094.html [Corola-blog/BlogPost/381216_a_382545]
-
doi fii nu pot fi frați de undeva, ci frați dintr-o mamă! „Nicolae Sulac era om de omenie și cântăreț, un mare, uriaș cântăreț de muzică populară românească. Toate cântecele sale sunt ca grânele treierate, fără puzderie, agonisite din holdă, bob cu bob!”, spunea maestrul Benone Sinulescu, întemeind cele reflectate mai sus prin ideea că maestrul basarabean aparține de culegătorii grânelor dintr-o holdă. În anul 2003, Nicolae Sulac, pe când poate că nimeni nu credea și nici nu prea ar
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449374508.html [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
cântăreț de muzică populară românească. Toate cântecele sale sunt ca grânele treierate, fără puzderie, agonisite din holdă, bob cu bob!”, spunea maestrul Benone Sinulescu, întemeind cele reflectate mai sus prin ideea că maestrul basarabean aparține de culegătorii grânelor dintr-o holdă. În anul 2003, Nicolae Sulac, pe când poate că nimeni nu credea și nici nu prea ar fi avut cineva pricini să bănuiască, a fost secerat, fulgerător. De ce, de unde a venit glonț tragicul sfărșit? Din sine, de la sinistra întunecime neîndurătoare, sau
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449374508.html [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
și la durere;/ Unde-s mulți puterea crește/Și dușmanul nu sporește.” Așa și cu Unirea, oameni buni ... ” HORA UNIRII: Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română,/ Să-nvârtim hora frăției/ Pe pământul României!/ Iarba rea din holde piară!/ Piară dușmănia-n țară!/ Între noi să nu mai fie/ Decât flori și omenie!/ Măi muntene, măi vecine,/ Vină să te prinzi cu mine/ Și la viață cu unire,/ Și la moarte cu-nfrățire!/ Unde-i unul, nu-i
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/24_ianuarie_153_de_ani_de_la_unirea_principatelor_romane_vavila_popovici_1327079884.html [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru că oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul. SFANȚUL GHEORGHE. Ritualul cu grâu, pentru o recolta bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodării iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru că recolta să fie bogată în anul următor. SFANȚUL GHEORGHE. O datina pentru a
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
s-au împerecheat și și-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să țină sărbătoarea, pentru că puii din gospodărie să nu fie mâncați de ulii. În ziua Sfinților Constantin și Elenă este bine să nu se lucreze, pentru că holdele și strugurii să nu fie distruși, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul și meiul, potrivit tradiției populare. În această zi, multi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, iar în unele
Sfinții Constantin și Elena. Ce nu ai voie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102033_a_103325]
-
bine să nu se lucreze, pentru că holdele și strugurii să nu fie distruși, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul și meiul, potrivit tradiției populare. În această zi, multi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, iar în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei. Se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Tot la 21 mai, pastorii
Sfinții Constantin și Elena. Ce nu ai voie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102033_a_103325]
-
în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul. Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolata să fie bogată în anul următor. O datină pentru a avea spor
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi by http://uzp.org.ro/sambata-praznicul-sfantului-gheorghe-traditii-pentru-noroc-si-sanatate-de-ce-e-bine-sa-ne-cantarim-in-aceasta-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
am întrebat, de ce te canonești tu așa, deodată, pe lumea asta? și-am dat să-i umezesc buzele arse cu cîrpa, să-i dau apă cu lingura, dar tata își tot încleșta fălcile, uitîndu-se parcă prin mine, prin pereți, peste holde, dincolo de Timiș, dincolo de Dunăre. Pînă la urmă a trebuit să mă dau bătută, îmi mărturisea în seara de Sînziene vara mea bună Dorica, stăteam cu mînile încrucișate și nu știam ce să mai cred și ochii mi se închideau
Poezii by Ioan Flora [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]
-
Poporului mult blamată în care ofițerimea de pază și-n civil, adică tagma cea înarmată, își lasă urmele blacheurilor și-ale potcovitelor cizme. Mersul meu de-acum prin iarba Istriței aromate Ridică val de mireasmă din strivitura ce fac prin holdele de izmă Năucind detractorii doctrinei și operie mele, prin tot felul de schisme. Iată cum urc pe Istrița, cum pe Istrița cobor, N-aș da acest mers al meu pe umbletul asupra niciunui covor Calce șefii de state, directorii, generalii
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
pe istorie mucalită. Mi-ai distrus aleile, șoseaua ce mi se construise spre cuvenitele înțelesuri, Mi-au răsturnat pavilioanele înțelepților cât munții cu chipuri spre șesuri, Apoi au vărsat remorcile cu sămânță de holeră și scai Pe unde se legăna holda Patriei mele cu părul lung și bălai, Mai apoi au tras gard cu sârmă ghimpată, Au pus placarde cu avertismente, ștampile cu Marea Pată, Pe tărâmul meu dădură drumul dulăilor de la armată. Tot așa au demolat de pe Istrița satul Ciuhoi
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
și hora satului sau higheghe. Se angajează lăutari, și acolo, în mijlocul satului, se adună toți, tineri și bătrâni, și petrec. Un obicei, în zona Bihorului este Ruga pentru ploaie. Se face după Paști, aproape de Rusalii, cănd vremea e secetoasa și holda de grâu are nevoie de ploaie. Se adună șapte feciori (câte zilele săptămânii), în fața bisericii, fiecare cu câte un snop de spice în mână. Merg în cimitir și scot doar cu mâinile goale cea mai veche cruce. Însoțiți de preot
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor by http://uzp.org.ro/saptamana-mare-sau-saptamana-patimilor/ [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
de tot alaiul satului la Valea Chijicului, crucea este pusă să plutească pe apă și preotul citește de dezlegarea ploii. Apoi, toată lumea aruncă cu spice și cu flori peste crucea din apă, rugându-se să aducă ploaie și să fie holdele bogate. La terminarea slujbei, cei șapte feciori scot crucea din apă și o duc la loc, în cimitir. În intervalul dintre răstignirea pe cruce și Înviere, Fiul lui Dumnezeu a lăsat trupul Său să zacă în mormânt trei zile și
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor by http://uzp.org.ro/saptamana-mare-sau-saptamana-patimilor/ [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
floarea mărunțică și tăcută, Din ce tainic Univers și Cine, putând s-audă Bubele crescând pe trupu-mi, respirându-mi toată firea, Mană de semințe vii a trimis de nicăierea Și-a rodit, prea frumusețe, un ogor de putregaiuri, Să culeg holde de flori din dureri de adineauri... Plouă-mi, Doamne, în odaia mare-n grinzi și mică-n soare, Plouă-mi pân-o crește floarea, să-și întindă peste carnea-mi Frunzele-aburind de viață, verdele tămăduirii Și să muște fără milă
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440785304.html [Corola-blog/BlogPost/379349_a_380678]
-
Acasa > Poezie > Imagini > MOȘTENITOR AL SEMINȚELOR Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1615 din 03 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Moștenitor al semințelor Sunt un moștenitor al semințelor Așteptate de holdele Ce visează ogoare Pline de rod Pecete a firii Mi-e despicătura Cărarii albastre Din zborul materiei Port fir de busuioc Sub perna străbunilor Neânvinși de trecut Și cu visele lor Scriu de iubire Testamente pe cer De AZED ANGHEL
MOŞTENITOR AL SEMINŢELOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1433340943.html [Corola-blog/BlogPost/365628_a_366957]
-
găini pe lângă grădina de legume care asigură variația alimentară. Rezultă că pământul agricol nu are nici o valoare. Nu ca pădurile care dau pro hectar mult mai mult lemn direct valorificabil ca materie primă. Chiar așa să fie oare? Mănoasele noastre holde nu pot hrănii nici măcar țăranii car îl lucrează? Sigur că da. CAP-urile vechiului regim au dovedit-o. D-aia au dat faliment lamentabil. Pe vremea împușcatului tot pământul țării era al tuturor. Al întregului popor. Pământul era gestionat de
NANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397203719.html [Corola-blog/BlogPost/347789_a_349118]